Page 99 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU! NI

Marea adunare naţională de la Alba lulia din 1 Decembrie Manifestări dedicate

1 1 8 - încununare a unui proces de multe veacuri, Marii Uniri

Izbînda unor lupte îndelungate şi pline de sacrificii a Simpozion. „70 de • „Marea Unire po- REA IA RCU
■ I'^TRU
STRĂZILOR,
ani de la marele act al porul a făcut-o". Simpo- aflăm de in
* 1
Destrămarea anacronicu­ în multe locuri, în gărzile ai lor la Marea Adunare- roică a poporului român. unirii de- la Alba lulia" - zionul !„Marea Unire po- Burtea, şeful
de gospodărie
lui Imperiu austro-ungar naţionale româneşti s-au Naţională de la Alba Iu- Adusă la cunoştinţa s-a intitulat simpozionul porul a făcut-o", organi­ şi locativă ai
în toamna anului 1018 — încadrat şi tineri maghiari lia pe George Istvan al mulţimilor ce aşteptau care a avut loc la Orăş- zat la Centrul de cultură popular muni
în. atelierele (
ca urmare a luptei mase­ şi saşi, după cum aveau o lui Nicolae, pe Ioan Poru- răbdătoare, de ceasuri în­ tie. La manifestare, in­ şi creaţie „Cintarea Ro­ urban s-au c
lor populare pentru drep­ componenţă mixtă şi une­ ţiu şi pe învăţătorul Ioan tregi în zăpadă şi lapovi- vitaţi de onoare au fost mâniei" Băiţa, a fost regie proprie
turi democratice şi a le consilii naţionale jude­ Com.şa, „pe care-i posedă ţă, hotărîrea a fost primi­ participanţii la Marea realizat de Muzeul jude­ obiecte, cum
diniere pentru
luptei naţionale pentru in­ ţene şi comunale. cu un credinţional, împu- tă cu tot entuziasmul de Unire de la 1 Decembrie ţean Deva în colaborare şuri destinate
dependenţă şi unitate na­ La 20 noiembrie este ternicindu-i ca în numele care era capabil un popor. 1918, Traian Iliasă, din feu profesoarele de isto­ lor, suporturi
ţională pe de o parte, iar convocată, pentru 1 De­ a toată suflarea româneas­ A fost cea mai măreaţă Vaidei, Petru Gavriloiu, rie Elena Miheţ şi Ro- Din gama j
s-au realizat
pe de altă parte datorită cembrie 1918, Marea Adu­ că din Leşnic să adereze manifestare a maturităţii din Ludeşti, şi Iosif Cri- dica Bîrsan. în încheie­ iar din cea a
înlrîngerilor armatelor aus- nare .Naţională de la Alba şi să declare, sfînt şi so­ naţionale, nu numai prin şan, din Orăşlie, colo­ rea acţiunii, formaţii ar­ pentru hîrtll,
tro-ungare pe diferite fron­ lulia, oraş cu mari rezo­ lemn că noi toţi vrem în­ covîrşitoarea mulţime par­ nel (r.) Viorel Cujerean, tistice ale elevilor de la
turi —, a apropiat ceasul nanţe in istoria poporului truchiparea marelui ideal ticipantă, ci şi prin însu­ care a evocat figuri ale şcolile generale din Băiţa
încheierii procesului de român, centrul statului u- român, care avea sa'ne o- fleţirea şi demnitatea ome­ participanţilor orăştieni şi Ilărţăgani au prezen­
unitate naţională a po­ nificat la ■ 1G00 de Mihai crotească şi păzească pe nească. Hotărîrea ' de la la unire, scriitorii Ion tat un reuşit program ar­ T elevi:
porului român. Puternice­ Viteazul, locul martiriului noi toţi copiii săi, aceasta Alba lulia, cele proclama­ Arieşanu, redactorul şef tistic.
