Page 98 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 98
i E 1
Kw/y, • • • • v o»,, w • x- • w v - v - HţRSF/C-ţJpJftvWJW.
....
iACTIVITATEA DE EXPORT
IN ZIARUL DE AZI :
v vivv 1 • i .v 1 ' yş'.TJ i.m ţ'v/vv.-y 1 ' • v.v f *v"v v * xV'V * ,i*^ţi**
M a r e a adunare
naţională de la
Alba lulia din Disciplină fermă, organizare
1 Decembrie 1918
—încununare a u- exemplară pentru realizarea planului
SOCIALISMUL multe veacuri, iz- Pînă la sfîrşitul acestui — Angajamentul asumat
de
proces
nui
bînda unor lupte
îndelungate şi pli
tiv o lupă de zile. O bună
ce muncim în întreprinde
ne de sacrificii an a mai rămas aproxima de comunişti, de toţi cei
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. ocazie de a afla aici, la re — preciza, în colnpleta
(pagina a Il-a) întreprinderea chimică O- re, tovarăşul loan Poraicu,
Şl AL C O I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N răştie, modul cum s-a de secretar adjunct al comi
rulat activitatea de export tetului de partid — esto
S p o r t pînă acum, ce premise e- răspunsul concret la che
xistă pentru încheierea cu mările şi îndemnurile a-
(pagina a lll-a)
Anul XL, nr, 9 652 MARŢI. 29 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani rezultate bune a anului în dresate de secretarul ge
curs şi care sînt perspec- neral al partidului, tova-
L A C H I M I C A " ORĂŞTIE
Sub preşedinţia tovarăşului
tivele privind producţia răşul Nicolae Ceauşescu,
destinată pieţei externe în este rodul faptelor cu ca
NICOLAE CEAUŞESCU s-au deschis 1989. re am întîmpinat Plenara
— în recenta adunare
C.C. al P.C.R.
generală a oamenilor mun Am consemnat în conti
cii din întreprindere, cu nuare, cu ajutorul econo
LUCRĂRILE COMUNE ALE PLENAREI COMITETULUI CENTRAL toţii am hotărît ca, prin mistei Carmen Olteanu,
aplicarea unor măsuri teh
de la biroul plan-dezvol-
nice şi organizatorice a- tare, cîteva rezultate sem
decvate, să îndeplinim în nificative, care ilustrează
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, CONSILIILOR Şl BIROURILOR muncesc la „Chimica" O-
eforturile depuse de cei ce
avans sarcinile de plan la
export — menţiona econo
mistul Gheorghe Muntea- răştie pentru onorarea e-
nu, şeful serviciului desfa xemplară a tuturor sarci
cere - transport. Intenţia nilor ce le revin în pro
EXECUTIVE ALE ORGANISMELOR DEMOCRAŢIEI MUNCITOREŞTI noastră este aceea de a ducţie. în zece luni şi două
crea condiţii optime pen decade din 1988, întreprin.
REVOLUŢIONARE Şl ORGANIZAŢIILOR DE MASĂ Şl OBŞTEŞTI tru fabricarea, încă din derea a realizat o produc
ţie suplimentară la export
cursul
decembrie
lunii
a.c., a primelor loturi de
produse din planul pe tri MIRCEA DIACONU
mestrul întîi al anului vii
Sub preşedinţia tovară liilor şi birourilor execu rea cu privire la „Stadiul mân, a noului plan cin tor.
şului Nicolae Ceauşescu, tive ale organismelor de actual al societăţii socia cinal 1991—.1995 şi a pro (Continuare în pag. o 2-a}
secretar general al Parti mocraţiei muncitoreşti re liste româneşti şi perspec gramului de dezvoltare,
dului Comunist Român, voluţionare şi organizaţii tivele dezvoltării sale vii-,
preşedintele Republicii So lor de masă şi obşteşti, toare, perfecţionarea con pînă în anul 2000, a Româ
cialiste România, au înce membri de partiu cu ducerii economico-sociale, niei socialiste.
