Page 25 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 25
n t
PROLETflRI DIN TOATE ŢĂRILE. UNtŢl-VÂ ! |
Chimia în slujba energeticii!
fi<S/ formulat de chimista Elena se face în laboratorul vul din Deva se poate
Titlul do mai sus a fost
mîndri chiar cu priorita
I.R.E.D.
Murărescu, şeful laboratoru — Aş cita cromatografia, tea (pe plan naţional) a
lui chimic al I.R.E. Deva. o metodă ştiinţifică de in analizei cromatogralice a-
supra uleiului de transfor
vestigaţie a stării de func
Desigur, prima întrebare pe
S O C I A L I S M U L care am adresat-o a fost relor mari sau, mai bine- precizat că peste 40“ la
mator.
Statistic,
trebuie
ţionare
transformatoa
a
chiar in legătură cu acest
delecţiunile ce
zis, o metodă de diagnos
din
sută
aspect : cum poate chimia
apar in echipamentele e-
ticare a defecţiunilor din
să sprijine... energia elec
trică, ce fel de legături
ne se datoresc defectelor
Ne-am oprit, mai pe
sau „valenţe" (ca să folo tianslormatoarele mari. lectrice aliate in funcţiu
AL COMITETUtUI JUDETEAM HUmEDOARA Al P C. de izolaţie, iar uleiul de
transfomator este materia
si a lul electroizolaat de bază
dintr-o astfel de instala
ţia. Practic, acest ulei are
f a p t e le r f e m in s ă , Wmf f e r N n f e # t a r ă proprietatea de a absorbi
gazele * care iau naştere
Anul XL, nr. 9 660 JOI, 8 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
intr-un transformator şl
prin investigarea compozi
sim un cuvînt din chimie) larg, asupra acestei meto
pot fi stabilite intre aces de pe care o putem numi ţiei gazelor respective se
te două domenii distincte ? profilactică, din punct de pot stabili cu precizie na
tura şi gravitatea defec
— In primul rind — ne-a vedere al sesizării defec ţiunilor ivite sau care oot
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU răspuns interlocutoarea —, ţiunilor. Am aflat că în ul apărea. Este identificat e-
timp
timul
cromatografia
prin diferite metode şi a-
nalize chimice stabilim res şi-a ocupat un loc de virt xact locul unde trebuie să
STRĂLUCIT PROGRAM DE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ pectarea parametrilor func in tehnica energetică — se intervină pentru refa
ţionali la o serie de apa pentru testarea calităţii cerea izolaţiilor şi repara
rate care intră în dotarea materialelor electr oi zoi an rea transformatorului. Am
notat şi două exemple con-
Rolul mişcării muncitoreşti in lupta unităţilor de producţie, ad te şi, mai ales, a uleiului
ministrare şi transport al
de transformator. Labora
energiei electrice. torul chimic al I.R.E. Deva MARIN NEGOITA \
— Vă rugăm să exempli
poporului român pentru ficaţi printr-o analiză chi este al doilea loc din ţa _____________ 1 \
ră unde se fac astfel de
mică mai importantă care analize. De fapt, colecti (Continuare In pag. a 2-a) )
eliberarea socială şi naţională
crmln Fym>nf»rr> vHI rlr>7Voltoren demorra- ODaritia Dresei si
In magistrala Expunere vrii dezvoltarea democra apariţia presei şi altor lu
a tovarăşului Nicolae tică a patriei noastre. crări cu caracter social,
Ccauşescu la şedinţa co Rod al luptei maselor cu un rol de seamă in U. U. M. R. CRIŞCIOR A ÎNDEPLINIT j
mună a Plenarei C.C. al populare, a oamenilor de întreaga viaţă a Români
P.C.R., a organismelor de cultură patrioţi ai timpu ei. Un moment de impor PLANUL ANUAL î
mocratice şi organizaţiilor lui, în 1859 se înfăptuieş tanţă capitală pentru miş *
de masă şi obşteşti, se a- te Unirea Principatelor — carea muncitorească îl După întreprinderea minieră Barza, o altă uni- |
rată că, dezvoltarea capi Ţara Românească şi Mol constituie crearea în 1893 tate industrială din perimetru! oraşului Brad, respee- *
talismului, începînd cu dova — sub conducerea lui a Partidului Social-Demo- tiv Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crişcior, rapor- |
mijlocul secolului al XIX- Alexandru loan Cuza, con- crat al Muncitorilor din tează îndeplinirea prevederilor de plan pe 1988.