le manifestaţii pentru, u- conducătorilor marii răs­ o vrem, . pentru aceasta te în acelaşi timp în alte al revistei „Orizont" Ti­ • „Ofrandele Unirii",
• 19,00 Te
nitate ale tuturor forţelor coale de la 1784, Horea şi trăim şi muncim...". La sate şi oraşe de cei ce mişoara, Tatiana Flondor într-un cald omagiu a- 19,30 Progrt
din ţară, ale prizonierilor n-au putut participa la Arieşanu şi membrii Ce­ dus Marii Uniri se con­ ţiune revoluţii
de război din Rusia, Ita­ Marea Adunare, cuprind naclului „Ritmuri" Deva stituie manifestările or­ muncă exemţ
lia şi Franţa, ale organi­ 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI tot ce a frământat o na­ — Valeriu Bârgău, Ma­ ganizate de Centrul de tru întregul
zaţiilor politice româneşti NAŢIONAL UNITAR ROMÂN ţiune în veacurile de res­ riana Pândaru, David cultură şi creaţie „Cîn- 19.50 E comuni
din Franţa, Anglia, State­ trişte, povaţa adîncă a tre­ Rusu, Constantin Dehe- tarea României" Hune­ României. Sp
le Unite ale Americii, Ita­ cutului şi în aceeaşi mă­ lean şi Constantin Gli. doara. între acestea se terar-muzieai-
lia sînt încununate de ho- Cloşca, al întemniţării şi rîndul lor locuitorii din sură credinţa neclintită în Naidin. Au fost prezen­ înscrie expoziţia de ţe­ • 20,35 Să it
tărîrea din 12 octombrie maltratării eroului revolu­ Streisîngeorgiu cereau îm­ adevărurile luminoase ale tate comunicările „Con­ sături pădureneşti şi pic­ muncim în sţ
1918 a conducătorilor poli­ ţiei de la 1848, Avram Ian- puternicitului lor Dănescu unităţii. tribuţii orăştiene la ma­ turi inspirate din arta melor eticii i:
tici ai românilor transilvă­ cu. Moise al lui Petru ca „a- Ceea ce a urmat în zi­ rele act al Unirii" (Petru populară pădurenească, socialiste •!
neni, prin care se aducea Cele 10 zile dintre data colo să vorbească în nu­ lele şi săptămînile urmă­ Baciu) şl „Presa orăştia- semnate de prof. Lucia rea şi indep
la cunoştinţă lumii că na­ convocării şi data întru­ mele nostru contribuind toare n-a fost decît con­ nă despre actul Unirii" Mărgineanu. Şi, de ase­ permanenţe <
ţiunea română îşi arogă nirii Marii Adunări Na­ cu votul său la hotărârea sfinţirea marilor hotărîri. JNicolae Adam), manifes­ menea, recitalul literar- noastre • 21
dreptul „să hotărască sin­ ţionale âu fost cele mai ce se aduce în acea adu­ Cîrmuirea plină de răs­ tarea fiind întregită de muzical „Ofrandele Uni­ me ale c
gură aşezarea sa printre entuziaste şi mai emoţio­ nare, dînd votul lui ca şi pundere a constituit o ga­ expoziţiile de fotografie rii;' realizat de formaţii muncitoreşti «
naţiunile libere şi să fie nante din istoria români­ cînd ar fi votul nostru al ranţie şi ^pentru viitorul documentară şi de filate­ ale aşezămîntului cul­ frumi le
reprezentată la congresul lor transilvăneni, ale . în­ tuturor". naţionalităţilor conlocui­ lie (organizată de Grecu tural. 21.50 ’ejurr
de pace de cei aleşi de tregului popor. Nimeni şi în această atmosferă en­ toare. De aceea, saşii, în­ Samson) şi un moment • „Marea Unire — re­ Inci ea pi
propria adunare naţională". nimic nu mai putea înă­ tuziastă s-a desfăşurat Ma­ truniţi într-o adunare la de muzică şi poezie, rea­ zultat al luptei întregu­
Mediaş, în 8 ianuarie 1919,
La 31 octombrie se con­ buşi acest entuziasm, nu rea Adunare Naţională de recunosc în unanimitate lizat de formaţii ale lui popor" a fost titlul
stituie Consiliul Naţional mai putea înfrânge aceas­ la Alba lulia, de la 1 De­ statul naţional unitar ro­ Centrului de cultură şi simpozionului organizat
