Page 21 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 21
Oameni care pregătesc...
primăvara recoltelor
In aceste zile, cind iar şi castraveţi), aplicarea de sens colectivul nostru şi-a
na a început să-şi reven îngrăşăminte organice pe asumat angajamentul de a
dice drepturile, am popo toate suprafeţele. Paralel acţiona cu exigenţă pen
sit sub cupolele de sticiâ cu aceste activităţi, exe tru realizarea şi depăşirea ţ
ale serelor din Sintandrei. cutăm lucrări de proteja sarcinilor de plan, livrind t
In acest mic univers am re şi etanşare a serelor cu populaţiei cantităţi insem-
simţit adierea primăvăra- folie de polietilenă recu note de legume proaspete, ţ
tică a garoafelor abia perată de la solarii. Pină In acest scop, vom delim- 1
1 JUDEŢEAN H.UIUEDOARA Al; P £ îmbobocite, uitind parcă, acum au fost livrate la tiva in scurt timp construc- ,'
micam tU I P 0 *11 fcAR J U DI TE A N pentru o clipă, că ne a- fcrbdul de stat 253 tone fia a două ho sere-tunel )
acoperite ou sticlă. Cele ţ
flăm la început de decem
brie. E totuşi primăvară 10 milioane de lire de ră- i
aici la Sintandrei, unde LA A.E.S.C. saduri de tomate, varză, J
pregătirile pentru iernat SINTANDREI conopidă, gulioare etc. ţ
Anu! XL, m. 9 659 MIERCURI, 7 DECEMBRIE 1980 4 pagini - 50 bani sînt terminate. Stăm da vor asigura necesarul a- i
vorbă cu d i r e c t o r u l tit pentru unităţile proprii, ,'
A.E.S.C., inginerul loan de tomate, 110 tone sala cit şi pentru majoritatea \
Călimări, tă, 128 tone castraveţi, 11 C.A.P. din judeţ. (
— Care este stadiul lu La fermele 1 şi 2, coor- i
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI N'ICOLAE CEAUŞESCU crărilor in cele trei ferme tone alte legume. donate de inginerele Vio- )
de producţie şi cum se - Ce ne puteţi spune rlca Ardean şi Aneta Că- \
STRĂLUCII PROGRAM 0E MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ |; pregăteşte recolta viitoa despre activitatea care ur liman, activitatea este in l
mează să o desfăşuraţi
:
re ?
toi. Pe citeva dintre har- .'
— In prezent, cei 125 de anul viitor ? nicele legumicultoare le-am- ţ
— După cum sublinia to
Lupta pentru dreptate socială şi naţională, oameni care lucrează aici varăşul Nicolae Ceauşescu văzut recoltind garoafe şl i
au fost mobilizaţi cu prio
salată verde. Este vorba }
ritate la recoltarea cultu in Expunerea prezentată despre Aurica Furcă, Ma- )
rilor din ciclul II, respec la recenta şedinţă comună ria Marin, Constanţa Chi- ţ
pentru independenţă şi unitate - tiv salata verde şi tomate, a organismelor democrati vu, Hermina Sălăşan, Ma i
a Plenarei C.C. al P.C.R.,
ria Hurmuz, Ana Fulop -
pen
pregătirea
)
terenului
tru culturile anului viitor, ce şi organizaţiilor de ma dc la ferma nr. 1, Leonti- t
1
coordonată fundamentală a istoriei patriei plantarea culturilor asocia să şi obşteşti, in anul ur RITA TURC, \
te (gulioare, salată) in ce
mător le var reveni tutu
le de bază, care se vor ror colectivelor de oameni corespondent ţ
Spiritul înnoitor, cuteză libertate şi independenţă, ta te, dreptate şi indepen maturiza in luna februa ai muncii sarcini de pro
tor, profund ştiinţific inau pentru afirmarea entităţii denţă, precum şi spiritul de rie (răsadurile de tomate ducţie sporite. in acest (Continuare In pag a 2-ai \
gurat de Congresul al IX- etnice şi culturale. colaborare şi prietenie cu
lea al partidului a generat Apreciind că istoria mile alte neamuri, voinţa de a fi
profunde mutaţii în întrea nară a poporului român, a- stăpîn deplin pe destinul
ga viaţă politică, economi semenea tuturor popoarelor, său, hotărîrea de a nu per însemnele muncii şi responsabilităţii
că, socială şi spirituală a este istoria dezvoltării for mite nimănui să se ameste
poporului nostru. Sub în- ţelor de producţie, a luptei ce în treburile sale".
