Page 2 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 2

Pag. 2                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9*





                          EPOCA NICOLAE CEAUSESCU



                                                                                                                                                                           B STUDIO!
             EPOCA DE AUR A ROMÂNIEI SOCIALISTE                                                                                                                           LOB.   şl   Ilunedoai
                                                                                                                                                                                  Cai
                                                                                                                                                                          lor
                                                                                                                                                                                 şoimii'
                                                                                                                                                                          illn
                                                                                                                                                                          artelor   a   los
                                                                                                                                                                          sărbătoririi   IV
                                                                                                                                                                          Printre   mom
                   Perioada  <care  a  trecut  de  la  istoricul  Congres   sute  şi  sute  de  femei,  mul­  niei,  a  devenit  In  perioada                             nlfestării,   de
                oi  IX-lea  al  Partidului  Comunist  Român  constituie,   te  dintre  ele  tinere  mame,   inaugurată   de   Congresul   Ţara  va  primi  mai  mult      aparte   s-au   I
                                                                                                                                                                                    ii
                Icră  putinţă  de  tăgadă,  cea  moi  fertilă  şi  inllori-   încă  de  la  înfiinţarea  uni­  al  IX-Jea  al  partidului  —                              poziţia   ale  do   men
                                                                                                                                                                          tico
                toare  etapă  din  istoria  României.  Şi  dacă  in  urmă   tăţii,  Condiţiile  de  viaţă  şl   cu  totul  nou,  frumos  şi   cărbune din Valea jiului    curilor   aşczărr
                cu  70  de  ani,  în  acel  neuitat  1  Decembrie  1918,   învăţătură  de  care  se  bu­  măreţ.  Ctitoriile  epocii  pe                                  tural   ui   plonit
                poporul  a  hotărit  unirea  celor  de-un  neam  intr-o   cură  copiii  noştri  în  că­  care  o  trăim  şi-au  pus   Iu   dimineaţa   zilei   de   Florea,   Gheorghe   Lip.şa,   „Cuvine   la   po  i
                                                                                                                                                                          momentul
                patrie  unică  şi  independentă,  putem  spune  că  in   mine,  in  grădiniţele  şl  şco­  amprenta   pe   înfăţişarea   luni,  cînd  s-an  deschis  lu­  loan  Boteanu.  De  fapt,  în   zut   de   pionii
                urmă  cu  23  de  ani,  tot  prin  voinţa  unanimă  a  În­  lile  din  municipiu  ne  an­  întregii   ţări,   influenţmd   crările   Plenarei   Comitetu­  întrecerea   socialistă   mine­  ui patriei.
                tregului  popor  a  fost  ales  in  fruntea  partidului  şi   gajează  puternic  la  înde­  creşterea  continuă  a  nive­  lui   Central   al   Partidului   rească  pentru  a  da  ţării  i
                statului  cel  mai  iubit  fiu  al  naţiunii  noastre,  tova­  plinirea exemplară a sar-  lului de trai şi imbumătă-  Comunist  Român,  a  orga­  tot  mai  mult  cărbune,  bri-  }
                răşul  Nicolae  Ceauş  eseu  —  comunistul  înflăcărat  şl   cinijor  profesionale  şi  ob-  firea  calităţii  vieţii  oame-   nismelor   democratice   şi   găzile   conduse   do   ortacii   t
                revoluţionar,  care  a  ştiut  să  imprime  patriei  socia­  şteşti, la o înaltă compe-   nilor muncii",  organizaţiilor   de   masă   şi   pe  care  i-am  numit  s.e  si-  ţ   IV ELEVI
                                                                                                                                                                          eSwcSSEHSîSS
                liste  unite  un  ritm  de  dezvoltare  fără  precedent,   tifie pentru calitate. Forţa Noi, toţi, sintem minări  obşteşti,   eram   în   mină,   tuează  pe  locuri  de  frunte,  i
                lată  de  ce,  pe  bună  dreptate,  popoarele  lumii  În­  creativă  feminină  şi-a  pus,   pentru  şansa  de  a  fi  con­  împreună  cu  o  parte  din­  Noi,  minerii  de  la  Lo-  >
                tregi  au  numit  acest  adevăr  prin  cuvintele  „mira­  de   acum,   amprenta   pe   temporanii  „Epocii  Nicolae   tre  ortacii  mei,  în  abatajul   nea,  mină  fruntaşă  pe  ba-  ţ   o 19,00 T.