Român, format, pe bază tă voinţă de a zdrobi toa­ cembrie 1918. Pe porţile mân, declarîndu-şi fideli­ creaţie „Cintarea Româ- de unitatea de pionieri C l N E M
de paritate, din 6 repre­ te piedicile, din calea u- cetăţii, pe unde în urmă tatea faţă de „noua pa­ ■ niei" Orăştie. în colaborare cu catedra
zentanţi ai Partidului Na­ nirii. cu 318 ani intra triumfă­ trie". La hotărîre aderă • „Unirea, unitatea — de istorie ale Şcolii gene­ DEVA: Stati
ţional Român şi din 6 re­ Adunările de alegere a tor Mihai Viteazul, s-a re­ evreii, prin organizaţia supreme, istorice idealuri rale Gurasada. în cinstea bată (Patria):
(Arta)'
’8l
da
prezentanţi ai Partidului delegaţilor, la care au vărsat poporul în ordine lor politică, precum şi ale poporului" a fost ge­ aniversării pionierii au — seriile I-II
Social-Democrat. Naţiunea participat intelectuali, ' ţă­ impresionantă. O impresie şvabii din Banat, prin a- nericul numărului 144 al raportat îndeplinirea an­ turilor); HUI
română îşi constituie pro­ rani, meseriaşi, bărbaţi şi puternică a produs coloa­ dunarea de la Timişoara revistei vorbite cu public gajamentului de muncă In fiecare zi
patriotică în procent de
priile organe politico-ad- femei, vârstnici şi tineri, na numeroasă a muncito­ din 10 iulie 1919 şi apoi „Agora" din Brad. Edito­ de tine (Mod
dra;
Pov^Aoa
■ ministrative, consiliile na- au constituit un prilej rilor mineri din Valea Jiului prin congresul întrunit la rialul „Unirea — unanim 125 la sută şi au realizat dcr-,. B); P.
'ţionale judeţene şi comu­ d e o s e b i t de afirmare condusă de preşedintele sin­ 10 august în acelaşi an. act de decizie al poporu­ un inspirat spectacol de doar pentru
muzică şi poezie.
nale, formate din repre­ a patriotismului, a voin­ dicatului Tosif Csiser. Cei în faţa acestor puterni­ lui român" (Dorin Cri- căra): PETROf
gri
se
tontele
zentanţi ai tutui'or pături­ ţei nestrămutate de uni­ 1 228 de delegaţi oficiali, ce şi repetate manifestări, şan), rubricile Cartea de ring); Rezec
lor sociale" româneşti. Pa­ re. în cadrul adunări­ la care s-au adăugat re­ reprezentanţii puterilor a- proză: „Un roman al Ma­ (7 Noiembri
DUP
za ordinii şi a bunurilor lor de alegere participan­ prezentanţii presei şi cine liate, întruniţi în Congre­ rii Uniri — Heralzii de (Unirea); conduc
de
la
oamenilor este încredinţa­ ţii dădeau glas dorinţei lor s-a mai putut strecura, au sul de pace de la Paris, Radu Ciobanu" (Ionel (Cultural): VU
tă Consiliului Naţional Mi­ ca delegaţii să voteze pen­ pătruns în sala ce se va confirmă prin tratatul in­ Golcea), Poezie: „Alba Iu- GÎND DE literarii de la
litar şi gărzilor naţionale tru unire. La 28 noiem­ chema, de atunci, a Unirii. ternaţional, hotărârile îm­ lia" şi „Eroii neamului" (Luceafărul);
ascuj
judeţene şi comunale, for­ brie, locuitorii din Leşnic Cu un entuziasm de ne- plinite de fapt. Prin tra­ (Ştefan Popescu), File de RECUNOŞTINŢĂ Muntele PETRIL
rul);
mate şi ele din ţărani, alegeau în unanimitate descris este aprobată ho- tatul de la Saint-Germain, istorie: „Constituirea (ui fără cap
muncitori şi . intjjectuali. de voturi ca reprezentanţi tărîrea de unire discutată din 10 septembrie 1919, gărzii naţionale la Brad" EROILOR resc); ANIN
romanţ
magiu
' şi. definitivată în ziua pre­ apoi prin cel de la Tria- (Florica Tod), Coloana cu Radu ''■tuncll
mergătoare şi citită în a- non, din 4 iunie 1920, se imagini: „Tezaure ale NEAMULUI RICAP Tecv
EDIŢIA A IX-A A FESTIVALULUI-CONCURS dunare de -Vasile Goldiş. recunoaşte încheierea pro­ continuităţii poporului tezat); iAD
Se sfîrşea în acest mod, cesului de formare a sta­ român" şi momentul li­ Primirea în Organizaţia .şor ‘îărba
roşie.
