Page 100 - Drumul_socialismului_1988_12

W © VINERI, 30 DECEMBRIE 1983 Pag. 3

JUDEŢUL HUNEDOARA ÎN ANII REPUBLICII

\ -
• •!-
GrâdLnifa
irmal nr. 5
ic un reu- De la vise Ia fapte
rtlstic de-
irU Zilei
sţlnut do
mari I, c- A scruta în trecutul mi­ întreprinderile miniere Va­
■ma Mlniş- lenar al Patriei înseamnă, lea de Brazi, Livezeni,
•ăgălăşenia într-un fel, a ne căli ini­ Cîmpu lui Neag, Iscroni,
Interpreţi
: asistenţa ma şi gîndurile Ia făcui Lonea Pilier, Lupeni Sud,
crar-muzi- maiestuos ai istoriei. De furnalele de 1000 mc pen­
.m Rcpu- 41 de. ani trăim în Repu­ tru fontă cenuşie şi bate­
suita de
ire, scene- blică şi tot de aitîţia ani riile de cocsificare de Ia
venlt, iar- ştim că a clădi înseamnă C.S. „Victoria" Că lan, la­
adiţlonalul minorul de sîrmă şi oţe-
a participa, a pune forţa
braţelor şi puterea minţii lăria electrică 2 de la C.S,
în slujba efortului creator. Hunedoara, I.P.S.R.U.E.E.M.
De 41 ani, în coloanele a- Petroşani, I.P.S.R.U.M. De­
cestul superb marş con­ va, I.L. Deva, întreprinde­
structiv se află şi oamenii rile de tricotaje din Hune­
lefurnal • muncii dîn judeţul Hune­ doara şi Petroşani, alte o-
şi orien- doara. Un fiu al acestor biective economice impor­
ate de îtt perioada care a trecut de Ia Congresul al IX-lea al meleaguri, poetul loan tante.
partidului,
cel
de
aj
pe
—
Nicolae deţului au în apărut 11 industrii ani noi, Republicii economico harta ju­ Buda'i-Deljeartu, arăta că Producţia fizică a cu­
complexe
unităţi
program şi m o d e r n e . In inia glne un aspect de la între­ în republică: „omul se ri­ noscut în această Epocă
i 'acţiune prinderea do confecţii Vulcan. dică/ la vrednicia sa cea de Aur o creştere impe­
pentru mai deplină/ Lui e patria tuoasă. De pildă, produc­
angresului ca dulce mamă,/ Iar el ţia de huilă s-a dublat
lartidului, patriei ca ş-un băiat;/ Şi faţă de. 1965, iar la mi­
sul eco­ nu în zadar fiu! ei se nereu cuprifer, cocs, fon­
ul a| Ro- cheamă/ Căci ii dă hrană, tă, oţel, laminate şi alte
;ti» priori- viaţă, stat;/ Om slobod îl produse a crescut cu pro­
i partidu- face şl viteaz...". cente cuprinse între 30,6
creşterea şi 304,4 la sută.
ti » 19,55 Aceste metafore visate Judeţul Hunedoara a
aasă isto- de poet sînt astăzi reali­ devenit în această perioa­
tăţi pe pămîntul Hunedoa­
i Republi- rei socialiste, ca şi al în­ dă un mare producător
Slăvitâ fii, tregii ţări. în tripla lor ca­ de energie electrică: în
i o m â n â. litate de proprietari, pro­ 1988 producţia de electri­
terar-muzi- ducători şi beneficiari ne­ citate este maî mare cu
de
In-
de
Un
• 20,50 mijlociţi ai roadelor mun­ peste 5 miliarde kWh de- duslrială: act 1988, înalt profesionalism, minieră autentică forjă Brazi J s
valea
de
la
în
întreprinderea
'lume • cii lor, oamenii din jude­ cît în 1965. a fost translatat şl aşezat pe locul său definitiv cel mai J'
<i ţul nostru sînt conştienţi In ultimii 23 de ani, a~ mare turn de extracţie din ţară. Ţ
J că au forţa şi resursele devorate trepte de aur ale
„as- necesare de a transforma Republicii, hunedorenii
pe
spaţiile
naastre • ticală. Constructorii socialismului au i------------------------- şi originală a mu. vcr- şi-au ridicat pe noi cote
din
ra
Secvenţă
arititectu
modernă
ţea unui ntdpiului Deva. clipa în durată, de a clădi de rodnicie producţia a-
nrt: „A in­ obiective magnifice pentru gricolă şi au ctitorit nume­
ii,’ a cer- patrie şi urmaşi. Dar, să roase obiective pentru via­
revoluţio- luăm un singur simbol. In ţa socială şi spirituală a
Telejurna! 1948, anul întîi al Repu­ oamenilor. Amintim doar
derea P i>- blicii, a fost pus în func­ că au fos t construite şi
;
ţiune la C S. Hunedoara date în folosinţă un nil-1
furnalul nr. 4, cel : mal măr de 81 670 apartamen-:
mare dîn ţară. Capacita­ tei ceea ce ' reprezintă pe­
tea tui era de 300 m.c. ste 70 la sută din numă­
La 7 august 1988 — cînd rul total al locuinţelor
s-au împlinit, exact, 40 de construite din fondurile
ani de la acel eveniment statului în ainiîi socialis­
estil de la
I (Patria); metalurgic — furnalul nr. mului. Şcoala hunedorea-
Concordia 4 fusese de mult timp în­ nă a fost racordată pe
SEDOARA : trecut de alte mari capa­ deplin la cerinţele produc­
