Page 37 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 37
v« ă j
PROLETARI DIN TOAtg'TĂWcerQNffl-VĂ!
Un tunel pînă la Sovata...
făQ.«
i<A pensia, de la mina Paro• torului III al I.M. Lupeni, la Lupeni şl numai la pre
h anul 1986 a ieşit la
gătiri. Am tăiat in rocă
unde Nicolae Kaiman şl
şeni, unul dintre cei mai ortacii săi culeg lună de zeci de kilometri de drum
buni mineri in deschideri lună frumoase roade in spre cămările bogate in,
şi pregătiri din Valea Jiu munca din subteran. Chior cărbune. Nu, n-am ţinut
lui — Gezo Kaiman. Nu şi intre ei doi, ca f'aţi, seama cam ciţi kilometri,
ne-am nimerit la faţa lo lupta pentru intiietato a dar cred că ar măsura un
cului cu acel prilej, insă fost mereu pasionantă. In tunel cam de la Lupeni
l-am felicitat şi noi, prin să nu neapărat pentru un la Sovata, pe care să mă
coloanele ziarului, pentru loc in faţă au muncit ei intorc, după ieşirea la
pensia, Ic începutul anului
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL îndelungata şi rodnica sa cu atita rivnă şi dăruire, viitor, in locul unde rn-am
ci pentru a-şi face planul
activitate pusă în slujba
i Şi A L 4 C 0 N S I L I U L U I P O P U L A R r. J U D E Ţ E A N I mineritului, i-am ural la
mulţi ani şl sănătate.
Zilele trecute ne-am in- La panoul de onoare — oamenii,
. . _ ________________________________ :__ ă_____________ - — — — — ............... ——.——. tilnit la mina Lupeni cu faptele lor de muncă,
un alt destoinic miner des
Anul XL, nr. 9 663 DUMINICĂ, 11 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani chizător de drumuri sub de înalt patriotism
terane spre rezervele de
cărbune — Nicolae Kaiman,
1 _ 1 aflat, cum spune ei, pe şi a croi linie de front născut şi in casa pe care
ultima sută de metri în
mi-am construit-o. Pină a-
activă ortacilor de la căr
I EXPUNEREA T UVARĂŞCLUI NICOLAE CEAUŞESCU | producţie, înainte de a-şl bune". tunci, insă am de termi
■ iît; închide cartea de muncă. Stăm de vorbă pe înde nat o nouă şi ultimă lu
„Eu nu ştiu şi, de altfel, lete cu Nicolae Kaiman. crare — o galerie in pa
STRĂLUCIT PROGRAM BC MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ este şi foarte greu de sta Ne spune că, printr-o fe noul 5-6, iei ia I, pentru
bilit care dintre cei doi ricită coincidenţă, prima scoaterea unui complex
„Kafmani" a fost mai bun, cunoştinţă cu mineritul a mecanizat oprit pentru re
Organizarea pe baze socialiste a vieţii pentru că de mulţi ani ei făcut-o chiar de „Ziua mi ciclare". „Ştaieta va rămi-
animă întrecerea socialis nerului", la 6 august 1957. ne pe miini bune „De
tă intre brigăzile de Pre- Atunci a venit la Lupeni, sigur. