Page 13 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 13
v / . a i
Potenţialul - mai bine pus
r ^ * în valoare pentru sporirea recoltelor
In anul ce s'e va încheia s-a acordat atenţie sufi s-n muncit în 1988 şi, mai
nu peste multă vreme, cientă irigării legumelor ales, asupra cauzelor ce
Cooperativa agricolă de şi întreţinerii acestora. Nu au dus la nerealizarea sar
producţie din Ilia — aşa s-a reuşit să se asigure" cinilor de plan, adunarea
cum s-a relevat în aduna realizarea praşilolor la generală a cooperatorilor
rea generală a membrilor timp şi la nivelul calitativ din Ilia a stabilit — în
cooperatori — a obţinut prevăzut în tehnologii, de lumina Expunerii tovară
producţii medii la hectar oarece nu s-a asigurat par şului Nicolae Ceauşescu,
de 4 000 kg la orz, de ticiparea la această acti secretarul general al parti
3 000 kg la grîu, de 4 500 vitate a tuturor membrilor dului, la şedinţa comună
ORGAM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C kg La porumb ş.a. Ferma cooperatori. Astfel că bu a Plenarei Comitetului
legumicolă a livrat la fon ruienile au dijmuit recol Central al P.C.R., a orga
SI Al C O I U S 1 1 1 U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N dul de stat şi cel de auto- tele obţinute la legume. nismelor democratice şi
aprovizionare importante organizaţiilor de masă şi
cantităţi de legume. Re obşteşti — direcţiile prin
coltele înregistrate sînt ADUNAŞI GEMSBALE cipale de acţiune pentru
Anul XL, nr. 9 657 DUMINICA, 4 DECEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani superioare celor din anii ÎN COOPERATIVELE ca în 1989 activitatea să
anteriori, dar nu s-au ri AGRICOLE se redreseze, să se obţină
dicat la nivelele planifi DE PRODUCŢIE producţii superioare în
cate. Pornind de la acest toate sectoarele. De altfel
fapt, raportul prezentat în se depun strădanii în a-
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU faţa- - adunării generale, cartofi, porumb şi sfeclă cest sens. Culturile de orz
precum şi participanţii la de zahăr. Aşa sc face că şi grîu se fertilizează în
• STRĂLUCIT PROGRAM OL MUNCĂ §1 ACŢIUNE REVOLUŢIONARA- dezbateri au întreprins o au fost tarlale cultivate aceste zile. Se administrea
temeinică analiză asupra cu porumb unde s-a obţi ză îngrăşăminte naturale
cauzelor ce au dus la a- nut o producţie de peste pe suprafeţele ca vor fi
îndemn la muncă mai susţinută, mai rodnică ceastă situaţie. 10 000 kg la hectar, dar şi însămînţate în primăvara
Evident — au arătat în terenuri unde s-au reali viitoare. Au început' lu
Fac parte dintr-un co pentru pregătirea temei se numesc sporirea canti cuvîntul lor Gheorghe Ru- zat sub 2 000 kg La ha. zootehnic crări de redare în circuit
In
sectorul
a noi suprafeţe de teren
lectiv puternic, cu rezul nică a producţiei pe 1989. tăţilor de minereuri pre deanu, Andronic Hedrea, s-au îndeplinit efectivele prin defrişări, desecări
tate constant bune in ra In întreaga activitate ne parate, creşterea gradului Anton Căleanu şi alţii — planificate la ovine, la bo ş.a. S-a hotărit, de aseme
mura extracţiei şi prepa conducem după orientări de recuperare a metalelor seceta excesivă din 1988 a vine, însă nu s-a realizat nea, să se facă o mai bu
rării minereurilor — cel le şi îndemnurile din ma din zăcămintele extrase şi avut o influenţă negativă, nici unul din indicatorii nă amplasare a culturilor,
al Carierei miniere Min- gistrala expunere a secre din concentrate, diminua dar La aceasta s-au adău stabiliţi. Nereuşitele în a- să se respecte cerinţele
tia-Veţel. Mai exact spus, tarului general al parti rea costurilor de produc gat şi o serie de cauze cest sector — cum au re tehnologice, să se realize
lucrez la Brigada de pro dului, tovarăşul Nicolae ţie, folosirea cu chibzuin legate de slaba organizare levat în cuvîntul lor Ghe- ze o mai puternică mobi
ducţie Mintia, care are Ceauşescu, rostită la re ţă şi economisirea mate şi desfăşurare a activită lizare a forţelor umane şi
misiunea prelucrării mi centa şedinţă comună a riilor prime şi materiale ţii concrete. Printre aces rase Orşa, Otilia Baba şi mecanice la activitatea de
nereurilor complexe extra Plenarei C.C. al P.C.R., a lor. tea se numără — cum au alţii — se datoresc îngri
se de sectoarele miniere organismelor democratice La toate aceste capitole subliniat toţi cei care au jirii şi furajării necores- pe ogoare, să se dezvolte
de la Troiţa şi Vorţa şi a şi organizaţiilor de masă avem realizări frumoase luat cuvîntul — depăşirea punzătoare a efectivelor, zootehnia, să se înfiinţe
celor cuprifere de la Ve- şi obşteşti, care constituie de la începutul anului, epocii optime la semănat atenţiei insuficiente acor ze noi activităţi anexe.