rîurirea puternică a gîndi- de clasă, a organizării oa Pentru păstrarea fiinţei — Prin acţiunile noas nostru, încadrate în dife t o v a r ă ş u l u i Nicolae
rii şi acţiunii revoluţionare menilor în formaţiuni stata sale, a graiului şi gliei stră tre politico-ideologice şi rite sectoare de activita Ceauşescu, subliniindu-se
ole secretarului general al le, a formării poporului şi moşeşti, secole de-a rîndul cuLtural-educative, la care te, mobilizîndu-le la ac că amplul document se
partidului, tovarăşul Nicolae naţiunii, expunerea sublima poporul român, statornic pe au fost antrenate femei ţiuni susţinute pentru în înscrie ca o pagină memo
Ceauşescu, poporului nostru din toate unităţile econo cheierea eu bune rezultate rabilă în istoria contem
i-a fost redat sentimentul mice ale oraşului — subli a anului în curs. la o mai porană a României socia
mîndriei patriotice, respec Teze, idei, orientări din Expunerea nia tovarăşa Ileana Popa, concretă participare în vii liste. S-a realizat totodată
tul pentru trecutul său mi preşedinta Comitetului o- tor la realizarea planuri un bilanţ al contribuţiei
lenar. înlăturîndu-se dogma tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU răşenesc al femeilor Brad, lor şi programelor de dez- femeilor la viaţa economi
tismul, şablonismul, tendin la marele forum democratic în cadrul conferinţei care că, socială şi culturală a
ţa de ploconire faţă de ceea a avut loc la Clubul mun oraşului, bilanţ care a o-
ce era străin, şi aşezîndu-se din 28—30 noiembrie a.c. citoresc Gurabarza — am Conferinţa giindit contribuţia comi
la baza analizei întregii dez urmărit dezvoltarea con siilor de femei la realiza
voltări a poporului român ştiinţei revoluţionare, a orăşenească rea multiplelor sarcini
materialismul dialectic şi zâ că înaintaşii noştri au aceste meleaguri, a luptat dragostei faţă de muncă, a femeilor Brad profesionale şi obşteşti a-
istoric, s-a reconsiderat is trăit de peste două milenii vitejeşte, punîndu-şi ampren faţă de localitatea în care le etapei actuale.
toria patriei şi partidului, pe teritoriul de azi al pa ta asupra populaţiilor mi trăim şi muncim. Ideile — Avem realizări fru
constituiadu-se una singură, triei. gratoare stabilite aici, pe cuprinse în magistrala Ex voltaro economico-socială moase, avem şi neîmpli-
unitară. Cu 2060 de ani în urmă dezvoltarea naţionalităţilor punere rostită de secreta a oraşului. niri. Hărnicia, priceperea
Consecvent concepţiei că s-a format primul stat cen cu care a convieţuit în timp. rul general al partidu şi sensibilitatea femeilor
este o datorie de onoare tralizat al dacilor, care, sub Un moment deosebit de lui, tovarăşul Nicolae Darea de seamă prezen şi-au lăsat amprenta asu
cunoaşterea istoriei, secre conducerea lui Burebista, important în devenirea noas Ceauşescu, la şedinţa co tată. dezbaterile la care au pra realizărilor noastre
tarul general al partidului, iar mai tîrziu a legendaru tră istorică l-a reprezentat mună a Plenarei Comite participat Ileana Jurcuţ cotidiene, în permanenta
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lui Decebal, a jucat un rol constituirea formaţiunilor tului Central al Partidu (UriJ.M.R. Crişcior), Elena înnoire a oraşului de pe
în magistrala Expunere la de mare însemnătate in is statale româneşti, la sfîrşi- lui Comunist Român, a Lup (F.P.I.P.S.), Elena Pur Criş — sublinia în cuvîn-
şedinţa comună a Plenarei toria civilizaţiei antice. Din tul mileniului trecut şi în organismelor .democratice cel (Cooperativa „Moţul)", tul său Livia Fumurescu,
Comitetului Central al Parti simbioza dacilor, „cel mai ceputul mileniului al ll-lea. şi organizaţiilor de masă Ileana Ometa (I.C.S.M.), preşedinta Comitetului de
dului Comunist Român, a viteji şi mai drepţi dintre Din acestea, în secolele al şi obşteşti, document de Marin Ştefan (C.P.A.D.M.), cultură şi educaţie socia
organismelor democratice şi traci" cum îi caracteriza Xl'l-lea şi al XlV-lea — pe excepţională valoare teo Herta Faur, primarul listă.
organizaţiilor de masă şi Herodot, cu romanii s-a rioadă hotărîtoare în dez retică şi practică, are un comunei Crişcior, Iu- Punînd în centrul acti
obşteşti, trece în revistă format poporul român, moş voltarea şi afirmarea popo puternic ecou şi în inimi liana Sida (Spital), Ga- vităţii lor creşterea capa
momentele hotărîtoare din tenitorul unor alese calităţi rului român — s-au format le şi conştiinţele - celor rofiţa Faur (C. A. P. cităţii de mobilizare a tu
trecutul nostru eroic, jalonat cum sînt „dragostea de 3200 de femei din oraşul Brad). Drof. Li via Fumu- turor femeilor la realiza
de necurmata luptă pentru * 1 muncă, de adevăr, de liber- (Continuare in pag. a 2-a) rescu, Nicolae Baba, se rea sarcinilor de plan şi
cretar adjunct al Comite transpunerea în viaţă a
tului de partid de la I.M.
Îndeplinirea în avans a planului Ne facem datoria Barza au dat o înaltă a- ESTERA ŞINA
preciere bogăţiei de idei
acest an - certitudine de muncitori revoluţionari! cuprinse în Expunerea (Continuare în pag. a 2-a)
Asemenea întregului nos dezvoltare şi modernizare
a realizării viitoare tru popor şi colectivul de a patriei noastre, cerinţa
muncă al Atelierului de de a pune umărul oriunde
reparaţii auto (A.R.A.) este necesar, de a sprijini
Brad a luat cunoştinţă cu activitatea din toate sec
BILANŢ 1938 ® PERSPECTIVE 1989 deplină satisfacţie şi legi toarele cu care cooperăm.
timă mîndrie patriotică de Astfel, în perioada apri
magistralele idei, teze şi lie — octombrie a.c. am
sarcini stabilite de secre executat reparaţii curente
1. Cu ce rezultate vă prezentaţi ,,la zi“ ? tarul general al partidu dezvoltate (apropiate, din
Nicolae
2. Cum veţi încheia acest an ? lui, tovarăşul Expunerea punct de vedere al com
în
Ceauşescu,
plexităţii, de R.K.) la un
3. Care este stadiu! pregătirii producţiei făcută la recenta Plenară număr de 21 autovehicule
pe 1989 ? comună a C.C. al P.C.R., pentru autobaza de la Ti-
a organismelor democrati mişeni, judeţul Gorj, care
ce şi organizaţiilor de face parte tot din I.T.A.
Discutăm astăzi cu ca mitetului de partid al în masă şi obşteşti. în cali Hunedoara—Deva. De ase
dre de conducere de la în treprinderii. Concret, de tate de comunist şi orga menea, pe timpul campa
treprinderea minieră Bar păşirile perioadei parcur nizator al grupei sindica niei agricole de toamnă,
za — unitate reprezenta se din acest an însumează le, exprim adeziunea sin din cadrul atelierului nos
tivă a economiei naţiona 40 milioane lei la produc ceră şi deplină a tuturor tru s-a format o echioă
le, care asigură an de an ţia marfă, ce se regăsesc oamenilor muncii din ate operativă care a avut sar
ţării importante cantităţi în sporuri de 6 900 tone lierul nostru la direcţiile cina de a schimba motoa
de resurse minerale utile plumb, zinc şi sulf în con fundamentale de acţiune re şi a executa alte inter
de mare necesitate. centrate, alte metale, rea stabilite de conducătorul venţii necesare la toate
iubit al partidului şi sta
Am acumulat lună de lizarea în pluş a unui vo tului. Noi am acţionat cu autovehiculele întreprin
derii noastre care au ac
1 lună, de la începu- lum de lucrări la activi toate forţele pentru mate
B tul anului, realizări tatea de deschideri şi pre ţionat pe raza judeţului
pozitive la majoritatea in gătiri de peste 3 700 ml. rializarea Tezelor din a- Timiş. Am muncit la Pe
prilie şi am reuşit să ob
riam, Buziaş, Biled, Cara-
dicatorilor, ceea ce ne-a De asemenea, nc-am reali ţinem rezultate bune la
permis ca ieri, 6 decem zat prevederile la desco- toţi indicatorii tehnico-e- AUREL GANCEA,
brie, cu ultimele raportări pertă în carieră în propor- conomici pe care îi avem.
mecanic,
ale zilei, să încheiem pla Am înţeles necesitatea Atelierul de reparaţii auto vitate, echipa Crişcior. revizii şi reparaţii compusă şi din operati
dar
atenţia
Cu
U.U.M.R.
multă
loan
de
nul pe 1988 — ne dă pri DUMITRU GWEONEA de a acţiona în deplină Brad Ciocan, Victor Meşter şi Constantin Marc execută revi
mele amănunte tovarăşul unitate, cu dăruire, la în zia planificată Ia un strung din hala de maşini-unelte.
Viorel Popa, secretarul co (Continuare in pag. a 2-a) făptuirea programelor de (Continuare in pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU