Page 10 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6;
EXPtlNEREA TOVARĂŞI îl IÎI NfrOTiAF P.FA
,.. X-iXVI U LI JjIIJja. , 1UV A llAy l J IjU I lilyyiiAD ,vJ^a yţMuLI Prin forme atractive — interes
STRâUCIÎ PROGRSi OE MUNCĂ'ŞUCTItlNE «OLUMPl
sporit din partea cursanţilor
înfăptuim exemplar cerinţele noii revoluţii agrare Am asistat joi, 1 decem le de producţie, ne spu dezbătut tema „Furajarea
brie a.c., la Cooperativa a- nea : şi îngrijirea animalelor şi ar \ 8'ni.EV
Magistrala Expunere a mită cu îndreptăţită mîn- te spre sporirea rodniciei gricolă de producţie din — Avem organizate trei i-olul acestora în obţinerea
t o v a r ă ş u l u i Nicolae drie „ E p o c a Nicolae pămîntului, creşterea pro Sîntandrei, la o dezbatere cercuri ale învăţămîntului unor producţii superioare
Ceauşescu, secretarul ge Ceauşescu", agricultura ro ducţiilor vegetale şi ani a cercului cu profil pomi agrozootehnic. Unul pentru de lapte şi carne". La dez • 13,00 Ti
neral al partidului, rostită mânească s-a dezvoltat male, realizarea unei efi- col ce poate servi drept cei ce muncesc în secto baterea acestei teme — La sfîrşit de
la deschiderea şedinţei multilateral, obţinîndu-se cienţe sporite a întregii modeL asupra modului cum rul vegetal — care' cuprin prezentată de Ignat Blaga, * Muzică pr
desfăşoare
şeful fermei zootehnice —
comune a Plenarei Comi producţii de la an la an activităţi. în aceste zile trebuie să se agrozooteh de 85 de cooperatori — li au luat parte toţi cei ce mânia la t«
învăţămîntul
tetului Central al Partidului mai mari. Unitatea noas ne preocupăm de ridicarea nul pentru zootehnişti la muncesc în fermă, fără — Români
tră a ajuns la o producţie potenţialului productiv al nic. Dezbaterea a avut loc care sînt înscrişi 36 de
Comunist Român, a orga terenului. A fost fertiliza într-o sală a Centrului de cooperatori şi altul pentru nici o excepţie. Şi aici dez viitor * Ci
nismelor democratice şi or medie la hectar de 5 200 tă în întregime cultura de cultură şi creaţie „Cînta- cei ce lucrează în pomicul baterile au fost interesan citâ * Din t
kg cereale păioase, 8 700
1
ganizaţiilor d® masă şi ob kg porumb ştiuleţi, 48 000 orz şi o mare parte din rea României" din sat. A- tură. te, la acestea luînd parte senului arii
şteşti — document de ex cea de grîu, administrăm cest fapt nu este întîmplă- un mare număr de coo sport * Proi
cepţională însemnătate, de kg sfeclă de zahăr ş.a. în tor. în conformitate cu Cei ce muncesc în secto peratori. pe luna eu
zootehnie avem o fermă ce îngrăşăminte organice pe rul vegetal au dezbătut
inestimabilă valoare teore oferă condiţii bune de terenurile ce vor fi culti buna experienţă acumulată joi tema „Răspunderea or- Fiind vorba de participa Ipostaze aj-
tică şi practică — este un creştere a animalelor şi vate în primăvara viitoa în anii trecuţi, pentru a rea la dezbateri a cursan Ritmuri tiner
f
însufleţitor program de obţinerea unor producţii re. uşura însuşirea temelor, ţilor merită consemnate in uşoară • .