                colul  românesc",  iar  frumoşii  ani  ai  propăşirii   toate produsele muncii l  Ceauşescu“.  Exprimind  a-   frontal  nr.  37,  din  blocul   zinul  Văii  Jiului,  ne  vom  ţ   19,30 Progra
                noastre  au  intrat  pentru  totdeauna  in  istoria  ţării,           ceste  sentimente  cu  oca­  III,  cu  gîndul  de  â  ne  în­  respecta  cuvîntul  do  anga-   ţiune revoluţi
                ca  şi  in  conştiinţa  naţională,  cu  numele  scump  Confort şi bunăstare   zia  jubileului  Unirii  de  la   deplini   exemplar   sarcinile   jare  rostit  în  faţa  tova-  1   muncă exemi
                inimilor noastre, „Epoca Nicolae Ceauşescu".       pentru om           1918,  este  bine  să  subli­  planului  la  zi.  în  cinstea   răşului   Nicolae   Ceauşescu,   l   tru întregul p
                                                                                      niem  şi  faptul  că  in  pre­  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.  ra­  sporindu-ne   mereu   contri-   i   cepte  şi  orie
        \ Tradiţie şi prezent       crescut  cu  40  000  de  bo­  o  Populaţia  urbană  din   zent  poporul  nostru  acţio­  portasem  un  plus  la  pro­  buţia  la  creşterea  produc-  I   excepţională v
                                    vine,  134  000  de  porcine,   judeţ  a  sporit  in  „Epoca   nează   intr-o   unitate   de   ducţia   de   cărbune   de   ţiei   de   cărbune,   Ia„înfăp-   \   privire la progr
             •  in  „Epoca  Nicolae   53  000  de  ovine  şi  peste   Nicolae   Ceauşescu"   cu   monolit,  strins  unit  in  ju­  27  375  tone.  Brigada  pe   tuirea   programului   priori-   ţ   tilateral   al
           Ceauşescu", producţia mar­  2 300 000 de păsări.  24,9  la  sută  ©  Ca  urmare,   rul   Partidului   Comunist   care  o  conduc  avea  extra­  tar  de  dezvoltare  a  bazei  /   19,50 Făurirea
           fă  industrială  a  judeţului   Deşi  judeţul  Hunedoara   in  această  perioadă  au   Român,  al  secretarului  său   se,  de  la  începutul  anu­  energetice   şi   de   materii   )   naţional  unita
           Hunedoara a  crescut  cu  a  fost  şi  este  puternic  in­  fost construite şi date în  general, tovarăşul Nicolae  lui,.  107  293  tone  de  căr­  prime   a   ţării.   Ideile,  o-   l   înfăptuirea  r
           182,3  la  sută © Fondurile  dustrializat,  cultivarea  pă-   folosinţă 81 670 de apar- Ceauşescu, pentru a infăp-  bune,   apreciat   drept   de   rientările   şi   îndemnurile   1   deal  nafionai
           fixe  industriale  au  sporii   mintuiui  a  constituit  mereu   tamente  a  Numărul  locui­  tui  obiectivele  jalonate  in   cea  mai  bună  calitate.  S-a   formulate   de   tovarăşul   1   Unire — unita
           in  aceeaşi  perioadă  cu   una  din  distincţiile  sale  de   torilor  ce  revin  la  un  me­  recenta  Expunere  la  şedin­  muncit  foarte  bine  în  ziua   Nicolae  Ceauşescu,  în  Ex-  l   tria  română,
           367,6  la  sută • Au   luat  praf,  o  floare  aparte  de   dic  a  scăzut  de  la  774  la   ţa  comună  a  Plenarei  C.C.   deschiderii   lucrărilor   ple­  punerea   rostită   în   deschi-   literar-muzical-f
           naştere  37  de  noi  între­  bogăţie.   „Agricultura   hu-   464  •  Numărul  cadrelor   al  P.C.R.,  a  organismelor   narei  şi  în  continuare.  Pe   dorea   lucrărilor   Plenarei   1   ©  21,50  TeU
           prinderi,  în  diverse  ramuri   nedoreană  —  menţiona  to­  didactice a crescut cu 25,5   democratice  şi  organiza­  cele  trei  schimburi,  ortacii   C.C.  al  P.C.R.,  ne  sînt  ca  ţ   22,00 închidere
           de activitate, iar cele exis­  varăşul  loan  Dârăbanf,  di­  la  sută  •  Desfacerea  de   ţiilor   de   masă   şi   ob­  şi-au   roalizat   şi   depăşit   şi  întregului  nostru  popor,  t   mului.