despre cităţi siderurgice. De fapt,
— A); MI- tive majore ale judeţului
tîrzii (Mo- chiar în locul obiectivului nostru. A sporit grija pen­
Piedone la amintit, în prezent se află tru sănătatea oamenilor,
(Flacăra) ;
Păstrea- în construcţie noul furnal în Festivalul naţional „Cîn- întreprinderea de piese de schimb şi reparaţii utilaje ml- |
pentru tine nr. 4 care va avea o ca­ tarea României" — amplă nlcre Deva — nouă repre/.cn tantă a construcţiilor da ma- j
fiecare zl pacitate de 1 000 mc. Nu şi. generoasă manifestare şinl — urcă mereu treptele prestigiului industrial. 5
'\’0- Noul complex balnear din Va fa îşi aşteaptă vizitatorii.
este vorba doar de faptul spirituală a „Epocii
că noul furnal nr. 4 între­ Nicolae Ceauşescu’ — ac­
ce de cîteva ori, ca mări­ tivează 4 087 formaţii ar­
me, pe cel vechi. în ţară tistice şi 750 cercuri, de
a » In til­
de (Lucea- au fost construite obiecti­ creaţie, ce reunesc 120 000
;,V: Vacanţă ve cu o capacitate mult de hunedorenî. • ■
norul); PE-
•m şi asu- măi mare.' Ceea ce vrem Ar mal putea fi enume­
uncitorese); să ' subliniem este suflul rate multe alte vise trans­
Zîmbet de înnoitor, caracterul mo­ formate în fapte şi reali­
toresc); U-
rua varian- dern, intensiv ce se im­ tate in cei 41 de ani ai
BRAD: primă industriei româneşti. Republicii, îndeosebi în ul­
,c despre Şi aceasta se îrrtîmplă, timii 23 de ani de
.ta roşie);
Zlşte băieţi îndeosebi, de la Congre­ aur ai „Epocii Nicolae
■ia): Viva sul al IX-lea al partidu­ Ceauşescu". Ne oprim însă
,-aX; GEOA- aici. Cu sublinierea că a-
ada (Cea­ lui, care a inaugurat o
ră şi crea- nouă epocă revoluţionară ceşti anii sînt tot atîtea
itomăniel"); în activitatea partidului, trepte ale României spre
aia cîntecc- în construcţia socialistă în viitor. Un urcuş la care
RAZI: Due-
samba România. Cel mal iubit fiu ne simţim cu toţii părtaşi,
Cultură şi al naţiunii, ales în frun­ fiecare dintre noi, indife­
*rea lîomă- tea partidului şi statului rent de naţionalitate, ce­
.IA: Flăcări Zootehnia judeţului cunoaşte o putern dezvoltare;
(Mureşul) ; iar producţia zootehnică sporeşte continuu. nostru, tovarăşul Nicolae tăţeni ai aceleiaşi patrii că­
pupitrul
create
ctitoriilor
Epoca
al
în
narea Sfîn- Ceauşescu, a imprimat a- reia Emînescu îi ura : „La Nicolae La Ceauşescu do : comandă muncii în tripla lor calitate
oamenii
a)- cestei epoci, intrată în is­ treoutu-ţi mare, mare do proprietari, producători şl beneficiari direcţi al roadelor
torie cu numele său, ca viitor 1". . Viitor prefigurat obţinute.
uri mare strateg şi revo­ cu clarviziunea-i caracte­
luţionar, ritmul dezvoltării ristică de secretarul gene­
şi măsura drumului pe ca­ ral al partidului, tovarăşul
re îl avem de parcurs. Nicolae Ceauşescu,- în ma­
t rcremea va Hunedorenii au aşezat gistrala Expunere La şe­
frumoasă între fruntariile Judeţului, dinţa comună a Plenarei
il va ti va- la indicaţia expresă a se­ C.C. al P.C.R., a organis­
va sufla în
Temperatu- cretarului general al parti­ melor democratice şi or­
vor cu- dului, ctitorii demne de ganizaţiilor de masă şi
mînu) şl aceşti ani eroici al Repu­ obşteşti, adoptată ca Teze
iar cele pentru Congresul al XIV-
plus 5 şi blicii. Amintim doar fap­
val coborîte tul că, pe lingă ramurile lea ol partidului. Viitor pe
de;. ceaţa va tradiţionale, au apărut o care ni-l construim, treap­
pten şl di­
va semnala serie de industrii noi: In­ tă cu treaptă, prin trans­
ele de cîm- dustria încălţămintei, a formarea cu consecvenţă
i; care va confecţiilor şi tricotajelor, a tuturor viselor noastre
tră. Pe slo­
va persista chimia maselor plastice, măreţe în fapte, in cuce­
;1.\ industria cimentului,’ hidro­ riri revoluţionare, comu­
energetica. Ay fost pus# niste !
Stop-cadru de pe noua platformă a combinatului si­
îs funcţiune 37 de nol^ u- derurgic „Victoria" Călan —croaţie a celei mai fertile
„fereastra"
comu­
m i nele ve patriei au prczeiUiittiî şl viitofttliil satele ţi oraşele. nităţi industriale, cum sînt: MARIN NEGOITA „Epoca Nicolae Ceauşescu". intrată în istoria patriei sub numele
de
construcţie
perioade
chipul
asemănător
cu
tot
mal
Secvenţa dlu Dohra confirmă aceste împliniri.