muncă şi acţiune revolu superioare. însufleţiţi de preţioasele înscrise în program, con Invăţămîntul tervenţiile cooperatorilor mina politl
închiderea
ţionară pentru toţi comu Pentru a pune mai bine indicaţii şi orientări cu ducerea cooperativei a con Olivia Almăşan, Juja Ar- • 1 !r, 00
niştii, pentru întregul nos în valoare posibilităţile de prinse în Expunerea tova venit cu întreprinderea ci agrozootehnic — dean, Viorica Băda, Sido- 19,25 Srib
tru popor la înfăptuirea creştere a producţiei agri răşului Nicolae Ceauşescu, nematografică judeţeană ca şcoală a unor nia Muntean, Juja Băda, roşu steag,
căruia trebuie să ne adu cole vom acţiona cu mai vom acţiona cu toată răs in completarea celor -pre Maria Jurcâ, Maria Bădău, triotice, re-
cem întreaga contribuţie multă hotărâre şi răspun punderea pentru realizarea date de lectorul cercului producţii agricole Simion Jurca, ce se dove 19,40 Tel
şi noi, lucrătorii din agri dere, în spiritul cerinţelor exemplară a hotărîrilor să se prezinte filme pen superioare desc interesaţi dc sarcini o 20,10
cultură. noii revoluţii agrare, a Congresului al XlII-lea şi tru popularizarea noilor le ce stau în faţa agricul grădină *
turii în anul viitor, de teh
tehnologii agricole.
în anii socialismului şi sarcinilor cuprinse în Ex Conferinţei Naţionale ale nologiile referitoare Ia artistic : . k
în special în perioada tre punerea secretarului gene partidului. La ora 14, sala era pli ganelor tehnice, a tuturor cultura cerealelor păioase, o 22,05 T
cută de la Congresul al ral al partidului. Străda VIRGINIA BELEA, nă. Au venit nu doar cei oamenilor muncii în obţi a porumbului, cartofilor 22,15 Melc'
lX-lea al partidului, nu niile noastre sînt orienta- preşedintele C.A.P. Leşnic înscrişi la învăţămîntul a- nerea de recolte superioa ş.a. lat • 22,3
grozoofcehnic, ci şi alţi coo
peratori din sat întrucît re la hectar". Cursurile De menţionat că în pre programulu
temelor,
lectorii
Răsplătim prin fapte şi hărnicie Deplină angajare acţiunea a fost larg popu s-au ţinut în şcolile din zentarea material didactic
satele Bîrcea Mare şi Şău-
folosesc
larizată. Dezbaterea a în
ceput
încrederea în noi pentru .intitulată cu expunerea temei leşti — şi la acestea au — planşe, grafice ş.a. —
contribuie
ce
însuşirea
la
mare
număr
un
participat
ce-i
„Sarcinile
revin pomicultura în 1989", de cooperatori. Cursanţilor mai temeinică a celor ex
(Urmare din pag. 1) Costică Heljoni, rn-am de înfăptuirea prezentată de ing. Angeli li s-a vorbit despre Expu puse de către cursanţi.
plasat pentru a vedea a- ca Codrean, lectorul cer nerea tovarăşului Nicolae Pînă în prezent, la cercu deva: x
lalţi oameni ai muncii. A- gregatele respective la lu obiectivelor cului. Ceauşescu, secretarul gene rile învăţămîntului agro ralilor — si
ceasta m-a ajutat să pă cru, în metroul bucureş- ral al partidului, la şe zootehnic de la C.A.P. Sîn tr’ • - ţ: Vţi \
trund mai bine tainele me tean. Şi, ca să închei, voi A urmat apoi prezenta dinţa comună a Plenarei tandrei s-au dezbătut trei Z,rtn
seriei de lăcătuş, precum spune că această nouă ar de investiţii * rea filmelor de populariza Comitetului Central al teme din programa pentru a {Sala
şi necesitatea participării teră de circulaţie din Ca re a noilor cuceriri ale Partidului Comunist Ro acest an. Participarea la HUNEDOA!
