Page 14 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 65
Pag. 2
Ardealul vorbind tot româneşte
Ţara e-aici Ca-ntotdeauna cu sufletul întreg
Dimineaţă de decembrie devreme, de sub urme de sînge grîul creşte, r r elevi;
prin cer albastre rîuri de cuvinte mai sînt în lume unii ce încă nu-nţeleg.
întruna cad zăpezile-poeme Miroase-a pîine caldă şi rotundă
M%4 4 A^ dinspre aici spre-aducere-aminte. în lumina ei ne creştem gindul drept, DUMINICĂ, 4
urmaşii noştri putea-vor să răspundă:
Ardealul plin de răni dar tînăr
o 1î,30 Lu
frumos flăcău împodobit de steaguri, Ţara e-aici, cu inima din piept ! lor e 12,25
HUN însemn de libertate _ are pe umăr DANIEL MARIAN lor, la datori'
o torţă ce a ars prin veacuri.
Viaţa satulu
Telex o 13
duminical *
1 9 1 8 (III) d'Esperey, . comandantul cotenentul jandarmilor din \ cert de prînz
de căpitanul Ditrlch şi lo
animate * C<
aliate
Bal
trupelor
din
?U PA — Manifestare cani. o 7 nov. Din apelul Huedin, cari, în fruntea ) re de miere
citai : Ange
?? Octombrie. Eliberarea lui Şt. Cicio Pop la con- unui detaşament de 80 de t şi formaţia
soldaţi, au arestat şi mal l
stituirea Gărzilor Naţiona
Cu aparatul
ou mu ,1 educative Victoriei defilează români dat român, dezlegat de ju- tratat numeroşi români, iar ) prin ţară *
le Rorifăpe: „Fiecare sol
Pe
Bucureştiului.
Calea
vreo 20 de cadavre le-au
\
cu căşti franceze, francezi rămintul dat împăratului, ars pe rug lingă castelul lente afirmaţi
cu uniforme albăstrui, cu are liberă voie să intre lui Urmanczy". o Consi \ Festivalului
Astăzi se deschide a evocări, paralele carte- Nicolae Ceauşescu". Şi, de liul Naţional Român adre „Cîntarea Rt
XXXII-a ediţie a „Zilelor film, dialoguri cinemato asemenea, la marcarea îm poalele mantalelor răs- in Sfatul Militar Naţional sează un ultimatum gu \ Din cununa
filmului la sate", mani grafice, dezbateri ş.a. plinirii a 70 de ani de la frinte şi prinse in nasturi, Român, să poarte simbo vernului de la Budapesta, \ românesc * C
festare care în perioada Concepută ca un com Marea Unire, eveniment englezi cu căşti rotunde, lul mindru al suveranităţii cerindu-i să predea pu \ citoreşti. * 1
4 decembrie 1988 — 31 ia plex de acţiuni politice şi căruia îi este dedicată ac cu boruri late, senegalezi lui naţionale, tricolorul, şi terea în 48 de ore. Gu Secvenţa te
nuarie 1989 ocazionează cultural-artistice, ediţia a tuala ediţie. înalţi, voinici, o 25 oct. este supus numai şi numai vernul Kâroly cere tele \ rului o 19,C
Crearea Consiliului Naţio
Naţional
Consiliului
Ro
acţiuni politico-educative XXXII-a a manifestării — Această sărbătoare cine nal Maghiar în frunte cu mân". o Reapare la Arad gralic o păsuire de încă ă\ nai o 1$i,2l
specifice în toate locali integrată Festivalului na matografică îşi propune contele Kâroly Mihaly, cu 12 ore. o 12 nov. Procla României o
tăţile din mediul rural. ţional „Cîntarea Româ ridicarea calităţii manifes un program democratic, marea Republicii Austria. \ artistic „Arb<
Inaugurarea manifestării niei" _ prin conţinutul, tărilor educative, în con care menţionează însă o 13 nov. încep la Arad \ lâriei" ® 21,
în judeţul nostru are loc diversitatea şi sfera de sens cu mutaţiile care au păstrarea „integrităţii Un tratativele dintre Consiliul \ cu opereta «
la cinematograful „Lumi cuprindere îşi propune intervenit în mediul ru gariei". o Se organizează Naţional Român şi guver lejurnal.