RAŞ'l
INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ într-o înălţătoare atmosfe­ tului naţional unitar ro­ ric (Ionel Receanu) au . _Şoirrii< patriei" a pre- ţele u utria);
ră, prin chibzuinţă matu­ mân, stabilindu-i-se fron­ omagiat Marea Unire. La ţ şcolarilor de la Grădini- Ursa Mare '
GEOAGIU-BA1
„Stelele cetăţii" ră a unui popor, pentru tierele, cu respectarea rea­ realizarea numărului 144 1 ţa nr. 4 Brad s-a trarrs- fratele meu cri (
format intr-un
întîia oară chemat să-şi
I
moment
cultură
şi
hotărască viitorul, cel mai lităţilor etnice şi demo­ al „Agorei" ou mai cola­ ) deosebii de emoţionant, tarea Românii
A luat silrşit o nouă edi­ precum şi de formaţia vo­ însemnat act din istoria grafice. borat Georgiana Roven- o adevărată lecţie dc is­ ŢEG: Rămaşi
ţia a Festiva Iul ui -concurs cal -in strumentală „ Brevi s ", milenară, dramatică şi e- Prof. ION FRAJILA ţa, Georgeta Bodiciu şi torie desfăşurată la „Ca- cia); BRAZI:
Clprian
taierjudeţean de muzică De remarcat in acest Nicolae Heinrich. ’ sa memorială Crişan", j LAN: (Centrul
cu
uşoară „Stelele cetăţii", context efortul organizato­ Părăsind casa eroului, şl creaţie „Cî
manifestare care a înche­ rilor, Comitetul judeţean i al cărei prag l-au trecui măniel"): SIN
iat săptămlna cultural-edv- al U.T:C. şi Centrul de j cu pioşenie şl respect, . verino (Mureş
Ţapinarii (Lu
cativă deveană „Cetate cultură şi creaţie „Cînta- \ cei mai tineri şoimi bră- ^
nouă în sărbătoare". rea României" al tineretu­ 1 den'i şi-au continuat vi- •
Şi a lost, intr-adevăr, o lui Deva, pentru buna des­ / zi-la la gorunul lui Horia
sărbătoare a muzicii uşoa­ făşurare a întregii acţiuni. ) de la Jebea. Primirea liOTO
re, Centrul de cultură şi Dar iată şi pe merituo­ \ capiilor în Organizaţia
creaţie „Cintarea Româ­ şii ciştigători ai acestei e- „Şoimii patriei" in locuri
niei" din Deva constituind, diţii. Marele premiu şi tro­ ( de rezonanţă istorică se ( Numerele e
după cum se exprima pre­ feul- „Stelele cetăţii", Alin ( constituie in momente cu / tragerea din
şedintele juriului, compo­ Cibian, Deva; premiul U- profunde valori educaţi- ) brie 1988 :
zitorul Petre Magdin, „o niirnii Compozitorilor, Vio­ ve, trezind în sufletele a- Extr. I : 59,
scenă de afirmare a u- rica Jăranu, Brăila; locul cestora respect şi recjj- 1 Extr. a II-i
nor tineri cintăreţi, cu I, Angela lipeanu, Su­ noştinţă pentru trecutul 1 I, 00 :
real talent, cu frumoase ceava; locul al ll-lea, Au­ glorios, pentru prezen- ) Extr, a III-
perspective". rora Bâdeanu, Dolj; locui \ tul luminos pe care îl l 18, 3.