cu tot ce am mai bun la pitala noastră — care a miniere ştiinţei şi tehnicii agricole. mân. a organismelor de curs a membrilor coopera *i ini-e do
activitatea productivă. Am împlinit de curînd un mi Participanţii au vizionat mocratice şi organizaţiilor tori este bună, ceea ce dorn — ,
fost primit în rîndurile liard de călători' transpor filmul de scurt metraj in de masă şi obşteşti, subli- constituie o garanţie că în dragostei (
membrilor de partid. Am taţi — constituie o creaţie- (Urmare din pag. 1) titulat „Folosirea terenuri niindu-se sarcinile ce-i re văţămîntul agrozootehnic Păstrează-r
făcut parte din echipa ca simbol ce ilustrează pe de lor în pantă prin cultiva vin unităţii în 1989,. pe li va contribui la ridicarea tru tine t
re a realizat primul exem plin capacitatea deosebită rea pomilor fructiferi". nia sporirii rodniciei pă nivelului politic şi profe TROŞANI:
plar din „Agregatul de a industriei româneşti, ca şi Nicolae Colcer, toţi cei Dezbaterile ce au urmat mîntului, obţinerii unor sional al oamenilor — fac grăbesc (T
injecţie pentru suspensii lea justă pe care ne con 420 de oameni ai muncii apoi au fost interesante, la recolte superioare la uni tor esenţial în obţinerea Ia sti
coloidale" — o premieră duce, cu înflăcărare şi cu din subordinea şefului de acestea luînd parte un ma tatea de suprafaţă. unor producţii agricole su. liric); U i
pe plan naţional — din ca tezanţă revoluţionară, se brigadă, sing. Carol Ridzi, re număr de cooperatori. La cercul organizat pen perioare în anul viitor. (Unirea);
re s-au construit şi livrat cretarul general al parti ne angajăm ca pînă la fi Maria Nicolae, inginerul tru lucrătorii din sectorul Doracio —
deja, la întreprinderea dului, tovarăşul Nicolae nele anului în curs să ri şef al cooperativei agrico creşterii animalelor s-a TRAIAN BONDOR (Cultural)
„Metrou" Bucureşti, 20 bu Ceauşescu, marele prieten dicăm valoarea lucrărilor Secvenţe
căţi. împreună cu şeful şi părinte al tinerei gene suplimentare la 12,5 mi LONEA:
a
durerii
formaţiei noastre, maistrul raţii. lioane lei. Sîntem hotărîţi 'nur,A: A
ca în acest fel să asigurăm citoresc) :
condiţii propice debutului Cetatea a
cu succes în anul de pro toresc); l
ducţie 1989, să înfăptuim (Retezat);
Cu statornică dragoste exemplar prevederile cu da (Stea
prinse în programul de RAŞTIE:
jandarme
pentru cei mici muncă şi acţiune revolu i’- ebleme
al
partidului,
al
ţionară
o;
întregului nostru popor ca ida (
(Urmoie din pag. 1) nilor o înălţătoare satis re este magistrala Expune de culi
facţie. Poveştile, legen re a secretarului general „Cînturer
dele istorice pe care le al partidului, tovarăşul 1IAŢEG:
voltarea dragostei faţă dc citim zilnic micuţilor noş Nicolae Ceauşescu, la şe BRAZI:
oraşul în care trăiesc, fa tri au în sufletele lor dinţa comună a Plenarei I.AN: Ap
ţă de patrie. imaculate ecoul scontat". trul de
...Toate acesta cer răb C.C. al P.C.R., a organis „Clntare,
Pentru ca cei nou ve
dare, înţelegere, apropie niţi în grupa mică să se melor democratice şi or Formaţia maistrului Eugenia Florea execută îmbuteli erea a peste 1 500 de sticle SIMERI/
re de copii, iar educa ganizaţiilor de masă şi ob pe oră cu băuturi răcoritoare, produse la I.P.I.L.F. Haţeg. seriile
toarele Maria Alexiuc, integreze cît mai repede şteşti. ILIA: I
Rodica Robu, administra' in colectiv şi să poată fi Polul N
torul Emilia Spineanu, continuată consolidarea
bucătăresele Margareta cunoştinţelor acumulate
Trufaş şi Maria Cucuruz, de „cei mari" anul tre Peste două milioane lei venituri suplimentare din mica industrie
îngrijitoa'rele Aurica Bi- cut, educatoarele au or
riş şi Elena Balaş se ganizat jocuri comune a- Lucrătorii din formaţiile
străduiesc, împreună, să tractive. La rîndul lor Cooperativa agricolă de cooperării cu alte unităţi la depăşirea planului de de muncă constituite pen Pentri
creeze acel climat com mame, îi socotesc şi pe producţie din Deva a acu în diverse categorii de venituri au adus-o şi lu tru activităţile de mică in fi în g
plex, caracterizat deopo aceşti micuţi propriii lor mulat o bună experienţă prestaţii. Ponderea în ca crătorii de la atelierul pen dustrie, conduşi de lacob tru aci
trivă de afectivitate, dar fii sau fiice. De aceea, în ceea ce priveşte dezvol drul acestora o deţine coo tru confecţionat plasă de Vesa. Dumitru Fleacă, A- anului,
mult
şi de condiţii optime de fiecare copil are chipul tarea activităţii, de mică perarea cu I.E.E.Lrl.F. De sîrmă, principalul benefi lexandru Muska şi Călin vor c(
sub
viaţă. frumos şi zîmbctul cu industrie, care contribuie va în activitatea de con ciar al acestui gen de pres- Vintul fo
de
cooperaţia
fiind
taţii
metalice.