na" din Ilia şi la cel din creşterea eficienţei edu ral, cu pretenţiile şi ne rezistenţa populaţiei ro nul Kâroly, reprezentat de \
Geoagiu-Băi, cu premiera cative la nivelul exigen voia de cultură resimţite mâneşti in faţa atrocită ziarul „Românul", suspen ministrul lăszi. Tratativele \ LUNI, 5 d.
de gală a comediei muzi ţelor puse în faţa lucră de lumea satului contem dat în 1916. • Polonia se
ţilor şi nelegiuirilor făp
cale „în fiecare zi mi-e torilor din cinematografie poran. în acest sens, după tuite de jandarmeria aus- proclamă republică inde decurg in atmosfera grea \ • 19,00 Te
dor de tine". La acţiune de Expunerea tovarăşului cum ne spunea Gheorghe tro-ungară ori de „gărzile pendentă. • 9 noiembrie. a masacrului de la Beliş, \ 19.25 Industi
participă regizorul filmu Nicolae Ceauşescu, secre Dobrescu, şeful biroului Guvernul Coandă adresea in timp ce veşti ale crltor grame prioriti
la \
lui, Gheorghe Vitanidis, şi tarul general al partidului, de difuzare a filmului de de oţel" organizate de ză trupelor de ocupaţie atrocităţi veneau de Ştiinţa pentru
un grup de interpreţi, ca la recenta şedinţă comună la întreprinderea’ cinema grofii şi de magnaţii ca- un ultimatum prin care le Hotar, Seghiştel, Cimpeni, \ lătorie spre <
re dialoghează cu publi a Plenarei Comitetului tografică judeţeană, în ca re-şi vedeau spulberată cere părăsirea teritoriului Marghita. Consiliul Naţio mintului (II)
nal Român refuză soluţiile \
cul pe tema „Tinereţea — Central al Partidului Co drul „Zilelor filmului la dominaţia, o 31 oct. — 1 României. • 10 nov. Gre Ctitorii ale
stare de spirit a socie munist Român, a organis sate" vor rula pelicule — nov. Pe străzile Aradului, vă generală la Berlin. De autonomiste de tip elve aur • 20,35
tăţii contemporane". Tot melor democratice şi orga artistice, documentare' şi soldaţi şi fete ieşite din punerea împăratului Wil- ţian guvernului Kâroly. Tra doric • 21,
astăzi, în 50 din cele 170 nizaţiilor de masă şi ob de desene animate — care fabrici aţineau calea ofi tativele eşuează. Guvernul mul de orgo
de cinematografe săteşti şteşti. în spiritul Expune răspund preocupărilor şi ţerilor chezaro-crăleşti, cu helm II, care fuge în O- Kâroly refuză să predea \ modernizare
hunedorene, care vor găz rii, adoptată ca program gusturilor tuturor catego lorlecuţe: le tăiau stelele, lanâa. o Remobilizarea ar puterea, încurajat de ar \ ţilor 'i •
dui manifestarea, au loc de muncă şi acţiune revo riilor şi vîrstelor locuito galoanele, însemnele şi matei române. Armatele mistiţiul de la Belgrad cu lumea capii
acţiuni cu filmul: simpo luţionară al partidului, al rilor din medjul rural. ciucurii de la săbii. • 6 aliate comandate de ge generalul Franchet d'Es \ 21.25 Ce-ţi
zionul „Unirea cea Mare întregului popor, activită Prin tematica şi realizarea nov. Demisia guvernului neralul Berthelot trec Du perey. Românii adresează \ ţie, dulce Ri
— unanim act de decizie ţile organizate în această lor artistică filmele româ Marghiloman. Urmează nărea. • Mackensen înce protestul „Către popoarele 21,50 Telejuri
a românilor de pretutin perioadă trebuie să contri neşti prezentate vor con guvernul general Con si. pe retragerea spre Tran lumii" şi hotărăsc convo \ închiderea
deni" — la Baia de Criş, buie substanţial la cunoaş tribui la o mai eficientă Coandă. o Ungaria, pro silvania. « „Cea mai în carea Adunării de la Alba \ lui.
o întîlnire, a publicului cu terea hotărîrilor de partid educare a oamenilor de la clamată stat aparte, sem fiorătoare şi mai sadică Iul ia. \
actori de la Teatrul de stat şi de stat, la mobilizarea sate, manifestarea consti nează la Belgrad armis dintre cruzimi este desi
„Valea Jiului" Petroşani oamenilor muncii de la tuia du-se într-o sărbătoa tiţiul cu generalul Franchet gur aceea comisă în Beliş RADU CIOBANU \
— la Băniţa, masa rotun sate la îndeplinirea sare re cultural-educativă de C l N E M
dă „Noua calitate a vieţii cinilor noii revoluţii agra adîncă trăire şi simţire
în satul românesc" — la re, la popularizarea măre patriotică.