           tente  au  fost amplu dez­  rector  general  al  Direcţiei   mărfuri la principalele pro­  şteşti.    planul  la  extracţia  cărbu­  călăuză în muncă.    J
           voltate  o  In  anul  1988,   judeţene  pentru  agricultu­  duse  înregistrează  un  spor   ESTERA SÎNA,  nelui.   Rezultate   bune   au   GRIGORE MfNDRUŢ,  \
           faţă de 1965, se obţin plu­  ră  —  a  beneficiat  in  Epoca   de 290,4 la sută.  MARIN NEGOIŢĂ       obţinut  şi  minerii  din  bri­   şef de brigadă    ţ
           suri  de  peste  5  miliarde   de  Aur  a  României  socia­  Fiecare  am  care  a  „în­               găzile conduse de Anton            la I.M. Lonea    i         . J l£»o
           kWh energie electrică, cir­  liste  de  importante  valori   tors"   filele   calendarului,
           ca  5,3  milioane  tone  de   pentru  dezvoltare  şi  mo­  din 1965 încoace, a in sem­     Nou şi însufietitor îndemn Ia muncă
                                                                                                                                                                           DEVa .
           cărbune,  313  000  tone  de   dernizare.   Amintesc   doar   nat  încă  un  mare  pas  spre                                                                  ralilor — seri:  N03
           cocs,  1  122  000  tone  de   faptul  că  fondurile  fixe  din   Civilizaţie,  confort  şi  bună­                                                            tria); Să-ţi
           fontă,  1  385  000  tone  de   agricultură  au  crescut  cu   stare.  Pentru  a  ilustra  a-       şi realizări deosebite                                    spre mine (A
           oţel ş.a.                304,8  la  sută  !  In  acest  fel   cest  adevăr  ne-am  oprit                                                                      NEDOARA: I
                                    a  fost  posibilă  construirea                      înfăptuind   neabătut   Te­  interni   şi   externi   impor­  ţinută   pentru   îndeplinirea   mi-e dor de
             Pentru  judeţul  nostru  mi­  unor  ferme  model  pentru   la  municipiul  Deva  —  o                                                                       dern — A);
           neritul  reprezintă  o  tradi­  creşterea  animalelor,  exe­  adevărată  perlă  arhitectu­  zele  din  aprilie,  indicaţii­  tante   cantităţi   de   produse   exemplară   a   prevederilor   dragostei (Mo
           ţie.  La  fel  şi  făurirea  me­  cutarea  unor  ample  lucrări   rală  a  judeţului  nostru  şi   le   şi   orientările   date   de   fizice.  de plan.      Păstrează-mă
           talului.  Rădăcinile  acestor   de  ameliorare  şi  îmbună­  a  ţării.  „In  ultimul  timp  —   secretarul  general  al  parti­  Am  urmărit  şi  noi  cu   Vom   dezbate   cu   toată   tru tine (FU
                                                                                                                                                                         TRo;ANI: F;
           două  ocupaţii  se  pierd  in   tăţire  a  terenului  arabil  şi   ne-a   declarat   tovarăşul   dului,   tovarăşul   Nicolae   interes   importanta   Expu­  responsabilitatea   Expune­  grăbesc (Pari
           negura  vremilor.  Alături  de   a  pajiştilor,  aplicarea  ce­  Minică  Neagoie,  prim-vice­  Ceauşescu,   referitoare   la   nere   prezentată   de   iubitul   rea   tovarăşului   Nicolae   \   vă la start
           ele,  credem,  trebuie  aşeza­  lor  mai  noi  metode  agro­  preşedinte   al   Comitetului   perfecţionarea   întregii   ac­  conducător  al  partidului  şi   Ceauşescu   în   organizaţiile   l   brie); Uinbr
                                                                                                                                                                         (Unirea); LI
