Page 34 - Drumul_socialismului_1988_12

. -

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 662 • SÎM

Patria mea — inima mea

De-a lungul Mureşului Numai în munţi tăcerea-i de fier
şi latul pămîntului Falnici şi grei — moşnegi de pămînt
Patria mea — Inima mea Aplecat am să beau din izvorul
Amîntlouă-mi sînt una, amîndouă din gînd
nu pier Patria mea — Inima mea.
Patria mea — Inima mea. Te sărut şi-ţi privesc printre gene
lumina • 13,00 Telex
Filele cărţii sînt scrise-n adînc Prea grea pentru a fi strălucire uşoară La sfirşit de să
Brazii şi carpenii citesc în tăcere Săp în dealul greu de pămînt — poezia * Melodii poţ
Mureşu-şi plimbă trupul pe prunci Patria mea — Inima mea. România pitor
cea din urmă noapte a
1 9 1 8 ( I V ) ■ Transilvaniei considerată Inima mea-i acoperită ele ele. VALERIU BÂRGÂU Gala desenului
*
Cintecul c
ca teritoriu al „sacrei co­
18 nov. Din textul Ma­ nea Braşovului, cerindu-i roane ungare". Cum arăta Moment poetic
mecul muzicii «
nifestului Marelui Stat Na­ să Iacă tot posibilul să nu în noaptea aceea Alba-lu- Zona etnografică a O- între creatorii de as­ mos, primeşte „Diploma numită Român
ţional Român, Către po­ li se intimple supărări in lia. Gerul. Mulţimea fără răştiei se înscrie în pei­ tăzi din zonă, se înscrie de recunoştinţă" pentru un zbor de pa.
poarele lumii : „Naţiunea retragere, o in ultimele somn, dar disciplinată, cal­ sajul hunedorean prin- şi septuagenara Maria sîrguinţă în măiestria de lastră. Moment
română nu doreşte să stă­ zile ale lui noiembrie, in mă, pătrunsă de importan­ tr-un rafinament artistic Ştefan, din Roxnos, o ne­ ţesut şi cusut. fie * Telesport
pânească asupra altor nea­ gările Salonta, Chitighaza, ţa istorică a Ceasului. deosebit, care îşi trage întrecută creatoare popu­ Alături de măiestria graf muzical
muri, liind gata a asigura Cucerdea, Teiuş, Coşlariu Focurile imense. • Mare­ obîrşiile din străvechi lară, specializată în ţe­ artistică, de stilizarea Drăgan • 14,4
pe teritoriul său fiecărui s-au produs incidente şi şalul Mackensen a respec­ straturi ale civilizaţiei sături şi port popular. motivelor, de cromatică, mina politică
popor o deplină libertate s-a incercat împiedicarea tat autorizaţia şi dorinţele din aceste locuri, cea Ea a fost prezentă la fa­ la Maria Ştefan impre­ Închiderea pro
naţională (...) care va asi­ unor grupuri de delegaţi exprimate de Consiliul Na­ mai concludentă fiind în za republicană a ediţiei sionează prezenţa trico­ • 19,00 Telei
gura tuturor indivizilor e- de a se urca in trenuri. ţional Român din Arad şi acest sens cultura neoli­ a Vl-a a Festivalului lorului în cadrul ţesătu­
galitatea condiţiuniior de ® Vineri, 29 noiembrie, a ţinut seamă de sensibi­ tică Turdaş. naţional „Cântarea Ro­ rilor, ca simbol al iubi­ 19,25 Sub trie.
roşu steag. Ve'
viaţă, unicul mijloc al de­ spre seară, intră .in Alba- lităţile româneşti. In ziua Folclorul muzical şi cei mâniei", cu mai multe rii de ţară şi neam. Şi triotice revoluţţ,
săvârşirii omeneşti. (...) Din lulia garda moţilor de Io Albei-lulii, s-a stabilit la coregrafic se constituie exponate (faţă de masă, în piesele de port popu­ 19,40 Teleenc’
ceasul acesta naţiunea Abrud. Sumane albe şi Oarda, a stat nemişcat, în dovezi aje continuită­ lar pe care le-a cusut, • 20,10 Crizan
română din Ungaria şi lerindu-se să tulbure so­ ţii şi permanenţei noas­ inclusiv costume de că- aur. Prograi
Transilvania, oricum ar de­ lemnitatea grandioasei a- tre pe aceste locuri. Ca Laureaţii 1 uşori (chiar fiul ei fiind manţe • 21,01
cide puterile lumii, este dunări, aşa cum i-a cerut şi arhitectura populară, un vestit căluşer), trico­ tistic : Aştepta,
55 11 TTjT|
botărită a pieri mai bine stwtr’T TruTTTi J" 1 Comandamentul gărzilor localităţile Orăştioara, noştri lorul este prezent. ducţie a Studi
1
i 1
decit a şuieri mai departe din Cetate. Atitudinea ma­ Băcia, Geoagiu, fiind Sute de căluşeri cu nematografic
sclavie şi oprimare". • 23 reşalului a certificat in is­ singurele locuri din ţară panglici tricolore din ţi­ reşti" • 22,00
nov. La Blaj, pe Cimpia căciuli negre ; cu armele torie tăria, prestigiul şi unde, . pînă la mijlocul foaie de perete, ţol, de­ nutul Orăştiei au fost nai • 22,15
Libertăţii, aterizează un a- pe umeri, intr-o impună­ suveranitatea actelor emi­ secolului nostru, s-au sagi) pentru care a pri­ prezenţi acum 70 de ani îndrăgite • 22
vion românesc sosit de la toare disciplină. • Cu tre­ se de conducerea politică mai păstrat case con­ mit premiul I şi titlul de la Alba Iulia, martori şi derea prograrţ
Bacău, pilotat de locot. nul de Budapesta, pe li­ şi militară a românilor ar­ struite în întregime din laureat. trăitori ai însemnatului /(
Vasile Nicolescu. II aducea nia Solnoc - Curtici — A- deleni. Guvernul din Bu­ piatră, inclusiv acoperi­ Maria Ştefan continuă eveniment din istoria ro­
pe cpt. Vasile Precup, rad - Simeria, a sosit şi dapesta era inexistent iar şul, acestea avîndu-şi o- o veche tradiţie a liomo- mânilor, Marea Unire de
transilvănean, trimis de bâtrinul luliu Coraianu, ordinele sale inoperante riginile în cetăţile şi tem. sutui în arta populară, la 1 Decembrie 1918. Ne
Marele Cartier General redactorul Memorandului pe teritoriul trecut de-a piele dacilor. argumente în acest sens bucurăm că acest nepie­
Român cu un mesaj către din 1892 şi fostul întemni­ binelsa sub jurisdicţia ro­ Şi arta populară a zo­ fiind două exemple: în ritor simbol al Luptei
DE
Consiliul Naţional căruia ţat de la Vâcz, însoţit de mânească. • Marea Unire nei, reprezentată prin anul 1909 la serbările noastre pentru dreptate tria); Ins. . ,ţ
i se anunţa hotărirea ar­ membrii coloniei române s-a proclamat la 1 De­ port, ţesături, prelucra­ ASTRA de la Sibiu, Ve- şi libertate — tricolorul liţie (Arta/, t,
matei române de a trece din Budapesta şi de dele­ cembrie 1918, la ora 12. rea lemnului constituie turia Lapedatu, din Ro- — este prezent şi astăzi, RA : El Dora,
(Modern — A)
Car pa ţii. • Generalul Koch gaţiile studenţeşti. • So­ Din memoriile unui parti­ un document al pereni­ mos, a primit premiul I cînd aniversăm 70 de ani rea Pigot (Mode
cu 20 000 de soldaţi din seşte şi veteranul bătălii­ cipant ; „Era tocmai ora tăţii noastre în spaţiul pentru cel mai frumos de la Marea Unire, în Cat Ballou
armata mareşalului Mac- lor pentru drepturile ro­ 12. Uraganul aplauzelor o carpato-danubiano-pontic, costum femeiesc din creaţia unor oameni cu PETROŞANI:
kensen a intervenit pe Un­ mâneşti, George Pop de zguduit văzduhul cu stri­ frumuseţea, bogăţia şi Transilvania, iar la Ex­ o nestrămutată dragoste negrului Cha,
