Page 30 - Drumul_socialismului_1988_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI P.

Contribuţia punctelor de

documentare la cunoaşterea
f
şi aplicarea în practică

a sarcinilor izvorîte din
Ne străduim să-i înarmăm pe
După victoria revoluţiei elevi cu cele mai noi cuceriri documentele de partid şi de stat 19,25 Indr
• 19,00
de eliberare, România s-a ale ştiinţei şi cunoaşterii umane propagandă a Comitetului ţionarea pregătirii cadrelor, grame prio
Secţiei
în
organizarea
politice
România
şi
ideologice
a
20,05 Coţ
judeţean de partid, în mu­
Studiind
angajat ferm în lichidarea punere a t o magistrala l u Ex­ i cunoaşterii umane. De a- nicipiul Hunedoara a avut propagandiştilor, a celor­ tria şi pa
lalţi oameni ai muncii. Tot
Invăţămint
v
a r ă ş u
semenea, să le. sădească în
loc un reuşit schimb de
aici au fost reliefate preo­
secre­
or­
dominaţiei imperialiste şi Nicolae Ceauşescu, partidului, suflete dragostea de patrie experienţă privind modul cupările organelor şi partid - producţi
Iul familir
şi
partid,
pentru
mîndria
general
tar
al
de
în care punctele de docu­
ganizaţiilor
tea noastr
la şedinţa comună a Ple­ cuceririle revoluţionare din mentare participă şi con­ pentru asigurarea unei bo­ vem cuvii.
dezvoltarea democratică narei Comitetului Centra] anii luminoşi ai socialis­ tribuie la însuşirea şi a- gate şi diverse literaturi uni din f
social-politice,
utilizarea
ei
al Partidului Comunist mului, dorinţa de a con­ plicarea în practică, de în activitatea politicc-edu- nor brigă
către toţi oamenii muncii,
ei
şi
tribui
ridicarea
la
a ţării Român, a organismelor de­ naţiunii noastre pe noi a sarcinilor reieşite din cativă. 21,20 Uni
•
viaţă
mocratice şi organizaţiilor culmi de civilizaţie şi pro­ documentele de partid şi O experienţă bună a nai 9 22,
1
(Utmare din pog. 1) 1947, şi făurirea partidu­ de masă şi obşteşti, noi, gres. de stat. fost relevată ia cabinetul programul .
lui unic al clasei munci­ cadrele didactice am fost Formarea unei concepţii
toare, în februarie 1948. pătrunse de responsabili­ materialist-ştiinţifice des­ SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
Iriolizarea, ca o cerinţă Crearea partidului unic a
vitală pentru viitorul pa­ reprezentat o victorie is­ tăţile care ne revin în a- pre lume şi viaţă, a unei
triei noastre. Alături de ceastă perioadă în educa­ atitudini ferme faţă de
precizarea căilor de refa­ torică a clasei muncitoa­ rea tinerei generaţii. manifestările neconforme Au participat secretari de ştiinţe sociale al li­
cere şi dezvoltare econo­ re, a întregului popor în Am înţeles că pentru a cu etica noastră socialistă, şi secretari adjuncţi cu ceului industrial nr. 1. In DEVA: c
mică pe baza industriali­ făurirea idealului socialist. împlinirea plenară a per­ probleme de propagandă esenţă este vorba de in­ Lriii); In$pp
zării, programul elaborat Crearea şi dezvoltarea u- deveni „o puternică forţă sonalităţii viitorilor con­ ai comitetelor de partid tegrarea documentelor de liţie (Arta)
IÎA : El :
de Conferinţa Naţională a nităţii de acţiune a cla­ a ştiinţei şi culturii, un municipale, orăşeneşti, co­ partid în predarea lecţii­ (Modern -
acordat o mare atenţie sei munci-toa-re din Româ­ popor care să acţioneze cu structori ai societăţii co­ munale şi din unităţi eco­ lor de ştiinţe sociale şi rea Pigot ()
problemelor agriculturii, a- nia, apoi unitatea sa de­ întreaga conştiinţă şi răs­ muniste stau permanent nomice şi instituţii, direc­ pregătire politico-ideologi- Cat Ballou
PETROŞAN
dîncirii procesului de con­ plină în cadrul u n u i sin­ pundere, în spirit revolu­ în centrul preocupărilor tori şi activişti ai cabine­ că a elevilor. negrului i C