lea, duce la apariţia pe stituindu-se nucleul viito România, primul partid po Acţionînd cu abnegaţie şi responsabilitate revolu- J
scena istoriei a clasei rului stat naţional unitar litic al clasei muncitoare. ţionară în întreaga activitate, în spiritul ideilor. în- |
demnuriior şi indicaţiilor din expunerea secretarului *
Sfirşitul secolului XIX şi general al partidului, tovarăşul Nicolae Ccauşescu, la |
începutul secolului XX sînt recentul forum comunist şi al democraţiei socialiste, »
caracterizate şi printr-o oamenii muncii de la U.U.M.R. Crişcior, în frunte cu I
Teze, idei, orientări din Expunerea serie de mişcări sociale comuniştii, sînt iiotărîţi ca la realizările pozitive de J
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ale ţărănimii, clasă cu un pînă acum să adauge noi depăşiri de plan şi să în- |
rol deosebit în întreaga cheie acest al treilea an al cincinalului cu un spor I
la marele forum democratic istorie a patriei, dar com
al producţiei marfă de peste 15 milioane Iei, concre- j
din 28—30 noiembrie a.c. plet lipsită de drepturi e- tizat în importante cantităţi suplimentare de piese |
conomice şi politice, crunt de schimb şi lucrări de reparaţii al • utilajelor mi- *
exploatată de moşieri. A- niere la diverşi beneficiari. Şi încă o menţiune: piu- |
ceste mişcări vor culmina şurile de producţie au fost obţinute în majoritate ,
muncitoare, forţa cea mai român. Evoluţia societăţii cu răscoala ţăranilor din pe seama creşterii productivităţii muncii. I
înaintată a societăţii, pur româneşti pe cafea progre 1907, care a demonstrat
tătoarea consecventă a sului economic şi social a marea lor forţă.
idealurilor de progres, de fost marcată de războiul Prăbuşirea marilor impe
eliberare socială şi naţio de independenţă din 1877, rii, ţarist şi austro-umgar, Ţesălorin do mătase
nală ale poporului român. proclamarea independen după primul război ‘'mon Deva. înainte de intro Tribuna specialistului
Existenţa unor puternice ţei de stat deschizînd dial a creat condiţiile îm ducere in procesul de co
coloranţii
sînt
lorare,
forţe sociale, democratice largi orizonturi naţiunii plinirii visului de aur al temeinic verificaţi in la
burgheze şi populare, este noastre spre afirmare li românilor de a se uni în- boratorul chimic, con din agricultură
dovedită de revoluţia bur- beră, de-sine-stătătoare. tr-un singur stat. Desăvîr- dus cu exigenţă de ingi
In
ghezo-democratică din Apariţia clasei munci şirea, la 1 Decembrie 1918, ner Viorica Butaş. Ma-
labo'ranta
imagine,
1848, a cărei înfrîngere în toare a fost secondată de rioara Rus efectuînd una
dintre analize.
să, datorită intervenţiei constituirea primelor sale Lucrările de îmbunătăţire
imperiilor străine, va stă- formaţiuni socialiste, de (Continuare în pag. a 2-a) Foto N. GHEORGHIU *
a pajiştilor naturale
Onorarea angajamentelor — baza viitoarelor
să se desfăşoare fără pauze!
creşteri ale producţiei de cărbune pentru cocs
în Expunerea la şedin pararea inventarului pas
In întîmpinarea şedinţei indicele de recuperare mentarea bateriilor de Ro lui brut în funcţie de în ţa comună a Plenarei C.C. toral de pe păşuni, con
comune a Plenarei Comi orescînd la 38,7 la sută. taţie. treprinderea minieră furni al P.C.R., a organismelor fecţionarea şi repararea
tetului Central al Parti — Această curbă ascen Despre o seamă de alte zoare permite asigurarea democratice şi organizaţii utilajului pentru uscarea,
dului Comunist Român, a dentă îşi are punctul de măsuri al căror rezultat unui debit constant în a- lor de masă şi obşteşti, transportul şi depozitarea
organismelor democratice origine în trecerea cu ho- final vizează îmbunătăţi limentarea instalaţiilor de secretarul general al parti finului.