Rapoltu Mare, expuneri, ţelor realizări ale „Epocii VIORICA ROMAN DEVA: Nor
ralilor — seri
trio); Să-ţi voi
mine (Arta);
Salonul de artă ’88 tistul (Sala t
HUNEDOARA
7 -i mi-e clor c
La Galeriile de artă de realizare, ca modalitate Gheorghe Pogan, loan dern — A);
pe bulevardul „Decebal" de exprimare artistică, Tengheru, Mircea Bite ă, dragostei (Mo
din Deva s-a deschis, re purtînd, firesc, amprenta Adrian Samson, pe sculp Păstrează-mă (Fit
tine
tru
cent, „Salonul de artă '88" personalităţii celui care torii loan Şeu şi Ernest TROŞANI: F;
ai membrilor Filialei Uniu le semnează, lucrările ex Kovacs, graficienii Marcel grăbesc (Pari
nii Artiştilor Plastici Deva- puse îşi justifică reunirea Breileamu, Eva Sută, Ovi- vă la start
brie);
Petroşani, Expoziţia reu in cadrul aceleiaşi expo- diu Petca şi Tiberiu Faza- (Unirea); Umbr
LI
neşte cele mai realizate ■ ziţii datorită preocupării, kas. Fapt îmbucurător şi Dorado — se
creaţii ale artiştilor plas comune tuturor, pentru ca demn de remarcat este că (Cui'- -«J) ;
tici hunedoreni, constituiri- litate şi înaltul mesaj. acestora li se adaugă un Sec i (l
du-se intr-un cald omagiu La vernisaj, criticul de grup de artişti plastici LONi,..i: [,un
(Mi
durerii
a
adus evenimentului sărbă artă Horia Medeleanu de foarte tineri, dar cu crea TRILA : Aerop
torit de întregul nostru po clara: „Artiştii plastici hu ţii deosebit de promiţătoa cltoresc) ; /
por — unirea de la 1 De nedoreni au găsit modul re ; Simion Cristea, Rudoll Cetatea ascur
cembrie 1918. cel mai potrivit de o oma Kocsis, Robert Kelemen, toresc); URIC
Alături de creatori con gia Marea Unire — o ex Mihaly Varga şi Bara (Retezat); Bl
sacraţi, ale căror opere poziţie de calitate I Miş Barnabas". da (Steaua
RABARZA :
se prezintă şi de această carea plastică din judeţ Actuala ediţie a salo (M 1 n e r u 1]
dată la un ridicat nivel posedă un nucleu de ar nului prilejuieşte publicu TIE : Jand
de realizare artistică, ex tişti cu un profil bine lui cunoaşterea unor crea jandarmeriţeit
por:
poziţia prezintă publicu conturat, distinct şi cu ca ţii originale, realizate in Probleme CEO
căra);
lui şi creaţii ale unor pacitate de iradiere, l-aş plan artistic, cu o reală Parada Chapl
creatori tineri, din care se numi in acest sens pe contribuţie ia educarea de cultură
detaşează peneluri distinc pictorii losi! Matyas, losif estetică a oamenilor mu „Omagiu Morii Uniri <le la 1 Decembrie" — vitrina tematică de la Librăria „M. „Cîntarea F
te. Variate ca tehnică de Tellmann, Ion Cârjol, nicipiului. Kminescu" Deva — se înscrie intre manifestările dedicate evenimentului aniversat de HAŢEG: Ia cc
întregul popor în aepste zile. BRAZI: Râm:
LAN: Apartan'
Irul de cultul
„Cîntarea
Bărbatul cu trăsături cu formaţia de teatru una pe care nu o pot e- prezentat la Arad, apre Festivalul de romanţe şi umor SIMERIA: 11
bine armonizate, smead, poetic a Centrului de tala în viaţa obişnuită, cia jocul său cu totul seriile I-H
a intrat prima oară în cultură şi creaţie „Cînta dar în scenă mă simt eu aparte. Cea de-a Vl-a ediţie a Nistor (Deva). La ambele ILIA: Un sa
scena hunedoreană, prin... rea României" din Hune însumi". Ceea ce este si Acum, Petre Sănduţ festivalului concurs inter- secţiuni s-au înmînat nu Rolul Nord (
