Page 22 - Drumul_socialismului_1988_12

ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6'

Se acţionează cu răspundere la fertilizarea ogoarelor

STRĂLUCII PROGRAM DE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ Fertilizarea cu îngrăşă­ lor o formaţie compusă La C.A.P. Pişcbinţi şi
minte organice a ogoare­ din cinci utilaje de trans­ Vaidei munceau, cu bune
lor, lucrare menită să con­ port şi două maşini de rezultate, la transportul ■ EFICIENŢA. ,
d
Lupta pentru dreptate socială şi naţională, tribuie la sporirea recol­ împrăştiat gunoi. Coordo­ îngrăşămintelor Ştefan naturale tăţile desfâ, iralo inc!
Liceului
vii
telor anului viitor, se des­
mecanizatorii
Au-
naţi de Ioan Rob, ingine­
Petroşani
minier
îr
făşoară în ritmuri bune rul şef al unităţii, meca­ gustin, Petru Ciorogar, pul orelor (le im
pentru independenţă şi unitate - în Consiliul unic agroin­ nizatorii Aurel Rînzar, Gheorghe Ioani şi Vasile practică îşi arată
:
luc
le
dustrial Geoagiu. „Pînă la Teodor Olea, Traian Giur­ Homorodean, care au dus executate valoarea cerere
la
preciza
—
Ştiop,
Ioan
dii
miniere
coordonată fundamentală a istoriei patriei această dată Petec, ingine­ giu, Viorel cu remorcile pînă în prezent în cele tăţilor Jiului se ricli
Constantin
Mărgineanu,
lea
rul şef al C.U.A.S.C. — şi Adrian Şerban. Ioan două unităţi 600 tone şi acest an, la pes
respectiv 1000 tone de gu­
milion de lei.
(Urmate din pog I) se ale istoriei noastre — tele de eliberare socială şi au fost administrate pe noi. Acesta a fost împrăş­
o expoziţii: fi
Basarab, Mircea cel Mare, naţională, pentru progres 170 ha peste 7 000 tone gu­ tiat manual de membri' LICA. Membrii ci
Principatul Ţârii Româneşti, Ştefan cel Mare, lancu de economic şi social, se află noi de grajd. Printre uni­ C.U.A.S.C. Geoagiu cooperatori pe 25 de hec­ de filatelie de Ia
Principatul Moldovei şi Ar­ Hunedoara, Mihai Viteazul, la loc de cinste în hroni­ tăţile care au transportat tare la Vaidei şi 15 hec­ trul de cultură şi
dealul. Acesta a fost, cum Brîncoveanu, Vlad Ţepeş, cul devenirii noastre. cantităţi mai mari se nu­ tare la Pişcbinţi. „Cîntarea Românie
va au realizat, în
se subliniază în expunere, Petru Rareş şi alţii. întreaga istorie este stră­ mără C.A.P. Geoagiu, Au-' Mihăilă, cu M.I.G.-6, men­ Bine se acţiona şi la aşezământului culţi
„momentul istoric al renaş­ în istoria de aur a patriei bătută ca un fir roşu de rel Vlaicu, A.E.I. Vaidei ţineau ritmuri bune la A.E.I. Vaidei, unde for­ interesantă expozi
terii poporului român, al române este inscrisâ ca „o lupta împotriva cotropitori­ şi C.A.P. Vaidei. Pentru transportul şi administra­ maţia de fertilizare a ad­ mărci poştale car
trează eveniinentu
dezvoltârii şi unirii sale in­ victorie epocalâ a poporu­ lor, a căror dominaţie a in­ ca ritmurile la transport rea gunoiului pe solele ministrat peste 2 000 tone ric aniversar, prei
tr-un popor unitar, iar mai lui nostru" unirea Ţârii Ro­ timat formarea Principate­ şi administrat îngrăşămin- destinate a fi cultivate în de îngrăşăminte organice realizările poporul»
tirziu in naţiunea română". mâneşti, Moldovei şi Tran­ lor Române, a statului na­ tele naturale să se menţi­ primăvară cu cartofi, sfe­ pe 43 de hectare destinate tru după Marea
Expoziţia filatelică
Pinâ la stadiul actual al silvaniei, la sfirşitul secolu­ ţional şi a naţiunii române. nă la nivelurile planificate clă de zahăr şi legume. porumbului şi plantelor gială poartă gc*
dezvoltârii noastre, etapa lui al XVI-lea, sub sceptrul Viaţa a demonstrat insă câ au fost organizate patru Inginerul şef preciza că au furajere. *>70 de ani de la
Unire I Docembr
superioara a societâţii so­ lui Mihai Viteazul, care a un popor care luptă pentru formaţii de fertilizat, ca fost aplicate 2 300 tone de — 1088“.
cialiste, pe teritoriul de azi format pentru scurt timp pri­ o cauză dreaptă nu poate re acţionează după un gra­ îngrăşăminte pe mai mult Este necesar însă ca şi în
al patriei s-au succedat toa­ mul stat unitar al români­ fi învins, câ asuprirea străi­ fic stabilit în toate unită­ de 50 de hectare. celelalte unităţi, cum sînt
te orînduirile sociale, rolul lor. nă a frînat, dar n-a putut ţile. în unele cooperative, Tot cu M.I.G. acţionau C.A.P. Romo.şel, Cigmău,
fiotârîtor în formarea popo­ Luptele iobagilor, aîe ţă­ „împiedica formarea popo­ cum sînt C.A.P. Vaidei, ia fertilizarea ogoarelor, să sporească ritmurile la ITELEVIZII
rului şi naţiunii române a- ranilor şi altor forţe pro­ rului român, a naţiunii ro­ Pişcbinţi, Romos ş.a. la la C.A.P. Aurel Vlaicu, transportul şi administra­
vîndu-1, aşa cum subliniazâ gresiste — revoluţiile de la mâne, a statului naţional împrăştierea gunoiului au mecanizatorii Mircea Ma- rea îngrăşămintelor natu­
tovarâşul Nicolae Ceauşescu, Bobîlna, a lui Horia, Cloş­ unitar, n-a putut împiedica fost mobilizaţi membri niu, Beniamin Cărăguţ, rale pe ogoare, utilizînd • 19,00 Teleju
masele populare. în acelaşi ca şi Crişan, cea de la dezvoltarea României, a cooperatori, care execută Ioan Gulea şi Gheorghe în acest scop şi atelajele 19,25 Documentel
timp, un rol important l-au 1821 condusă de Tudor Vla- poporului nostru pe calea lucrarea manual". Suciu. Ei au administrat 'proprii. tului forum den.
avut personalitâţile luminoa. dimirescu — alături de lup­ progresului şi civilizaţiei". La C.A.P. Geoagiu acţio­ pînă acum peste 1000 tone — program de <
na la fertilizarea ogoare­ de gunoi pe 25 de hectare. MIRCEA LEPÂDATU revoluţionară, de
că exemplară
avans a planului pe acest întregul popor «
Din marea carte
triei. Pe Argeş î
dine a realizării viitoare grame prioritare
o 20,05 Industri
trăim decenii di
(Urmare din pag. 1) şor. Au mai existat greu­ în valoare a noi zone mi­ niri n le.
tăţi, neajunsuri. Mai sînt neralizate, cu conţinuturi Nicolae „eauşef
ţie de 155,5 la sută, iar la încă probleme, de rezolvat. crescute în metale, de în­ misiune literar-r
lucrări geologice — în pro­ Realizările bune de noire şi modernizare a coregrafică •
porţie de 102 la sută, am pînă acum nu-i con- tehnologiilor de lucru. oglinda Dunării
realizat suplimentar piese s duc pe oamenii mun­ — Ţinînd seama de sar­ cumentar ® 21,1
de schimb în valoare de cii de ia I.M. Barza la cinile exprese în domeni­ răspundere pi
14 milioane lei, înregistrăm automulţumire, continuă ul dezvoltării bazei de revoluţionară a
economii la cheltuielile ing. Gheorghe Roşea. Dim­ materii prime şi resurse tului pentru viit
materiale şi totale la 1 000 potrivă, ei se simt puter­ energetice, accentuate de mâniei o 21,30
lei producţie marfă, reu­ nic mobilizaţi de preţioa­ secretarul general al parti­ tăm, iubită ţar
şind să recuperăm şi să sele îndemnuri şi indica­ dului, tovarăşul Nicolae zică ‘ 'oară ro
refolosim, între altele, 200 ţii cuprinse în Expunerea Ceauşescu, la marele fo­ că e 21,50 T
mc lemn de mină, 2 800 rostită de secretarul gene­ rum al comuniştilor şi or­ I.P.L. Deva. La secţia de mobila liaf.eg se află în producţie noul model de mo­ 0 22,00 Închide
mc traverse din lemn, 54 ral al partidului nostru, to­ ganismelor democraţiei bilier pentru dormitor „SarmiS“. Muncitoarea Liliana Vasiloni finalizează montajul gramului.