ţel. Prin angajare şi dă pentru noi un măreţ însă noul şi insufleţitorul şi plantat la sfecla de date reproducţiei, ieşiri Pe aceste căi uhitqtea a-
ruire in muncă, prin mo program de muncă şi ac îndemn la muncă mai zahăr şi cartofi, densita lor numeroase prin sacri gricolă din Ilia va obţine
dul serios şi responsabil ţiune revoluţionară, de an susţinută şi mai rodnică tea slabă la orz şi porumb ficări şi mortalităţi înre producţii la nivelul sarci
în care ne-am organizat gajare plenară şi realizări adresat de tovarăşul în Unele tarlale, întreţi gistrate în acest an. nilor ce-i revin şi posi
activitatea pe întregul flux superioare. Nicolae Ceauşescu, prin nerea necorespunzătoare a Făcînd o temeinică ana bilităţilor de care dispune.
de producţie, am reuşit, Secretarul general al magistrala sa expunere culturilor prăşitoare. Nu liză asupra modului cum TRAIAN BONDOR
de la începutul anului, să partidului a dat noi jaloa din 28 noiembrie a.c., ne
obţinem rezultate pozitive, ne, sigure şi clare, vizînd mobilizează tot mai mult
depăşiri ale prevederilor perfecţionarea întregii ac în producţie, ne dă certi
de plan. tivităţi, a indicat princi tudinea obţinerii unor rea
Acum acţionăm cu în palele pîrghii ce trebuie lizări deosebite, mai con
tregul potenţial tehnic şi acţionate în toate sectoa sistente cantitativ şi cali
uman de care dispune bri rele economico-sociale în tativ.
gada noastră pentru am vederea îndeplinirii inte
plificarea realizărilor şi grale a sarcinilor de plan, ELISABETA CADAR,
încheierea anului cu pla ridicării calităţii produse operator preparare,
nul depăşit la toţi indi lor şi creşterii eficienţei.. Cariera minieră
catorii şi, în acelaşi timp, Pentru noi aceste pîrghii Mintia-Veţe!
întreţinerea si repararea drumurilor — îa cote
superioare de calitate şi eficienţă
Activitatea colectivului pe care l-am răsfoit îm neabătut programele de
Direcţiei judeţene de dru preună, a reieşit că, de 'organizare şi modernizare
muri şi poduri Deva a ur la începutul anului curent, a producţiei, de creştere a
mat, în ultimii ani, o la activitatea de bază a productivităţii, calităţii şi
curbă ascendentă. în mun colectivului — întreţine eficienţei. Pe linia extin
ca de organizare şi con rea şi repararea drumuri derii şi diversificării ac
ducere, în activitatea po- lor locale — au fost rea tivităţii, în cadrul direc
litieo-educativă de mobi lizate lucrări pe 200 de ţiei a fost înfiinţată o
lizare a oamenilor la în kilometri în plus faţă de brigadă de eonstrucţii-
ele
Deva.
mătase
Ţesătorla
creatorilor
deplinirea prevederilor de plan, cu un spor de agre poposesc în tle atelierul confecţii De pe planşeta Susana Ilăncilă, modele, noile Imprimeuri
Ana
Burcă
Aurelia
şabloane,
şi
unde
plan s-a produs o serie de gate minerale utilizate de DUMITRU GHEONEA Ghergely, cu migală şl pricepere, pregătesc şabloanele de imprimare.
îmbunătăţiri şi, ca urma 20 000 mc. Să facem şi Foto NICOLAE gheorghiu
re, cotele valorice, calita menţiunea că s-au folosit, (Continuare in pag. o 3-a)
tive şi de eficienţă ale în majoritate, agregate ■
realizărilor au crescut din surse locale, deci Sarcini mobilizatoare oentru 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI
continuu. transportate pe distanţe
— în acest an, aseme mici, cu consecinţe pozi dezvoltarea prestaţiilor de servicii NAŢIONAL UNITAR ROMAN
nea întregului popor, am tive asupra costului lucră
acţionat sub impulsul în- rilor şi consumului de car şi industriei mici
sufleţitor al Tezelor din buranţi. De asemenea, Dovezi hunedorene
aprilie, al preţioaselor în s-au executat plombări de Am urmărit cu -deose ducţia marfă totală a cres
demnuri şi orientări date drumuri şi reparaţii de bit interes Expunerea pre cut cu 24 la sută, iar cea
cu diferite prilejuri de to îmbrăcăminţi asfaltice pe zentată de tovarăşul industrială cu 26 la. sută. ale dorinţei fierbinţi
varăşul Nicolae Ceauşescu, mai mult de 40 000 mp Nicolae Ceauşescu, la des Prestările de servicii au
secretarul general al decît fusese planificat, chiderea şedinţei comune crescut în ritm mediu a- de unire
partidului, obţinînd rezul s-au consolidat integral 17 a Pl^harei Comitetului nual de 10 la sută. Aceste
tate superioare celor din kilometri de drumuri şi Central al partidului, a creşteri au permis ca în
1987 şi peste prevederile s-a reparat capital îmbră organismelor democratice anii din urmă să sporim încununare a unui lung mân. Realizarea acestui
de plan ale perioadei pe cămintea asfaltică pe trei şi organizaţiilor de masă cu 31 la sută volumul to proces istoric, legic, obiec vis secular al poporului
care am parcurs-o din 1988 kilometri de drumuri, s-au şi obşteşti. Acest magistral tal al fondurilor fixe. tiv şi cu rădăcini reale, nostru a deschis o nouă
— releva ing. Titus Iones- executat 4 kilometri de document — amplu pro Sarcini mari revin coo puternice, generate de con eră în dezvoltarea Româ
cu, directorul Direcţiei ju drum beton-ciment, în re gram de muncă şi luptă peraţiei meşteşugăreşti pe ştiinţa naţională, Unirea niei, în ridicarea sa pe noi
deţene de drumuri şi po gie proprie, respectiv dru pentru întregul partid şi linia creşterii avuţiei coo de la 1 Decembrie 1918 a trepte de progres şi tpvi-
duri Deva. Preocupările şi mul judeţean Teliuc—Go- popor — trasează cu clar peratiste în anii viitori. fost consecinţa firească a lizaţie".
efprturile noastre s-au am văjdia, dat în folosinţă viziunea caracteristică se Modernizarea satelor — luptei seculare a poporu Lansarea manifestului
plificat în întîmpinarea în vara acestui an. cretarului general al parti acţiune căreia secretarul lui român pentru afirma „Către popoarele lumii"
şedinţei comune a plena Mereu în pas cu sarci dului direcţiile de acţiune general al partidului i-a rea aspiraţiilor sale de
rei C.C. al P.C.R., a orga nile majore puse de partid în viitor pentru toate ra rezervat în expunere un progres, dreptate, liber de către Şt. Cicio Pop,
nismelor democratice şi în faţa întregului popor, murile economiei, pentru loc de seamă — va de tate şi unitate, de apăra preşedinte, şi Gheorghe
organizaţiilor de masă şi animaţi de spiritul anga toate sectoarele vieţii eco termina o creştere simţi re a fiinţei sale naţionale. Crişan, secretar al Mare
obşteşti, obţinînd realizări jării şi dăruirii revoluţio nomico-sociale. toare a volumului total al „Astfel, — sublinia tova lui Sfat al Naţiunii Româ
importante. nare, de perfecţionare şi Urmărind înfăptuirea activităţii şi în unităţile răşul Nicolae Ceauşescu, ne, în care se afirma că
Despre aceste realizări îmbunătăţire a întregii prevederilor celui de al prestatoare de servicii. Pa secretarul general a] parti „naţiunea română este ho-
ne-a vorbit ing. Petru Cu- activităţi, oamenii muncii XlII-lea Congres şi Con ralel cu aceasta va trebui dului, la şedinţa comună tărîtă a-şi înfiinţa pe te
retean, şeful biroului pro de la D.J.D.P. Deva s-au ferinţei Naţionale ale să diversificăm permanent a Plenarei Comitetului ritoriul locuit de dînsa
ducţie. Din registrul-bilanţ, străduit să materializeze partidului .în domeniul prestările şi să îmbunătă Central al Partidului Co statul sau liber şi inde
prestărilor de servicii şi ţim continuu calitatea lor, munist Român, a organis pendent", a provocat un
industriei mici, oamenii contribuind şi pe această melor democratice si or val de entuziasm în toată
IN ZIARUL DE AZI : muncii din sistemul coo cale la ridicarea calităţii ganizaţiilor de masă şi Transilvania, entuziasm
peraţiei meşteşugăreşti au vieţii. obşteşti — la 1 Decembrie ce s-a amplificat la vestea
dezvoltat permanent aceas Ing. ZOIŢA MĂTĂSARU, 1918, prin hotărîrea mase că s-a hotărit convocarea
R I T M U R I H U N E D O R E N E tă activitate reuşind, tot preşedintele lor populare, a poporului,
odată o creştere simţitoa Uniunii judeţene Transilvania s-a unit cu Prof. VIOREL VÂNĂTORII
(pag. a 2-a)
re a proprietăţii coopera a cooperativelor România, constituind sta
tiste. Faţă de 1985, pro- meşteşugăreşti lul naţional unitar ro (Continuare in pag. a 3-a)