solidare a regimului re- gur partid politic a con­ noastre. Prin .întregul pro­ telor pentru activitatea Dezbaterea a continuat ring); Sar.',
voluţiona-r-democratic. stituit nu numai o cuce­ ţionar" — aşa cum ne în­ ces instructiv din şcoală ideologică şi politico- la Cabinetul municipal brio); Râz
In tot acest timp, a a- rire de mare preţ a for­ demna tovarăşul Nicolae educativă, responsabili ai pentru activitatea ideolo­ f'ui (Unlr
vut loc o puternică creş­ ţelor revoluţionare din ţa­ Ceauşescu, fiul cel mai urmărim educarea multila­ punctelor de documentare. gică şi polttico-educativă. .Ţaţă la
VV
tere a influenţej Partidu­ ra noastră, ci, totodată, o iubit al naţiunii noastre — terală a elevilor noştri, te­ La punctul de documen­ în acest cadru s-a pus ac­ şamentul i C
lui Comunist Român, a originală contribuţie la slujitorii învăţămîn tulul meinica lor pregătire pen ­ tare al I.A.C.R.S. au fost centul pe folosirea eficien­ ceafărul),;
dezvoltarea tezaurului în­
Pa rt i d ui u i So c iaI- De m oc ral. tru muncă şi viaţă. prezentate participanţilor tă a aparaturii audio-vi- gina ciute,
rul); pete.
Frontul Plugarilor şi altor văţă turi.i marxist-lenînîste. românesc au nobila misiu­ problemele legate de efi­ zuale în perfecţionarea sori secret
formaţiuni patriotice şi de­ Este necesar să subli­ ne de a creşte oameni noi, Prof. cienţa utilizării mapei do­ pr egă t i r ii p ropa ga n d iş t ilo r resc); ANJ
mocratice. S-a realizat, de niem că în momentul tre­ capabili să răspundă exi­ MARIA CONSTANTINESCU, cumentare, pe diferite te­ şi cursanţilor, în organi­ plan îşi
asemenea, organizarea sin­ cerii ia construcţia socia­ genţelor mereu sporite a- directorul Şcolii nr. 2 Haţeg me şi domenii, în perfec- zarea unor acţiuni, cu un (Muncitorc
dicatelor, a Uniunii Tine­ listă, România continua ie societăţii de mîine. conţinut bogat. De aseme­ Rocco şL :
tezat); ni
retului Comunist, organi­ să fie o ţară slab dezvol­ Şcoala generală nr. 2 nea, a fost abordată o lar­ la Roma
zaţiilor de femei, a altor tată, nivelul de trai al Haţeg, ca şi alte unităţi gă gamă de aspecte legate ORAŞT1E:
organizaţii de masă şi ob­ poporului fiind foarte scă­ de învăţământ din oraşul de căutările organelor şi înl-e dor d
şteşti, asigurîndu-se în a- zut. Tocmai de aceea, în sau judeţul nostru, dispu­ organizaţiilor de partid f 'enu! de
> ăra); c
cest fel mobilizarea ma­ faţa partidului, a tuturor pentru îmbunătăţirea acti­ XJn oaspeţi
selor largi populare la forţelor democratice, a ne de cabinete, laboratoa­ vităţii punctelor de docu­ trul de ci
scoaterea României din poporului nostru se punea re şi ateliere modern uti­ mentare politico-ideologică tic „Clntar-
înapoiere şi ruină, la dez­ problema de a păşi pe late, care dau posibilita­ şi. desfăşurarea unei acti­ HAŢEG: f-
BRAZI :
voltarea economico-socia- o cale nouă, care să asi­ tea unei bune instruiri vităţi în deplină concor­ sus mă iu
lă independentă. gure lichidarea înapoierii teoretice şi practico a ele­ danţă cu cerinţele .şi exi­ Să-ţi vorb
Două evenimente deose­ şi o puternică dezvoltare vilor. Avem cadre didac­ gentele actuale. în dezba­ ne (Cenţi
şi creaţie
bite au marcat profund economică şi socială a tice bine pregătite profe­ teri s-a insistat, de aseme­ mâniei");
viaţa politică din România ţării, condiţie' hotărîtoare sional, cu dragoste şi dă­ nea, asupra rolului şi lo­ perpoliţlst
în această perioadă. Este pentru întărirea indepen­ ruire pentru munca educa­ cului pe care punctele de II.IA ; Z.î
vorba de proclamarea Re­ denţei şi suveranităţii Ro­ tivă, care prin întreaga documentare trebuie să le (Lumina).