rîiig); Şarada
gă colonelul A. Ciortea, Băseşti, în virstă de 80 de gătul TRĂIASCĂ ROMĂNIA rafinamentul artistic fi­ poziţia română de ţesă­ de glie şi popor. brie); Răzbuni
comandantul celor 63 de ani. • Noaptea de 30 no­ MARE !". ind transmise pînă în turi din Orăştie din 1913, tutui (Unirea);
gărzi naţionale din regiu- iembrie spre 1 decembrie, RADU CIOBANU contempora neitato. Sofica Reirtea, din Ro- Prof. IOAN SICOE Vacanţâ la Rt
turai); VVhCfl
şamentul Conc<
ceafărui) ; LO
CRONICA LITERARĂ gina cîntecelo
rul): ".ETRILA
sori decrete
lonjjorea J)» ,|-j ş j fîlltîlli“ resc); anino
plan îşi ast
I UnU
(Muncitoresc);
Rocco şi traţi
Au trecut eîţiva ani de readuci nd aceste „dru­ tezat); BRAD
cînd citesc şi recitesc poe­ muri" în prezent. Unele la Roma (Stei
ORAŞT1E: In
zia plină de farmec, de texte au apărut cu ani în ml-e dor de tir
lumină şi căldură a poe­ urmă în presa literară dar, Trenul de aur,
tului Ion Horea. De fie­ abia acum recitindu-le, ne căra); GEO,
Un oaspete la
care dată, o nouă carte a dau dovada adevăratei lor trul de cultui
autorului a însemnat o valori. (ie „Cîntnrea 1 :
reală bucurie. Cînd mă Autorul rămîne, ca şi-n HAŢEG: Sa ml
BRAZI ; Ci
aşteptam mai puţin, poe­ poezie, cu iubire în su­ sus ipa lubeşt
tul ne-a făcut o-surpriză flet, deschis către tot ce Să-f bese
•plăcută, cu o carte de pu­ creşte şi există, către sat nc irul
şi creaţie „Ci
blicistică, de fapt o carte şi oraş, rîuri şl izvoare, mâniei"); SIN
de poeme în proză — dealuri şi cîmpii. Toată perpoliţistul
„Drumuri şi fîntîni". fiinţa sa este apropiată II.IA : Zîmbe
Nu este prima oară cînd acestui pămînt, acestor (Lumina).
citim cărţi de proză scri­ locuri de linişte şi pace;,
se de poeţi, dar aceasta emoţionîndu-se pentru tot
surprinde cu căldura şi ce întîlneşte, • trecînd a-
prospeţimea ci, cu liris­ ceastă stare da spirit mai
mul ce-1 emană. Poetul departe cititorului. Numerele
işi pune întreaga artă şi Ion Horea se dovedeşte tragerea din
1988 ;
cunoaştere în paginile a- şi în publicistică adeptul Extr. I: 51
cestei cărţi, vine cu ima­ scrierilor asemănătoare u- 90, 15, 63, 2,
Extr. a Il-i
gini care reţin atenţia, te nui cîntec de leagăn, a- 43. 3, 21, 65,
cuceresc prin puternicul propiindu-se cu respect de Fond tot al .
sentiment patriotic ce-1 monumente, de vetre în­ 658 276 lei din
1 ei, re*,:>ort la
degajă. cărcate de istorie şi figuri
Cartea „Drumuri şi fin- legendare.
tini" reuneşte evenimente, „Drumuri şi fîntîni" este
străbătute de vibraţiile cartea unui poet de mare Satul românesc şi filmul (1) i Vremi
inimii poetului, încărcate sensibilitate, pe care-1 aş­ De treizeci şi doi de ani (ul se mută, de pe relaţia Scena şi oamenii ei
de dor şi crez patriotic. teptăm mereu cu emoţie „Zilele filmului la sate" om — destin pe analiza
Autorul simte timpul trăit, şi încredere in talentul (decembrie — ianuarie) unui conflict între menta­ „Reflexe din cotidian" ediţiei a Vl-a, desfăşura­ fi Pentru azi
schimbăte
vede cu gîndul locurile pe său. transformă zonele rurale litatea luptătorului de u- este programul cu care, tă la Braşov, au obţinut va fi tempo
unde şi-a perindat paşii, M1RON ŢIC recent, grupul de satiră şi locul IV cu grupul şi ace­ cursul nopţi
în adevărate centre ale nul singur cu sărăcia şi umor al Centrului de cui. laşi loc a dobindit George cal vor căf
cinefil iei româneşti. Revă­ cea a vizionarului care tură şi creaţie „Cintarea Călugăru, ca interpret in­ taţii sub fo
zând unele pelicule desti­ intuieşte forţa colectivită­ României" Călan, la pri­ dividual. Este un palmares soare şi Laj:
Iubirea de patrie nate a reintra în circuit ţii. ma ediţie a Festivalulu care onorează formaţia ceput, apoi
!