tone şină metalică, să e- varăşul Nicolae Ceauşescu, muncitoreşti revoluţionare, unui corp din acest mobilier.
xecutăm 0,5 kilometri ros­ la recentul, forum comu­ în această perioadă inten­
togol în piatră (în loc de nist şi democratic şi ac­ sificăm la maximum cer­ ■>»—«BBBBHma
lemn). ţionează cu intensitate cetarea în’ zonele superi­ muncii si ra I U I N E M I
Comitetul de partid, con­ sporită în producţie pen­ oare de la sectoarele Bră-
siliul oamenilor muncii a- tru amplificarea rezultate­ dişor Maria, Valea Morb DEVA : Tonţi
preciază că realizările po­ lor pozitive, recuperarea şi Ruda, dar şi la cele­ (Urmare din pag. 1) teritorial de autoaprovi- şedinţei comune a Plena­ trio) ; O far:
zitive obţinute de colecti­ restanţelor, ridicarea În­ lalte — în paralel cu ex­ ziqnare şi la creşterea rei C.C. al P.C.R., a orga­ cuscru (Sala
vul I.M. Barza în 1988 — tregii activităţi la cote su­ ploatarea minereurilor din hatărîrilor de partid şi a contribuţiei ia fondul de nismelor democratice şi lor) ; VînzătoruJ
1IUNED
(Arta);
anul importantei şedinţe perioare şi încheierea a- respectivele perimetre, ast­ legilor ţării, racordarea stat. organizaţiilor de masă şi Doraclo. 1—Ii (.’
comune a Plenarei C.C. al nului cu planul îndeplinit fel îneît în 1989 să avem permanentă ia nou, femei­ Rolevîndu-se că planuri­ obşteşti, Conferinţa-,. orăşe­ A); a fa cc rea 1 1
dorn
C
P.C.R., a organismelor de­ şi. depăşit la toţi indica­ cât mai multe fronturi de le se prezintă la conferin­ le de măsuri stabilite de nească a femeilor Brad (Flacăra) — ; lî); PEl
mocratice şi organizaţiilor torii. lu.cru, a precizat tovarăşul ţa lor orăşenească crf mân­ cele 29 comisii de femei, s-a angajat, în numele L.eger . rru
de masă şi obşteşti, care Stadiul pregătirilor Vio vel Popa. De asemenea, dria de a fi contribuit la care-şi desfăşoară activita­ color pe care le reprezin­ ley x dig);
a avut loc recent în Ca­ pentru producţia a- luării' măsuri de aprovizio­ depăşirea cu 4,6 la sută a tea în întreprinderi, insti­ tă, că nu vor precupeţi Noiembrie) ; î'
bunica (Unire;
pitala ţării şi a dezbătut B nulul viitor este nare tehnico-materială şi producţiei marfă industria­ tuţii. comune, sale necoo- nici un efort în scopul PENI: Adio vi
probleme de importanţă destul de avansat — a ţi­ de puiTore la punct a do­ lă pe oraş, în perioada ca­ perativizate şi C.A.P., au realizării sarcinilor acestui nereţii (Cultur
covârşitoare pentru dezvol­ nut să remarce tovarăşul tării tel.'uice, efectuăm al­ re a trecut din acest an, fost întocmite în lumina an şi anului 1989, anul CAN : UnJvc
(Luceafărul);
tarea viitoare a patriei Voicu Faur, preşedintele te pregătiri, specifice de cu rezultate deosebite în- orientărilor magistralei Congresului ni XlV-lea ai Ca raclerizarea
noastre socialiste — sînl comitetului sindicatului al iarnă, hoUVîţi ca la spo­ scriindu-se comisiile de Expuneri a tovarăşului partidului şi a celei de a rul) ; PETRII.A
rodul nemijlocit al modu­ I.M. Barza. Aş sublinia rul de G0' milioane lei femei de la I.M. Barza, Nicolae Ceauşescu, rostită 45-a aniversări a eliberă­ nu şa im pori uli
lui dinamic şi responsabil însă mai îritîi că sarcini­ producţie mavriă obţinut U.TJ.M.R. Crişcior, Coope­ la deschiderea lucrărilor rii patriei. toresc) ; (Mu ANIN
vîrtej
i
în ca.re minerii, prepara­ le noastre pe 1989 slnt în primii trei ani ai ac­ rativa „Moţul" şi F.P.I.P.S U R I C ANI :
torii, electromecanicii, spe­ deosebit de mobilizatoare. tualului cincinal să adău­ La rezultatele obţinute goslavia (R •
cialişti^ lucrătorii din ţoa­ Ele se cunosc bine, au găm în 1989 — .ta cinstea de către toate unităţile BRAD: de .Secreţi
prime i Oameni care pregătesc...
lui
alarm;
le compartimentele de pro­ fost dezbătute cu discer- celei de a 45-a aniversări oraşului în domeniul eco­ roşie); GURAB
ducţie şi funcţionale, în nămînt şi responsabilitate a eliberării patriei Şi a nomisirii materiilor oaspete la cli
frunte cu comuniştii, au în adunarea generală a Congresului al XIV-.'ca al şi materialelor, al recupe­ \ rul); ORAŞ TI li
la
clru
masă
acţionat, în spiritul Teze­ oamenilor muncii pe în­ partidului, noi şi impor­ rării celor refolosibile şi primavara recoltelor Furtună în Pr
lor din aprilie, al indica­ treprindere, în cele pe sec­ tante depăşiri de plan, să predării Ia c e n t r u l căra); CEO/
întoarcerea
lui
ţiilor şi orientărilor secre­ toare şi au fost aprobate ne sporim an de an con­ I.J.R.V.M.R. o contribuţie (Urmare din pog. 1) rii unităţii, a! oamenilor pu.şneanu r—1
tarului general al parti­ în unanimitate. Avem pro­ tribuţia Ia dezvoltarea e- remarcabilă au avut-o de aici. Practic, integra­ de cultură
dului. tovarăşul Nicolae grame speciale de acţiune conomico-socială a patriei comisiile de femei de la na Pe trişor, Floarea Mo- rea s-a făcut repede de­ „Cîntarea K
Ceauşescu, în vederea per­ vizînd creşterea considera­ noastre, România socia­ I.M. Barza. I.M. Ţebea, şoiu, Maria Sivu, Caterina oarece am preluat condu­ HAŢEG: O foi
ră (Dacia) ; B
:
fecţionării întregii activi­ bilă a producţiei în uit mid listă. U.U.M.R. Crişcior, Coope­ Cimpoleş şi Elena Melinte cerea lermei de la înfiin­ cel mare; CA
tăţi, îndeplinirii exemplare doi ani a' actualului cin­ rativa „Moţul", P.T.T.R., — de la ferma nr, 2. ţare şi trecerea de la teo­ sentimentală
a sarcinilor de plan. cinal şi în perspectivă, a Autobază, cele din dome­ La ferma nr. 3, deşi ve­ rie la practică a urmat cultură şi cr
După cum a ţinut să căror materializare face Ne facem datoria niul sănătăţii şi in-văţă- nit abia de doi ani de pe treptat, pornind de la a- tarea Românit
Cursă
RIA :
precizeze tovarăşul ing. deja parte clin activitatea mîntului, comisii pentru băncile facultăţii, proas­ menajarea sediului, la for­ (Mureşul); IL
Gheorghe Roşea, directo­ zilnică a tuturor colecti­ vale, Sînnicolau Mare şi care realizarea planului e- pătul şef de fermă, Emil marea şi închegarea colec­ nică în familii
rul unităţii, o atenţie deo­ velor noastre. Cu toţii în alte localităţi timişene. conomic reprezintă o înal­ Gavrilă, o reuşit perfor­ tivului, Evident, ne-am
sebită a fost acordată în­ ştim că întrecerea socia­ Noi, toţi ştim că în a- tă îndatorire cetăţenească. manţa de a-şi situa fer­ confruntat cu greutăţile
făptuirii neabătute a mă­ listă pe acest an nu s-a cest mod ne-am adus o Darea de seamă a subli­ ma pe locul I In întrece­ inerente oricărui început, Vremi
surilor din programele de încheiat, organizaţiile de modestă contribuţie la de­ niat însă în mod obiectiv rea pe unitate. dar rezultatele bune nu
organizare şi modernizare sindicat o stimulează per­ rularea corespunzătoare a şi unele neîmpliniţi, pre- - Care este secretul s-au lăsat mult aşteptate.