lîngă
strucţii
Pe
„Copiii sînt sensibili, rat, fiecare ştie multe, într-o măsură însemnată producţie, achiziţii şi des Fleacă, depun eforturi sus cu In t'
receptivi la tot cc-i învă multe versuri şi cîn- la asigurarea de beneficii, lucrările pentru moderni facerea mărfurilor. ţinute pentru a amplifica de do—
ţăm — este de părere e- tecc. I-am ascultat pe la aplicarea cu fermitate zarea unor ferme zooteh în continuare volumul ve torul :
ducatoarea grupei mari, a principiului de autocon- niturilor şi beneficiilor rile mi
rînd pe Ruxandra şi pe ducere şi autogestiune e- prevăzute pc acest an, a- prinse
Maria Alexiuc. Sînt sime- Cristian, pe. Maria şi pe C.A.P. DEVA grade,
riancă şi lucrez aici de 18 Ciprian, pe Diana şi pe conomico-financiară. Drept dueîndu-şi astfel o contri între i
ani. Am mulţumirea unei argument în acest sens, buţie de seamă la conso
Angelica, pe mulţi alţi inginerul şef al unităţii, lidarea economico-financia- l.a i
frecvenţe de sută la sută. micuţi cu obrajii îmbu nice, lucrătorii au partici în cooperare cu o subu ră a C.A.P., la materiali
Şi cred că acest fapt joraţi. Multă vreme după ă i Sergiu Zbuchea, a adus pat la construcţia fînare- nitate a cooperaţiei meşte zarea dezideratelor formu n umc
spune mult despre felul modul în care cei 50 de lor la C.A.P. Rîu de Mori, şugăreşti s-a înfiinţat şi cerul i
in care muncim". „Cînd, ce ne-am despărţit de ei, lucrători din sectorul de Gurasada, Sarmizegetusa şi funcţionează cu bune re late pentru oamenii mun j Local
?!
acum 13 ani, la absolvi ne-au urmărit cuvintele muncă respectiv şi-au rea Bretea Streiului. în ace zultate un atelier de zin- cii din agricultură de că va suf
Anei Socol, care se ocupă lizat sarcinile ce le revin tre secretarul general al tensifii
rea Liceului pedagogic laşi timp. ei âu realizat care a pieselor metalice, partidului, t o v a r ă ş u l km/h
din Deva am venit aici, cu statornică răspundere în anul 1988. Am notat, diferite confecţii metalice care execută lucrări cu vestic,
la această grădiniţă — de a 17-a generaţie de între altele, faptul că, pî materiale proprii sau cu Nicolae Ceauşescu, în Ex Local
continuă Rodica Robu — copii: „Noi sîntem pen nă la începutul lunii de la A.E.S.C.H. Deva şi pen ale clienţilor pentru dife punerea la recenta şedinţă ţă, cu
colegele mele aveau deja tru ei a doua familie. cembrie, unitatea a obţi tru alţi beneficiari, inclu riţi beneficiari. comună a Plenarei Comi ci ură.
o bună experienţă în ac Tot ceea ce ştiu ei, dar nut suplimentar, faţă de siv din ramuri neagricole. Pe lingă activităţile a- tetului Central al Partidu
tivitatea cu copiii. Pri şi aspectul fiecărui col prevederile planului anual, De asemenea, s-au confec mintite, la C.A.P. Deva lui Comunist Român, a or
ţişor al căminului reflec peste două milioane lei ţionat învelitori metalice mai există şi un atelier ganismelor democratice şi
vind în urmă, găsesc că
această nobilă profesie tă munca noastră, a fie venituri băneşti din acti pentru I.C.A.P.P.A., au fost pentru curăţatul şi vopsi organizaţiilor do masă şi
mi-a dat de-a lungul a- căreia". vitatea de mică industrie. prestate lucrări de repa tul, hainelor din piele, adu- obşteşti.
De reţinut că s-a acordat raţii la copertine şi altele. eînd şi acesta însemnate
atenţie sporită extinderii O importantă contribuţie venituri băneşti. NICOLAE TiRCOB