alocuri
se
cu prilejul acestei ediţii, de umor „George Topir- călăneană „Semnal C“. polei. Apoi
In fiecare brad aud o vioară... am avut certitudinea că Vară sentimentală — re­ Membrii grupului satiric nil devine i
Iubirea de ţară e ca o fiinţă satul şi viaţa la ţară au gia Francisc Munteanu — ceanu", de la laşi, a ob­ sînt în majoritate oameni tul va sufl
la
A cărei răsuflare etern mă-nfioară. fost mereu în atenţia crea­ este o comedie lirică situ- ţinut premiul I intr-o con­ vestic. moderat
Temp
Cintecul meu numai atunci se-mplineşte, torilor de film, chiar da­ înd în prim-plan maturi­ fruntare numeroasă şi cu ai muncii în Combinatul ni mo vor fi
valoare ridicată. De altfel, siderurgic „Victoria" Că­
Cînd rostesc cuvîntui iubirii de ţară. că ele nu şi-au găsit tot­ zarea sentimentelor. după cum ne informa Geor­ lan : Cristian Dumitrache, tre minus cete
5
de,
iar
IONELA DOBREI, deauna imaginea pe care în Acasă, „film de ac­ ge Călugăru, instructorul George Călugăru, Emil Ar­ tre 1 şi 6
clasa a Vll-a D, ar fi merilat-o. ţiune", Constantin Vaeni formaţiei, de la cele şase delean, Virgil Muntean, locuri, cea ţi
Şcoala generală nr. 5 Deva Comoara din Vadul se opreşte asupra unui caz concursuri interjudeţene la Marcel Nicolau şi, mai cîmp.ie la
te» ilului.
declarat
la
inadaptare
de
Vechi, film impregnat de viaţa „metropolei", întors care a participat grupul noii veniţi in formaţie,
La munte
tragism, îşi desfăşoară ac­ acasă din iubire de pă- de satiră şi umor, s-a în­ Valentin Popescu, Francisc vine schlm
tors cu două menţiuni, un Fora ga şi Mugur Capi na-
„Omul de zăpadă şi omul de cărbune" ţiunea într-un univers în­ mînt şi din dorinţa rea­ loc II, trei locuri I şi un ru. Sint oameni cu un înalt rul se va
lat. Trccă
chis, acolo unde un bul­
Cea de-a doua apariţie recent apărut la Editura găre de pămînt poate ştir-- bilitării memoriei părinte­ mare premiu. simţ civic, cu multă dra­ slab. Vînt
sectorul v
său.
lui
întoarcerea erou­
pentru
activitatea
editorială, din acest an, o „Ion Creangă" Bucureşti ni o avalanşă jţe eveni-, lui, sentimentală într-un In Festivalul naţional goste ceaţă, car
poetului hunedorean Eugen aste a noua carie a lui mente. „Cintareo României", la lor culturală, iar dincolo chiciură.
Evu, placheta „Omul de Eugen Evu şi se bucură Asemănător tematic, dar fel, nu are nici pe de­ fiecare ediţie din 1981, de ris, ii îndeamnă pe
zăpadă şi omul de cărbu­ de o caldă primire din atingînd o altă zonă a parte emoţia „întoarcerii" cînd s-a constituit, s-a cla­ spectatori la meditaţie.
ne", este destinată celor partea celor cărora ie este tragicului, este Amurgul din Iarba verde de acasă. sat pe locul II pe judeţ.
mai tineri cititori. Volumul dedicată. fîntînilor, semnat de Vir- Doar la faza naţională a VIORICA ROMAN
gil Calotescu. Aici accen- GHEORGHE POGAN