put, luni, 28 noiembrie, la stagiu din ilegalitate. dezvoltarea democraţiei Participanţii au primit
Sala Palatului Republici', T o v a r ă ş u l Nicolae muncitoreşti revoluţionare; cu entuziasm şi deplină a-
lucrările, comune ale Ple Ceauşescu a deschis lu rolul statului şi al orga probare această propunere,
narei Comitetului Central crările comune ale Ple nismelor democratice. Creş reafirmînd cu putere . ade
al Partidului Comunist narei Comitetului Central terea rolului Partidului ziunea fierbinte la ideile
Român, consiliilor şi bi al Partidului Comunist Comunist Român şi activi şi orientările de excepţio
rourilor executive ale or Român, consiliilor şi bi tatea ideologică, politico- nală însemnătate teoretică
ganismelor democraţiei rourilor executive ale or educativă, ridicarea ni şi practică cuprinse în
muncitoreşti - revoluţionare ganismelor democraţiei velului de cunoaştere ştiin Expunerea tovarăşului
şi organizaţiilor de masă muncitoreşti revoluţionare ţifică’, de cultură, a con Nicolae Ceauşescu, hotă-
şi obşteşti. şi organizaţiilor de masă ştiinţei revoluţionare. Ra rîrea fermă de a acţiona,
La lucrări participă şi obşteşti. portul de forţe şi caracte în spirit revoluţionar, pen
membrii şi membrii su A fost adoptată în una risticile fundamentale ale tru transpunerea' neabă
pleanţi ai Comitetului Cen nimitate următoarea or situaţiei internaţionale". tută în viaţă a acestora.
tral al Partidului Comu dine de zi : întreaga ţară a putut
nist Român şi ai Comisiei 1. Stadiul actual al urmări Expunerea secreta în cursul după-amiezii,
Centrale de Revizie, mem societăţii socialiste româ rului general al partidului, lucrările plenarei comune
brii Consiliului Naţional neşti şi perspectivele- dez preşedintele Republicii, to s-au desfăşurat în consilii
al Oamenilor Muncii, ai voltării sale viitoare, per varăşul Nicolae Ceauşescu, pe domenii de activitate :
prin intermediul transmi
Consiliului Suprem al Dez fecţionarea conducerii e- siei directe la radio şi Consiliul pentru planifica muncă, prin strădanie şl pricepere Mircla Itiulu locul deve
la
Întreprinderea
de
Orăştie,
mecanică
calificată
a
voltării Economice şi So conomico-sociale, dezvol televiziune. re şi baza de materii pri nit unul dintre rectificatorii de nădejde al secţiei strunguri
ciale, Consiliului Naţional tarea democraţiei munci Amplă şi profundă ana me, combustibil şi energie; normale, atelierul uzinnre uşoară.
al Ştiinţei şi învăţămîn- toreşti revoluţionare; ro liză ^ştiinţifică a dezvol Consiliul .pentru industria
tului, Consiliului Culturii lul statului şi al organis tării societăţii noastre metalurgică şi construc
şi Educaţiei Socialiste, ai melor democratice. Creş socialiste în etapa actuală ţii de maşini ; Consiliul La fertilizarea ogoarelor —
birourilor executive ale terea rolului Partidului pentru industria chimică,
Consiliului Naţional a1 Comunist Român şi activi şi în perspectivă, a evo petrochimică şi uşoară; activitate cotidiană rodnică
luţiilor şi fenomenelor ce
Agriculturii, Industriei A- tatea .ideologică, politico- au loc pe plan internaţio Consiliul pentru construc
limentare. Silviculturii şi educativă, ridicarea ni nal, contribuţie de inesti ţii industriale şi materiale
Gospodăririi Apelor, Comi velului de cunoaştere ştiin Lucrarea care polari la C.A.P. Mînerău — 600
tetului pentru Problemele ţifică, de cultură, a con mabilă valoare la îmbogă de construcţii ; Consiliul zează strădaniile din aces tone. Lucrarea a fost rea
ţirea tezaurului politieo-
Consiliilor Populare, Con ştiinţei revoluţionare. Ra pentru transporturi şi tele te zile ale cooperatorilor, lizată de mecanizatorii Pe
mecanizatorilor şi specia
siliului Central al Uniunii portul de forţe şi carac ideologic al partidului, a . comunicaţii ; Consiliul pen liştilor diji unităţile agri tru Voia, Constantin Mi-
teoriei şi practicii revo
liai, Gheorghe Mihai şi
Generale a Sindicatelor teristicile fundamentale tru problemele activităţii cole' aparţinînd C.U.A.S.C. Gabriel Hărău. La coope
din România, Consiliului ale situaţiei internaţio luţionare, magistrala Ex economico-financiare; A- Peştişu Mic este fertiliza rativa agricolă din Peştişu
a
punere
tovarăşului
Naţional al Femeilor, nale. plicareâ consecventă a nou rea naturală a ogoarelor. Mic — unde au fost admi