Fond iota! <
Aceasta reflectă, de fapt, al lll-lea, Claudia Dumitru, trăiesc. SMARANDA CIO- ( 523 216 lei.
creşterea valorică a con­ Deva. FLICA, educatoare, Gră- 1
cursului, care a devenit Premiul special ai juriu­ ţ d in iţa cu program nor- ^
peste ani o manifestare lui a fost ciştigat de Ovi- Preşedintele juriului, compozitorul Petre Magdin, inmînează rîvnltele premii ale con­ ^ mal nr. 4 Brad). l
cunoscută şi tot mai apre­ diu Komornik, Hunedoara, cursului de muzică uşoară „Stelele Cetăţii". foto NICOLAE GHEORGHIU Vremi
ciată pe plan naţional şi premiul Comitetului muni­
care a lansat nume deja cipal Deva al U.T.C. de
cunoscute in muzica uşoa­ Adriana Bodea, Oradea, (Urmare din pag. 1) Un ultim dar semnifica­ Pentru azi
ră românească. Unul din­ iar cel al Centrului de în­ Disciplină fermă tiv amăriunt; prin grija fi în general
tre argumente a fost şi drumare a creaţiei popu­ în valoare de 18,7 milioa­ compartimentului de spe­ cerul noros.
cădea
preci
microrecitalul' prezentat de lare şi a mişcării artistice ne lei, concretizată. între caţie. Disciplina fermă şi care, prin strădanie se si­ cialitate încă de acum forntă de plo
Constantin Dimibriu din de masă, de Gabriela altele, în 330 tone oxid organizarea exemplară a tuează în fruntea întrece­ au fost încheiate contrac­ şi măsoare. 1
Diva, ciştigătorul de anul Roşu, laşi. De asemenea, galben de fier. Pe baza re­ activităţii la toate locurile rii socialiste: operatoarele te pentru producţia de ex­ fia slab la m<
mi
peraturile
trecut al concursului. premiile Consiliului jude­ zultatelor de pînă acum şi de muncă sînt argumente Mihaela Şolea, Elena Mol- port aferentă primului tri­ cuprinse într
Lq reuşita acţiunii, pen­ ţean al sindicatelor şi a condiţiilor care au fost puternice în abordarea dovan, Maria Vlaic, Au­ mestru al anului viitor. şl zero gradt
tru că „poate ii electiv Şcolii populare de artă au create se estimează, la in­ sarcinilor aferente celui rica Gherman, maistrul Aşadar, colectivul de la maxime într
plus 5 grade
numită o reuşită" după revenit lui Zenica Roman, dicatorul producţie pentru de al patrulea an al cin­ Ioan Pristan, fizicianul „Chimica" Orăştie şi-a condiţii de
cum se exprima Andrei laşi şi, respectiv, Ancăi export, depăşirea sarcini­ cinalului actual. In secţia Samoilă Ţigu (de la am­ creat condiţii bune pen­ poleiului şi
Partos, prezentatorul con­ Mihaela din Bucureşti. Ion lor de plan anuale cu pe mase plastice şi piese auto balaje), operatoarele Car­ tru a întîmpina cu rezul­ mai semnala
cursului, au contribuit re­ Pintean tot din Bucureşti, ste 20 milioane lei. există de pe acum forma­ men Bota, Niculina Basa- tate deosebite în , muncă, ncle de cînt)
citalurile prezentate de Mi­ a ciştigat premiul de popu­ în ceea ce priveşte acti­ te echipe specializate în rabă, Mariana Luchian, încă din primele zile ale
hai şi Doino Matei Po- laritate iar Valentina O- vitatea de export pe anul realizarea de produse des­ Iuliana Iancheş, maistrul anului viitor, al XlV-lea
corschi, Loredana Groza, prina, din Breaza, men­ 1989, pulsul accelerat . al tinate exclusiv exportului. principal Radu Şerban, in­ Congres al partidului şi a m m i
Ioan Pascu şi Luiza Petcu, ţiune. V. NEl GU pregătirilor se face simţit Am reţinut şi .cîteva nu­ ginerul .Cornel Răsădeau 45-a aniversare a eliberării
pe întregul flux de fabri- me de oameni ai muncii ş.a. (piese auto). - ~ patriei. -■