publicii, la 30 decembrie mâniei. activitate desfăşurată în aibă ca organisme specia­
do­
în
informarea,
lizate
şcoală, la orele de curs, cumentarea şi clarificarea r
Sîntem angajaţi cu toate forţele prin acţiunile politico-e- problemelor, în realizarea A. «efflBSUi
ducative, culturale şi spor­ marilor sarcini ce revin
să sporim rodnicia pămîntuiui! tive se străduiesc să-i înar­ activităţii poiitico-ideolo- REA I)1N
is FLORI
gice, reieşite din Expune­
meze pe elevi cu cele mai
generi
(Urmare din pog 1) indicaţii şi orientări cu­ noi cuceriri ale ştiinţei şi rea secretarului general al te de n
lui
prinse în Expunerea tova­ partidului, t o v a r ă ş u l realizat
dorea ridicării potenţialu­ răşului Nicoliie Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu, la şe­ Comitetul! şi
cultură
lui productiv al pămîntu­ vom acţiona cu deplină dinţa comună a Plenarei listă şi <
iui. Am încheiat fertiliza­ hărnicie şi răspundere co­ I.1M.L.F. Haţeg. Aspect Comitetului Central al drumare
şl
rea culturilor de orz şi munistă, revoluţionară, <le pe linia ele fabrica­ partidului, a organismelor lare de a i
tice
grîu şi acum executăm lu­ pentru a întâmpina măre­ ţie a conservelor ele le­ democratice şi organizaţii­ deţinători
crările de transport şi ad­ ţele evenimente politice gume, unde o largă ga­ lor de masă -Şi obşteşti, din prestigioa
Birl
ministrare a îngrăşăminte­ alo anului viitor — Con­ mă de produse va asi­ 28—30 noiembrie a.c. Vota Drago
cu,
lor organice pe suprafeţe­ gresul al XlV-lea al parti­ gura aprovizionarea di­ na Pîslar
le ce vor fi cultivate în dului şi a 45-a aniversare versificată pentru sezo­ ELENA RAD, re.şan, w
primăvară cu cartofi, le­ a eliberării patriei — cu nul de Iarnă. activist Gavril V
şi
Mihoc
giune şi sfeclă de zahăr. noi şi însemnate succese al Comitetului judeţean Spectacol
Mobilizaţi de preţioasele în muncă. de partid de la ori
de Ia 19,
ra, miine
şl 19,1)0 1
Desfăşurată în perioada Analizînd activitatea a- minlcă,
ore, la I
profundelor reverberaţii ce Prin angrenarea tuturor forţelor — producţii nului 1988 şi, mai ales,
le are în conştiinţa comu­ aspectele negative aie a-
niştilor. a întregii noas­ superioare în fiecare sector cesteia, adunarea generală
tre naţiuni Expunerea a apreciat că, în anul vii­
t o v a r ă ş u l u i N icolae tor — cînd sarcinile spo­
Ceauşescu la şedinţa co­ de servicii sînt puternic de mecanizatorii Vasiie ci'ilic şi autocritic — a- arătat că efectivul total şi resc substanţial în toate
mună a Plenarei C.C. al angajaţi în înfăptuirea im­ Rob, Ioan Borodi, Gavri- supra cauzelor ce au dus matcă nu sînt îndeplinite, domeniile — activitatea Pentru
P.C.R., a organismelor de­ perativelor noii revoluţii iă Mititeanu, Ioan Lupuţ la aceste neîmpliniţi. S-a natalitatea este sub pre­ cooperatorilor, mecaniza­ Ci in gei
mocratice şi organizaţiilor agrare şi a obiectivelor ac­ şi alţii. subliniat astfel că nu s-a vederi, iar cantitatea de torilor şi specialiştilor tre­ cerul ni
de masă şi obşteşti, adu­ tualului cincinal. Ca ur­ — Din păcate, nu la toţi făcut' o rotaţie corespun­ lapte predată la fondul de buie să se perfecţioneze. Temporal
cipitaţii
narea generală a C.A.P. mare — cum au subliniat indicatorii de plan am ob­ zătoare a culturilor, nu stat se situează sub nive­ Se care acţionat mai mult Vîntul v
Deva s-a constituit ca o Maria Aldea, Ioan Roman, ţinut rezultatele scontate s-au respectat întocmai ve­ lul planificat.. Ferma a pentru punerea deplină în moderat
expresie elocventă a par Ladislau Ticiu şi alţii — intrat în actuala stabula- valoare a pămîntuiui, pen­ Tempera'
vor Ii
ticipării cooperatorilor, mc in 1988 s-au obţinut pro­ ţie cu un stoc insuficient tru buna organizare a minus 4
canizatorilor şi specialişti­ ducţii superioare anilor ADUNĂRI GENERALE IN COOPERATIVELE de furaje — în special la muncii, mobilizarea la lu­ rir cele
lor la îndeplinirea exem precedenţi. La orz, planul AGRICOLE DE PRODUCŢIE fibroase — ceea ce o obli­ cru a tuturor cooperatori­ /.oro şl
ncaţa, p
piară a sarcinilor puse în a fost depăşit, obţinîndu-se gă să apeleze la cumpă­ lor, respectarea cerinţelor
faţa agriculturii de către C 007 kg la' ha, la specia rări. Aceste aspecte, cum tehnologice ş.a. în aşa fel La m i
Congresul al XHI-lea şi ovine s-au îndeplinit toţi — arăta in cuvîntul său rigile tehnologice stabili­ au subliniat participanţii îneît C.A.P. Deva să valo­ general
Conferinţa Naţională ale indicatorii, activităţile a- Vasile Câlmăţui. La grîu te. La prăşitoare lucrările la dezbateri Ioan Popa, rifice deplin posibilităţile mai va mu
tor
partidului. noxe au realizat 7 mili­ producţia medie se apro­ de întreţinere s-au făcut Iosif Avram. Sabin Bîrlea de care dispune, să se la mode
Raportul prezentat de oane lei venituri. Aceste pie de cea planificată, la cu întârziere şi la nivel înscrie printre unităţile căii trec
Avram Oprişa, preşedinte succese şi altele se dato­ culturile prăsitoare — in calitativ necorespunzător. şi alţii — se daloresc in­ fruntaşe ale judeţului în ia r>0 it
le cooperativei, precum şi rase strădaniilor depuse •special la cartofi şi sfeclă Au fost cooperatori care suficienţei atenţii acorda­ înfăptuirea noii revoluţii vest. Di
participanţii la dezbateri pe ogoare de cooperator'] de zahăr — recoltele ob­ au ieşit la sapă numai tă reproducţiei şi selecţi­ agrare, în îndeplinirea sar­
au reliefai că organiza­ Luercţia Maior, Cornelia ţinute se situează sub după multe insistenţe şi ei animalelor, asigurării cinilor anului viitor şi o-
ţia de partid, cei ce lu­ Ioaneş, Elena Popa, Oli­ plan. au făcut o lucrare de hranei efectivelor, indisci­ biectivelor actualului cin­
crează in sectorul vegetal via Anca. Aurelia Toader. în unanimitate vorbito­ slabă calitate. plinei manifestate în ce cinal.
şi în zootehnie, ca şi în Emilia Giurgiu, Anica Gri- rii s-au oprit pe larg — Referitor la activitatea priveşte îngrijirea şi fura­
mica industrie şi prestările goraş şi mulţi alţii ca şi intr-un pronunţat spirit din sectorul zootehnic s-a jarea efectivelor. . TRAIAN BONDOR