membri ai Birourilor Co 2. Proiectul Planului na Nicolae Ceauşescu a fost lui mecanism economic şi Pentru buna desfăşurare a nistrate în această toamnă
mitetului Central al Uniu ţional unic de dezvoltare urmărită cu cea mai mare autogestiunii ; Consiliul acestei activităţi de o deo- 500 tono gunoi de grajd
nii Tineretului Comunist, economico-socială a Re atenţie, cu larg interes şi pentru problemele auto-
Uniunii Asociaţiilor Stu publicii Socialiste Româ deplină aprobare. conducerii şi autoaprovi-
denţilor Comunişti din nia în anul 1989. Dînd expresie voinţei zionării şi ridicarea ni C.U.A.S.C PEŞTIŞU MIC
România, Consiliului Na 3. Proiectul Planului de tuturor participanţilor la velului de trai al oameni
ţional al Organizaţiei Pio dezvoltare a agriculturii, plenara comună şi pornind lor muncii ; Consiliul pen sebită importanţă, S.M.A — au muncit Ilie Gruni-
nierilor, membri ai con industriei alimentare, sil de la însemnătatea istorică tru relaţii economice ex Hunedoara a organizat ţan, Vasile Nemeş, Vasile
ducerilor uniunilor de viculturii şi gospodăririi a orientărilor şi aprecierilor terne şi cooperare inter formaţii de mecanizare, Ciornei ş.a. După ce au
creaţie, cadre de condu apelor în anul 1989. cuprinse în Expunerea naţională. A avut loc, de dotate cu utilaje de încăr încheiat activitatea aici,
cere din presa centrală. 4. Proiectul Planului fi t o v a r ă ş u 1 u i Nicolae care şi cu remorci, care, formaţia s-a deplasat la
T o v a r ă ş u l Nicolae nanciar centralizat al ac Ceauşescu, secretarul ge asemenea, şedinţa Birou conform unui grafic di C.A.P. Nandru unde, pînă
Ceauşescu a fost salutat, tivităţii economico-sociale neral al partidului, pre lui Executiv al Consiliului nainte întocmit, se depla acum, s-au aplicat 200 to
la sosirea în sală, cu mul şi proiectul Bugetului de şedintele Republicii, în Naţional al Agriculturii, sează pe la toate unităţile ne îngrăşăminte naturale
tă căldură şi însufleţire, stat pe anul 1989. cadrul plenarei, tovarăşul Industriei Alimentare, Sil din zonă şi împrăştie gu Se lucrează la fertilizarea
cu puternic entuziasm, cu 5. Programul privind Emil Bobu, membru al viculturii şi Gospodăririi . noi de grajd pe terenurile ogoarelor şi la C.A.P. Cin-
manifestări de profundă autoconducerea şţ autoapro. Comitetului Politic Execu apelor, birourilor executi ce urmează a fi însămîn- ciş — lucrarea fiind efec
dragoste, de înaltă sti vizionarea -pentru asigu tiv, secretar al C.C. al ve ale organelor centrale ţate în primăvara viitoare tuată de Petru Drămnescu,
cu legume, cartofi, sfeclă
rarea bunei aprovizionări
mă şi preţuire. P.C.R., a propus ca acest componente. Alexandru Gruia şi Dumi
a populaţiei cu produse de zahăr şi porumb. Lu tru Lungu.
împreună cu tovarăşul agroalimentare şi bunuri strălucit document să fie Lucrările comune ale crarea se desfăşoară sub Gheorghe Vilă, directorul
Nicolae Ceauşescu, cu to industriale de consum pe adoptat ca program de Plenarei Comitetului Cen îndrumarea şi controlul S.M.A. Hunedoara, subli
varăşa Elena Ceauşescu, anul 1989. muncă şi acţiune revolu specialiştilor din coopera nia:
în prezidiu au luat loc întîmpinat cu urale Şi ţionară al partidului, al tral al Part’dului Co tive. — La fertilizarea ogoa
membrii şi membrii su ovaţii, tovarăşul NICOLAE întregului popor, să stea munist Român, consiliilor Din situaţia operativă la relor se acţionează în toa
pleanţi ai Comitetului CEAUŞESCU, secretar ge la baza întregii activităţi şi birourilor executive ale zi rezultă că, pînă în pre te Unităţile d i n x consiliul
Politic Executiv al C.G. neral al Partidului Comu de pregătire şi desfăşurare, organismelor democraţiei zent, au fost transportate nostru, iar mecanizatorii
al P.C.R., secretarii Co nist Român, preşedintele în cursul anului viitor, a muncitoreşti revoluţionare în cîmp şi administrate se străduiesc să-şi facă
mitetului Central al parti Republicii Socialiste Româ Congresului al XlV-lea al şi organizaţiilor de masă 2 500 tone îngrăşăminte datoria cu conştiinciozi
dului, membri ai consi nia, a prezentat Expune Partidului Comunist Ro şi' obşteşti continuă. naturale. Cele mai mari tate. TRAIAN BONDOR
cantităţi s-au dus în cîmp