a producţiei, creşterii pro­ manent, prin formele spe­ extracţiei cărbunelui din cizîndu-se că în unităţi obţinerii unor astfel de In prezent avem un nu­ l’entru uzi:
ductivităţii muncii •— pe cifice muncii sindicale, şi bazinul Gorjului şi a strîn- cum sînt I.M. Ţebea, sec­ rezultate, tovarăşe ingi­ cleu omogen, format in va răci. Ceru
seama aplicării unor me­ avem certitudinea că vom gerii recoltei de pe ogoa­ ţia de mobilă, C.P.A.D.M. ner ? majoritate din femei. Îm­ muls noros.
tode de lucru de mare ahorda anul 1989 de pe o rele Timişului. şi E.G.C.L., comisiile de — Cred că totul se poa­ preună ne străduim să a- vor cădea
mixG. Izola)
randament —, îmbunătă­ platformă solidă de reali­ Ne-am făcut şi ne vom femei vor trebui să-şi ori­ le rezuma la două cuvin­ sigurâm recolte de legu­ duce polei,
ţirii calităţii produselor şi zări, cu încrederea depli­ face în continuare datoria enteze activitatea în spri­ te : muncă ş! pasiune. Ter- me cit mai bogate, pe ca­ sufla modera
creşterii gradului de recu­ nă în noi succese. de muncitori .şi comunişti jinul realizării sarcinilor minind facultatea, am fost re să le oferim oamenilor sificări de
km/h clin
perare a metalelor din mi­ De fapt, adăugăm noi, revoluţionari ai Epocii de economice, prin utilizarea repartizat aici, la sere, un­ muncii, proaspete din pri­ Temperaturii'
nereuri — prin promova­ pregătirile de bază pentru Aur pe care o tj'ăim, ne maximă a timpului de lu­ de, după un an de stagia- mele zile ale primăverii, vor fi cupi-
rea de tehnologii înainta­ producţia anului viitor la angajăm să încheiem bine cru şi eliminarea absenţe­ tură, mi s-a încredinţat lată cum, in plin de­ minus 3 şi i
iar cele 111a
te şi respectarea severă a I.M. Barza urmează nişte acest an şi să obţinem în lor nemotivate, prin mă­ responsabilitatea de şef cembrie, legumicultorii de minus l şi [
reţetelor în procesele de coordonate sigure de mai 1989 — în cinstea Congre­ suri în direcţia întăririi de fermă. Am fost privit la A.E.S.C. Sintandrei pre­
preparare —, ridicării ne­ multă vreme, vizînd, în sului al XlV-lea al parti­ disciplinei la locurile de cu încredere de la început, gătesc cu hărnicie şi răs­
contenite a eficienţei eco­ principal, accentuarea lu­ dului şi q celei de-a 45-a muncă. De asemenea, co­ om primit un sprijin ge­ pundere.,, primăvara re­
nomice. „De bună seamă, crărilor de deschideri şi aniversări a eliberării — misiile de femei trebuie neros din partea conduce- coltelor bogate.
a mai relevat interlocu­ pregătiri, a celor do cer­ rezultate şi mai fructuoa- să se implice mai mult
torul, nu totul a mers u- cetare geologica şi punere în realizarea programului