           tă  şi  producţia  de  electri­                   executiv   al   Consiliului   tivităţi   de   organizare   şi   stalului  la  şedinţa  comună   de  partid,  ne-o  vom  în-  /   Dorado — sc
                                    tehnice  in  cultivarea  şi  în­                                             a  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.,
           citate  prezentă  de  aproa­  grijirea  pămintului.  De  a-   popular  municipal  —  au   conducere,   de   mobilizare           suşi  ca  program  cotidian  >   (Cultural) ;
           pe  un  veac  pe  aceste  me­  semene  o,  tot  aici  trebuie   fost  finalizate  încă  148  de   şi   acţiune   revoluţionară   a   organismelor   democrati­  de  acţiune  revoluţionară,  o  \   Secvenţe (
                                                                                                                                                                         BRAD: O fe
           leaguri.                 subliniate  eforturile  ce  se   apartamente,  amplasate  in   pentru   îndeplinirea   preve­  ce   şi   organizaţiilor   de   vom   materializa   neabătut   t   ră (Steaua
             Există,  deci,  suficiente  şi   lac  permanent  pentru  apă­  zona   centrală   a   Devei.   derilor   de   plan,   oamenii   masă   şi   o  b  ş t e ş t i ,    în  muncă,  în  viaţă.  Nu-  /   RABARZA:C
           puternice  argumente  pen­  rarea  mediului  ambiant  şi,   Sint  blocuri  noi,  care  între­  muncii  de  la  laminorul  de   care  se  constituie  —  prin   mai  aşa  ne  vom  putea  în-  1   (Minerul) ;
                                                                                                                                                                         Jandarmul ş
           tru  a  vorbi  despre  o  ade­  implicit,   pentru   a   putea   gesc  bogata  zestre  urba­  800  mm  din  cadrul  Combi­  bogăţia   de   idei,   prin   o-   deplini   sarcinile   mobiliza-   ţ   rlţele (Patria
           vărată  tradiţie  hunedorea-   culege  in  fiecare  an  roade   nistică  a  municipiului  nos­  natului   siderurgic   Hune­  rientările  şi  aprecierile  de   toare  din  anul  1989,  vom  l   mo personal
           nă  in  cîteva  ramuri  de  ba­  tot mai bogate".  tru.  Ele  se  ■  armonizează   doara  au  reuşit  să  obţină,   inestimabilă   valoare   teo­  reuşi  să  cinstim  cu  reali-  ’   GEOAGIU-B/
                                                                                                                                                                          rul cu sabia
           ză  ale  economiei  naţiona­                      perfect  cu  ceea  ce  am   în  perioada  care  a  trecut   retică  si  practică  —  in­  zări  deosebite  marile  eve­  cultură şl c
           le.  Dar,  in  perioada  ce  o                    construit  pînă  acum  şi,  în   din   acest   an,   rezultate   tr-un   nou   şi   mobilizator   nimente  politice  —  Con­  tarea Român
           urmat  Congresului  al  IX-   Forţa creativă      afară  de  un  grad  ridicat   pozitive   în   producţie.   In   program  de  muncă  şi  ac­  gresul  al  XlV-lea  al  parti­  TEC*:  >''ezul
                                                                                                                                                                         al pîir
                                                                                                                                                                                  >ac
           lea,  după  cum  rezultă  şi    feminină          de  confort,  finisate  minu­  cinstea  şedinţei  comune  a   ţiune  revoluţionară  al  în­  dului  şi  a  45-a  aniversare   Li şea;   IEI
                                                                                                                                 şi
                                                                                                                                     popor
                                                                                                                 tregului
                                                                                                                          partid
           din  datele  cuprinse  in  ca­  în competiţia     ţios,  au  la  parter  noi  spa­  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.,  a   pentru   înfăptuirea   vastei   a   revoluţiei   de   eliberare   ţ   torul de   şerp
           seta  de  la  începutul  aces­                    ţii  comerciale  şi  prestatoa­  organismelor   democratice   opere   de   edificare   multi­  socială  şi  naţională,  anti-  i   I LI A r   \  sa
                                                                                                                                                                                 rd
                                                                                                                                                                          Polul
           tor  rinduri,  activităţile  eco­  pentru calitate  re  de  servicii.  Se  află  in   şi   organizaţiilor   de   masă   laterală   a   patriei.   îndem­  fascistă   şi   antiimperialistă   1
                                                                                      şi
                                                                                            obşteşti,
                                                                                                      desfăşurate
           nomice   tradiţionale   din                       stadii  avansate  de  execu­  în   Capitala   p  a t r i e i ,    nurile  şi  indicaţiile  tovară­  de ia 23 August 1944.   I)
           judeţul  nostru  au  cunoscut   In  aceşti  ani  de  aur  au   ţie  încă  150  de  aparta­  ne-am   amplificat   preocu­  şului   Nicolae   Ceauşescu,
           o  dezvoltare  vertiginoasă,   luat  naştere  industrii  noi   mente  amplasate  in  cartie­          sarcinile  puse  în  faţa  na­    MIHAI PLEŞCA,    J       ; Prono
           fără  precedent,  contribuind   pentru  judeţul  nostru:  in­  rele  Dorobanţi,  23  August,   pările  şi  strădaniile  la  fie­  ţiunii,   prin   acest   strălucit   maistru, secretarul   f
           cu  eficienţă  la  înflorirea   dustria  mătăsii,  a  tricota­  in  zonele  Avram  lancu  şl   care  punct  de  lucru,  în­  document,   ne   mobilizează   comitetului de partid, 1   Rezultatele
           patriei.  „Se  ştie  —  menţio­  jelor  şi  încălţămintei,  con­  Alexandru   Sahia.   Chipul   scriind   în   bilanţul   celor   dinamic   în   producţie,   ne   laminorul de 800 mm, ţ   30 noiembrie
           na  tovarăşul  Octavian  Bă­  fecţiilor  ş.a.  „Toate  unită­  aşezării,  asemenea  imagi­  11  luni  din  an  noi  reali­  determină la acţiune sus­  C.S. Hunedoara   1  Extr. I : 4
                                                          1
           noasă,  preşedintele  comi­  ţile  din  domeniul  industrie    nii tuturor oraşelor Romă-  zări, livrînd partenerilor                                         23, 21 ;
                                                                                                                                                                           Extr. a ll-i
           tetului  sindicatului  de  la   uşoare  —  ne-a  declarat  to­                                                                                                 1, 28, 39.
           C.T.E.  Mintia  —  că  marele   varăşa  ing.  Cornelia  lloiu,                                                                                                  Fond total
           obiectiv  energetic  care  îl   directorul  întreprinderii  de                                                                                                 502 061 Ici, di
                                                                                                                                                                          lei, report
           constituie  unitatea  noastră   tricotaje   Petroşani   -   au                                                                                                 Ha T.
           reprezintă   intru   totul   o   luat  naştere  la  indicaţia
           creaţie-simbol   a   „Epocii   expresă  a  secretarului  ge-
           Nicolae  Ceauşescu".  In  ex­  'neral  al  partidului,  tova­
           celaşi  timp,  atit  construc­  răşul  Nicolae  Ceauşescu,                                                                                                      Vrem
           ţia  propniu-zisă  cit  şi  acti­  privind  folosirea  la  maxi­
           vitatea  productivă  de  aici   mum  a  bogatelor  resurse                                                                                                         Pentru a/
           au  făcut  din  „Steaua  de   locale  şi,  îndeosebi,  a  for­                                                                                                 devine urnei
           pe   Mureş"   o   adevărată   ţei  de  muncă  feminine.  In                                                                                                    fi mai m
                                                                                                                                                                          Vor cădea p’
           şcoală  a  energeticii  româ­  acest  mod,  soţiile  şi  fiicele                                                                                               vent în part
           neşti.  Experienţa  dobindită   de  mineri,  siderurgişti,  con­                                                                                              intervalului,
                                                                                                                                                                          fia moderat
           la  ‘  Mintia  s-a  aplicat  din   structori  şi  alte  categorii                                                                                             sud-est, pe
           plin  şi  in  alte  unităţi  si­  de  oameni  ai  muncii  din                                                                                                 intensificări
           milare  din  ţară  şi,  de  ce   judeţ  au  posibilitatea  să                                                                                                 km/oră. M
           nu  ?,  chiar  la  ctitorirea  şl   muncească,  să  creeze  bu­                                                                                                vor creşte
           exploatarea  unor  centrale   nuri  materiale  pentru  ţară                                                                                                    mele vor fi
                                                                                                                                                                          tre plus 2 şi
           hidroelectrice,   cum   sini   şi,  totodată,  să-şi  pună  in                                                                                                 maximele Ii
           cele de pe Riu Mare".    valoare  propria  personali­                                                                                                          grade.
                                    tate  muncitorească,  pre­                                                                                                               I,a munte
            Pâmîntul ca o floare    cum  şi  potenţialul,  talen­                                                                                                         deveni um.ee'
                                    tul de care dispun".                                                                                                                  fi acoperit,
                 de bogăţie           -   Numai   intr-o   epocă                                                                                                          prt /ipitaţii i
                                                                                                                                                                          ploaie şi
                                    cum  este  aceasta  in  cave                                                                                                          peste l 300
             o  intre  anii  1965-1988   trăim   noi,   împreună   cu                                                                                                     soare. Vînt
           suprafaţa  agricolă  a  jude­  copiii,  cu  familiile  noastre                                                                                                intensificări
                                                                                                                                                                         din scctori
           ţului  nostru  s-a  mărit  cu   —  sublinia  şi  tovarăşa  Ro-                                                                                                 la 80 km/o
           circa 40 000 ha « Produc­  dica   Istrate',   preşedintele                                                                                                     colind zăpac
           ţia  agricolă  a  sporit  cu   comisiei  de  femei  de  Io                                                                                                    ţă. (Metcon
                                                                                                                                                                          viciu L Vra
           164,1 la sută ® Producţiile   Întreprinderea  de  tricotaje
           medii  Ia  hectar  sînt  mai   tip  lină  Hunedoara  -  fe-
           mari  cu  1  700  kg  la  griu   meii-mamă  !  s-au  creat                                                                                                    m m
           şi  2  120  kg  la  porumb,  iar   posibilităţi  optime  de  afir­
           efectivele la animale au  mare. Lucrez impreună Cu                       Imagine sugestivă din Deva în „Epoca Nicolae Ceauşescu".
   1   2   3   4   5   6   7