şi organizaţiilor de masă tărîre la aplicarea măsu rea tuturor laturilor acti preparare" — menţiona dului, tovarăşul Nicolae în multe sate din zona
şi obşteşti, colectivul Uzi rilor cuprinse în progra vităţii de producţie ne-au maistrul principal Alexan Ceauşescu, a subliniat ne Orăştiei, Haţegului, a e-
nei de preparare a cărbu mele speciale adoptate în vorbit şi alţi interlocutori. dru Buruiană. „Reglarea cesitatea- dezvoltării mai xistat tradiţia crescătorilor
nelui Coroeşti s-a angajat adunarea generală a oa „Desigur, în derularea flu şi funcţionarea maşinilor accentuate a sectorului zo de animale de a înceoe
ca, începînd cu luna oc menilor muncii din pre- entă a proceselor tehnolo de concentrare prin folo otehnic. Pentru a realiza defrişările toamna şi a le
tombrie a.c., producţia de paraţia noastră — preciza gice din uzină — remar sirea informaţiilor opera acest obiectiv, o atenţie continua pînă la despri-
cărbune special pentru tovarăşul dr. ing. Francisc ca sing. Vaier Irimuş, şe- tive oferite de micropro deosebită trebuie acorda măvărare. în ultimii ani
cocs să înregistreze creş cesorul din laboratorul tă valorificării superioare s-a făcut însă o insufici
teri accentuate atît sub tehnologic este o altă ini a potenţialului productiv entă mobilizare la aceste
aspect cantitativ, cît şi ţiativă care îşi arată roa al pajiştilor naturale. lucrări. realizările dato-
calitativ. Acum, după ce La Uzina de preparare a cărbunelui Coroeşti dele" — adăuga maistrul Pajiştile se înscriu în rindu-se aproape exclusiv
evenimentul a avut ioc, se Alexandru Laszlo. rîndul culturilor agricole acţiunilor efectuate de în
constată. că preparatorii — Ne revine în conti care necesită lucrări de treprinderea judeţeană de
diin această unitate, care Appel, directorul U.P.C. ful brigăzii de preparare nuare îndatorirea patrioti întreţinere şi îmbunătăţi pajişti. Din această cauză
a împlinit recent 25 de Coroeşti. Mă refer aici la — un rol însemnat revi că de a transpune exem re pe tot parcursul anu suprafaţa de fineţe împă
ani de la înfiinţare, şi-au eliminarea tuturor surse ne întreprinderilor miniere plar în viaţă sarcinile şi o- lui. Această perioadă, cînd durite a crescut cu peste
respectat, spre cinstea lor, lor de pierdere a „specia care ne asigură cărbunele rientările desprinse din ma culturile de cîmp solicită 8 000 ha, cu influenţă ne
întru totul cuvîntul dat. lului" din fluxul tehnolo brut pentru prelucrare. Cu gistrala Expunere a tova un volum minim de lu gativă asupra producţiei
Dacă în primele zile ale gic, prin intensificarea con excepţia minei Cîmpu lui răşului Nicolae Ceauşescu crări, oferă condiţii priel şi calităţii finului natu
acestui ultim trimestru al trolului pe fazele de spă Neâg, care livrează şi a- la şedinţa comună a Ple nice pentru intensificarea ral. Recuperarea acestor
anului media producţiei lare a cărbunelui, precum cum cărbune cu un conţi narei C.C. al P.C.R., a or activităţii pe pajişti. Lu terenuri şi redarea lor în
livrate unităţilor siderur şi la creşterea cantităţii do nut mare de cenuşă (cu ganismelor democratice şi crările considerate „fără circuitul pastoral impune
gice era de 3 200 tone de şlam cocsificabil de la 15—20 la sută mai mare organizaţiilor de masă şi calendar" care folosesc cu’ consiliilor de conducere
cărbune preparat, iar gra flotaţie în cărbunele spe decît nivelul planificat), obşteşti — sublinia ing. eficacitate forţa de mun ale cooperativelor agricole
dul de recuperare „în spe cial pentru cocs. Sporuri cărbunele primit de la ce Viorica Ciocan. încheierea că disponibilă în timpul
cial" de 34,2 la sută, în le astfel obţinute au la lelalte unităţi miniere — cu rezultate bune a aces repausului vegetativ de Dr. ing. NICOLAE SIMŢEA,
luna noiembrie a.c. media bază aplicarea rezultatelor Dîlja, Aninoasa, Vulcan şi tui an şi asigurarea tutu- iarnă sînt defrişările, fer Staţiunea de cercetare
realizărilor zilnice s-a si cercetărilor proprii ale Paroşeni — se încadrează, tilizarea chimică şi orga şi producţie pomicolă
tuat la 4300 tone de căr specialiştilor diin unitate de regulă, în criteriile de MIRCEA DIACONU nică, tîrlirea aplicarea a- Geoagiu
bune pentru cocs (cu „vîr- privind creşterea dimen calitate stabilite". „însilo- mendamentelor calearoase.
furi" de peste 4500 tone), siunii materialului din aii- zarea şi spălarea cărbune (Continuare in pag. a 2-a) desţelenirea, precum şi re (Continuare în pag. a 2-a)