ecranul televiziunii. loan doara, titlul de laureat gur la acest tenace ac se pregăteşte pentru un judeţean de romanţe şi u- meroase menţiuni. In cea
Simion Pop realiza, cu pe ţară cu piesa „Meşte- tor hunedorean sînt ta- nou asalt spre... lauri: ro mor de la Simeria a în de-a doua seară a festi
ani în urmă, un neuitat lul lui Avram Iancu în trunit un număr record de valului, după gala laurea Vreme
reportaj-eseu despre Hu piesa „Stele sub pluguri" concurenţi şi s-a bucurat ţilor, publicul a aplaudat
nedoara. Erau acolo, în Scena şi oamenii ei de E. Evu, pentru ediţia de prezenţa unui numeros recitalurile de umor ale
sala cenaclului „Flacă actuală a marelui festi public. Valoarea ridicată actorului Zeno Turdeanu
ra", tineri de diverse val al muncii şi creaţiei, şi apropiată a concurenţi l’entru azi:
general
profesii. Petre Sănduţ a rul Manole". A jucat în Concomitent repetă rolul lor a făcut dificilă misiu (Cluj-Napoca) şi solistului Ii în pentru
caldă
vorbit frumos, frazele lui piese de coloratură di lentul lui, perseverenţa, principal în piesa lui Ion nea juriului, care a acor Nicolae Niţescu (Bucu rioadă a anu
au rămas şi într-o carte versă — dramă, come învaţă rolurile cu o ui Băieşu, „Dragostea e cea dat premii următorilor reşti). N-au lipsit nici tra
mai tîrziu scrisă de a- die, dar şi ca recitator mitoare repeziciune, se mai bună afacere", piesă câştigători: la romanţe, pre diţionalele concursuri „Re va f mal n:
celaşi reporter. Peste un mişcă în scenă cu dezin ce va fi prezentată în mai ales în 1
al spectacolelor de poe voltură. intuieşte perso premieră în luna mai. miul I — Tatiana Filipoiu cunoaşteţi romanţa" şi cel ţii. Vor căclc:
timp, la un „Dialog hu- zie şi muzică pe creaţii najul, îl studiază, ajută de epigrame şi catrene, In timpul zii
nedorean", 1-arri văzut originale, Petre Sănduţ regia... în „Singura moar Tată a două fetiţe, mun (Lupeni), II — Mariana rest ringe ca
recitind cu acelaşi patos, avînd la activ 5 titluri te a lui Manole" 'şi-a citor harnic într-o briga Blănaru (Simeria) şi Gen- dotate de asemenea cu va sufla slal
inteligent dozat „Noi de laureat al Festivalu confirmat poate cel mai dă a întreprinderii „Vul ţiana Sălăjan (Turda), III premii. Cea de-a Vl-a e- rat din secb
care
execută
can",
lu
vrem pămînt" de Geor- lui naţional „Cîntarea profund disponibilităţile crări în C.S.H., Petra — Gheorghe Pavel (Teiuş) diţie a festivalului sime- Temperaturile
ge Coşbuc. Cînd i-am României". actoriceşti. Dar munca Sănduţ este unul dintre şi Laurean Costea (Sime- rian de romanţe şi umor vor fi cuprlr
propus să vină la forma „Iubesc teatrul, măr este „cheia de boltă" a oamenii de bază ai acti ria); la umor, premiul I — a fost o reuşită şi s-a bu şi 0 grade, i;
ţia de teatru s-a bucu turiseşte Petre Sănduţ, succesului. Regizorul Con vităţii artistice hunedo xime între 7
rat. Avea să confirme petru că el îmi dă o altă stantin Dinischiotu, cu rene. Victor Gora (Deva), II — curat de un succes deose Izolat diminc
pină în finală, obţinînd, dimensiune sufletească, prilejul unui spectacol G. STREIANU Catelinn Clement (Sighi bit. (losif Mercea, cores ceaţă.
şoara) şi III — Angela pondent).