Page 26 - Drumul_socialismului_1988_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

6

B LOCUIM'
STRĂLUCIT PROGRAM OH MUNCA Şi ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ extinderea
Aeroport din
constructorii
IscronL a A.<
Holul mişcării muncitoreşti nallzat iucrâ.
număr de 20
te din blocui
cum ne-a -in,
(Urmare din pag. 1) ferm împotriva dictaturii tenea din trecutul său zbu­ Ionel Teofil,
şefului brlgă.
fasciste, a Dictatului de la ciumat o,. situaţie grea : ordonează nco
a procesului de formare a Viena şi a aruncării ţării producţia industrială era modernele
statului naţional unitar de către Germania hitle- de 10 miliarde lei, cea sînt destinat!
român deschide largi per­ ristă în războiul contra U- agricolă de 15 miliarde muncii recei
Ia I.M. Llvi
spective dezvoltării forţelor niunii Sovietice, in toată lei ; la venitul naţional
de producţie, înfăptuirii această dramatică perioa­ total de 20 miliarde lei
unor reforme sociale de­ dă a istoriei noastre parti­ doar o treime era contri­ = f\ f ELEV
mocratice, grevate însă de dul comunist a fost forţa buţia producţiei industria­
dominaţia capitalului. stră­ naţională cea mai activă le, restul revenind agri­
in şi a monopolurilor im­ în realizarea Frontului U- culturii, în care lucra 80 • 19,00 T
perialiste asupra econo­ nic Muncitoresc, în sabo­ la sută din populaţia ţâ­ 19,25 Pe dr
miei româneşti. tarea maşinii de război rii. Această situaţie preca­ tuirii noii rev.
In această perioadă a fasciste, hitleriste, în orga­ ră era rezultatul dezvoltă­ re o 19,45 1
fost creat, în 1921, Parti­ nizarea şi înfăptuirea actu­ rii poporului nostru, timp rioasă istori
dul Comunist Român, care lui istoric de la 23 August de două milenii, în con­ ale continui!
a ridicat lupta clasei m u n ­ 1944, care a pus pentru diţii foarte grele, al plă­ W m m m m taţii române
citoare pe o treaptă su­ totdeauna capăt domina-, ti ri i către imperiile străine, Laureaţi ai
perioară, conducînd-o în ţiei imperialiste străine, pe parcursul a patru lui naţional
marile sale bătălii împo­ deschizînd calea unor veacuri, a unui tribut e- României” »
triva războiului şi fascis­ profunde transformări re­ chivalind cu circa 1200 to­ nereţe —
mului, pentru realizarea voluţionare şi trecerii la ne aur. Şi, de asemenea, spirit revol-
unităţii forţelor democrati­ făurirea socialismului în se datora exploatării sis­ Chimia in slujba energeticii! 20,55 Film r
ce. Rămîn pentru eterni­ România. tematice de către socie­ In peisajul înnoit al leandra". D
tate înscrise în istoria Pentru a putea înţelege tăţile străine şi monopo­ oraşului mineresc Urî- (Urmare din pog 1} laboratorului a muncit \ nul lui Li viu
noastră luptele minerilor astăzi adevărata dimensiu­ lurile imperialiste, a bo­ câni, din Valea Jiului, a „non-stop", de dimineaţa ţ Producţie a
din 1929, ale petroliştilor ne a revoluţiei de elibe­ găţiilor ţârii, „ceea ce a fost Inaugurată de cu- pînâ seara, pentru crnali- / filme Trei. t
şi ceferiştilor din 1933, rare socială şi naţională, determinat ca România să rînd o nouă şi modernă Cu: Ştefai
crearea Frontului Popular, ' antifascistă şi antirmperia- se găsească, in 1944, în unitate comercială — crete, mai recente, prin zarea unui important lot 1 Gheorghe C
care „chimia a venit in
marea demonstraţie anti­ listă, inaugurată la 23 Au­ situaţia de ţară slab dez­ „Expo-mobila a . slujba energeticii" : • In de transformatoare labri- ţ , Riţiu, Gilda
războinică şi antifascistă gust 1944, — aşa cum su­ voltată". O mare varietate de Ca,e Cornel Gîrbi
de la 1 Mai 1939, dovezi bliniază secretarul gene­ Lecţia aspră a istoriei garnituri, produse ale 1986, la un --------- transformator *’ Pitite pentru dru Dobresct
incontestabile ale capaci­ ral al partidului — trebuie ne invaţă că dezvoltarea unor firme de profil din din staţia de 400/110 kV export de către „Electro- \ Pop, Viorel
tăţii clasei muncitoare, cunoscută situaţia Româ­ economico-socială, bună­ judeţ .şi din ţară, sînt Cluj-Est, au fost calculate putere" Craiova. Vasile Pupe’
condusă de partidul său niei în anul 1945. Stat starea şi fericirea poporu­ expuse zilnic In dispozi­ ghel. Scenai
comunist, de a determina burghezo-democratic cu lui le putem asigura nu­ ţia cumpărătorilor. lamanian, S
O nouă politică în viaţa puternice rămăşiţe feuda­ mai bazîndu-ne pe forţe Polo AL. TATAR colaescu. Rr
României. Partidul Comu­ le, cu o economie slab proprii, „în deplină liber­ Nicolaescu.
• 21 T
nist Român se pronunţă dezvoltată, România moş- tate şi independenţă”. J f a p f e t e d a kUkm ! ! ? $ « ! & if c la r i 22,00 chid
\ gramului.
16 componente chimice a-
Acest ultim exemplu ne
Vom onora exemplar Cărbune pentru cocs le gazelor din ulei şi s-au permite să facem preciza­ Wn5
efectuat încă 5 raportări rea că laboratorul chimic
(Urmare din pag. 1) ştienţi că mai avem încă între mărimile respective. al I.R.E. Deva asigură a-
angajamentele asumate multe de făcut în acest Cei 21 de parametri au tria); Inspcc
PEVA:
Cat
sens. Situăm în centrul condus la o concluzie nalize de specialitate pen- liţjo (Arta);
ror condiţiilor care să atenţiei valorificarea su­ scurtă : in trans formator , deprinderile de profil lC . El D
tr u
(Modern
—
Bogat în împliniri s-a cător că vom preda side­ permită realizarea exem­ perioară a turtelor de din peste o jumătate din ) rea Pigot (M
dovedit acest an şi pentru rurgiei româneşti această plară a planului pe 1989 şlam programarea judi­ s-a produs un arc puter- _ . Cat Ballou
IU
noi, oamenii muncii din importantă capacitate de încă din primele zile ne cioasă a utilajelor şi in­ nic in ulei fără afectarea ţorii. S PETROŞANI
Cb
brigăzile întreprinderii an­ producere a metalului. sînt sarcini de căpătîi. Ne stalaţiilor în revizii şi re­ izolaţiei solide, fapt con­ — in concluzie - pre- ţ negrului ŞaracI
ring);
trepriză construcţii şi re­ este vie în conştiinţă che­ paraţii, completarea par­ ciza chimista Elena Mură- i brie); Râzb
Optimismul acesta are firmat, apoi, de cei care
paraţii siderurgice Hune­ drept temelie trainică e- marea adresată de secre­ cului propriu de vagoane au remediat defecţiunea. rescu — trebuie reţinute i tulul (Unire
doara, care edificăm aici, tarul general al partidu­ şi urgenta rea reparării ce­ dragostea şi pasiunea oa- ) Vacanţa la
xistenţa unui nou şi ge­ • in acest an, prin meto­ tural); VUI
pe platforma citadelei me­ neros program de muncă lui la recentul forum de­ lor defecte ş.a. Alcătuind menilor din colectivul nos- ) şa montul Co
:
ceafărul)
cromatograli-
da
analizei
talului hunedorean, un nou şi acţiune revoluţionară — mocratic : „Realizarea obi­ un colectiv cu multă ex­ ce a putut să fie reparat tru pentru profesia aleasă, ( racterizarea
ectivelor
perienţă.
harnic şi con­
cinci­
actualului
şi important obiectiv in­ magistrala Expunere a se­ nal trebuie să asigure — ştiincios, preparatorii de conştiinciozitatea cu care ţ URICANI: I
dustrial — furnalul nr. 4 şi putem afirma că avem intr-un timp scurt un via (Reteza
si<
Secretul
de 1000 mc. Devansarea cretarului general al parti­ toate condiţiile — înfăptui­ lâ Coroe.şti îşi vor onora transformator din staţia de îşi îndeplinesc sarcinile şi, nlarmâ (St*
şi de această dată angaja­
Repu­
preşedintele
dului,
stadiilor fizice la cele mai blicii, tovarăşul Nicolae rea obiectivului de trecere mentul asumat: --„Siderur­ 110 kV a O.E. 2 din C.S. putem spune, arderile ţ GUHABAK/. cin
la
pete
multe dintre lucrările exe­ a României la un stadiu Hunedoara • in lunile iu- frumoase ce se petrec in ORAŞT1E: '
Ceauşescu, rostită la des­ gia românească • va bene­
cutate pe parcursul a li chiderea lucrărilor şedin­ superior, de ţară socialis­ ficia, în 1989 şi în viitor, nie şi iulie a.c. colectivul ,.laboratorul" sufletului Io mi-e dor do
Trenul de a
luni din acest an (staţiile tă mediu dezvoltată !“. de cărbune pentru cocs Cir ‘ Gl
de depozitare şi sortare a ţei comune a Plenarei C.C. Sîntem pe deplin con­ mai mult şi mai bun !”. In '*ea
minereului, radierul tur­ al P.C.R., a organismelor pu... „anu.
cultur
de
nului de răcire, staţia de democratice şi organizaţii­ „Cintarcn
O
pompe pentru recircularea lor de masă .şi obşteşti, HAŢEG: (Daci
gură
apei, decantorul ş.a.) a împreună cu toţi colegii Lucrările de îmbunătăţire a pajiştilor naturale Fiul cel ma
fost posibilă datorită con­ mei de muncă am luat cu­ Cursă nepl
şui) ; IEI A
secvenţei cu care comu­ noştinţă cu vie satisfacţie soare (I.U!
niştii, toţi constructorii şi (Urmare din pag. 1) neţe. In acest scop este fin. Dozele medii recoman­ zenţa sau absenţa zăpezii,
şi numiri* patriotică de cînd utilajele pentru ' ad­
montorii de pe şantier au necesară asigurarea numă­ date sînt: 100—120 kg a-
măreţele realizări ale po­ rului suficient de porţi de zot, 50 kg fosfor şi pota­ ministrare au acces în te­ |*RON
acţionat pentru materia-li-
porului nostru în anii de tîrlire (lese), astfel ca în siu la ha. La acest nivel ren şi nu distrug covorul
_zarea ideilor, conceptelor, de producţie, cit şi celor­ ocolul îngrădit, fiecărei oi de fertilizare, în judeţul ierbos.
construcţie socialistă a ţă­ lalţi proprietari o preocu­ Numerele
sarcinilor şi orientărilor să-i revină un metru pă­ nostru s-au obţinut spo­ Pornind de la avantaje­ tragerea dit
rii, cu deosebire în cei pare mai susţinută. Cerce­ le oferite de pajiştile se­ 1988:
trasate de t o v a r ă ş u l tările recente executate de trat. Mutarea porţilor de ruri medii de 8—10 t/ha
care au urmat istoricului tîrlire se face după fieca­ masă verde, ceea ce de mănate şi de perspectiva Extr. I:
Nicolae Ceauşescu, în cu- Staţiunea Geoagiu pe pa­ 14, 18.
Congres al IX-lea al parti­ re trei nopţi, conform pla­ fapt a reprezentat dubla­ extinderii lor pe suprafeţe Extr. a I
vîntările rostite în foru­ dului. Aşa cum ne-am re­ jiştile împădurite din nului de fertilizare, ale- rea producţiei. Aplicarea tot mai mari, baza înfiin­ 17, 19, 3.
murile de partid şi ale Munţii Orăştiei au arătat gîndu-se porţiuni de teren îngrăşămintelor chimice se ţării acestora în anul vii­ Fond i
găsit şi noi între autorii că cele mai bune defrişări tor trebuie pusă de pe a- 518 415 lei.
democraţiei muncitoreşti- mai adăpostite. Şi după face in tot timpul iernii,
ctitoriilor din „ E p o c a se realizează prin scoate­ căderea zăpezii, cînd fu­ cînd utilajele au acces în cum. în acest scop. în fe­
revoluţionare din acest an.
Nicolae Ceauşescu”, tot rea butucilor din pămînt rajarea se face din stoc, teren fără a degrada co­ restrele de iarnă, cînd so­
Avem create condiţii din­ pentru prevenirea lăstări- lul nu este îngheţat, se Vrea
aşa am înţeles că va tre­ fertilizarea prin tîrlire vorul ierbos. Cercetările
tre cele mai bune pentru rii, îndepărtarea materia­ poate continua, prin meto­ din ultimii ani au arătat execută desţelenirea păşu­
bui să ne implicăm cu şi Pentru a
încheierea cu rezultate re­ lului lemnos rezultat prin da distribuirii tainurilor că şi îngrăşămintele cu a- nilor şi fîneţelor degrada­
mai multă forţă şi elan valorificare sau ardere şi de fin pe pajişte şi schim­ zot, sub formă de nitro- te, slab productive. Pentru va răci uş
marcabile a planului pe fl temporal
în transpunerea în viaţă supraînsămînţarea terenu­ barea locului de furajare calcar, azotat, complexe, obţinerea unor bune mă- lat vor că
ultima lună din 1988. Mun­ lui cu amestec de ierburi runţlri a ţelinei vechi şi lapoviţă şi
a noilor sarcini cuprinse după 3—4 zile. In primă­ pot fi aplicate pe pajişte
citorii din echipele condu­ pentru refacerea rapidă a vară după topirea zăpezii, toamna şi iarna pe teren a solului, arătura trebuie tul va sui
în acest document progra­ derat. Ten
se de Mihai Ţurcanu, Teo- potenţialului productiv al fîneţele fertilizate prin tir- îngheţat. să fie precedată de una- niine vor
matic de inestimabilă va­ covorului ierbos. Multe din păşunile şi fî­ două discuiri executate in tre minus
fil Rotaru. Geza Tofalvi, lire în timpul iernii se grad, iar
loare teoretică şi practică, Un mijloc foarte ieftin grăpează pentru adunarea neţele noastre sînt situate sens perpendicular. O da­
Aurel Negriei, Gaspar Link, tă cu această lucrare se intre mim
adoptat ca Teze în vede­ de creştere a producţiei resturilor neconsumate. pe soluri acide. Corecta­ grade. Izo'
Ion Ban, ceilalţi vrednici rea pregătirii şi desfăşu­ pajiştilor îi constituie fer­ Una din metodele cu rea acidităţii solului se im­ aplică sub brazdă îngră­ n ala ceaţt
constructori şi monitori tilizarea prin tîrlire. Deşi cea mai mare eficacitate pune acolo unde cartarea şăminte cu fosfor, potasiu, <\a mum
rării, în anul viitor, a agroehimică indică pH sub amendamente, îngrăşămin­ fl rece, ci
privesc cu încredere în cunoscută metoda este in­ in sporirea producţiei de rar noros.
Congresului al XfV-lea -al suficient folosită, în cele iarbă şi fin este fertiliza­ valoarea 5,2—5,4, prin a- te organice. ge. Vintul
viitor. Un viitor care în­ partidului, a noului plan mai multe cooperative fi­ rea cu îngrăşăminte chi­ plicarea de amendamente Iată doar cîteva din mă­ derat, cu
seamnă 1989, anul Con­ cincinal 1991—1995 şi a ind lăsată pe seama cio­ mice. Din cercetările efec­ calcaroase. Dintre acestea surile a căror aplicare ne­ temporare din
km/h
gresului al XlV-lea al banilor, care nefiind în­ tuate, cît şi din practica cu efect bun s-a dovedit cesită o mai bună orga­ vestic. Lc
programului de dezvoltare nizare şl mobilizare a for­ depunere
partidului şi al celei de drumaţi şi controlaţi o a- unităţilor agricole a rezul­ dolomitul de Hunedoara,
a ţării pînă în anul 2000. plică necorespunzător. Pî­ tat că fiecare kg substan­ In doză de 4—5 t/ha. Lu­ ţelor de la sate, astfel în-
n 45-a aniversări a elibe­ cît potenţialul productiv
nă la căderea zăpezii oile ţă activă îngrăşămint a- crarea de aplicare a amen­
rării patriei, în care ne-am NICOLAE ARSENI, fiind întreţinute la păşu- plicat pe pajişte aduce un damentelor se poate exe­ al pajiştilor judeţului nos­
angajat în faţa partidului, maistru la brigada 62 a nat, pot să fertilizeze su­ spor mediu de 60—75 kg cuta în toată perioada de tru să fie mai bine pus în
a ilustrului nostru condu- i.A.C.R.S. Hunedoara prafeţe apreciabile de fi­ masă verde sau 15—20 kg iarnă, indiferent de pre­ valoare. _____ ____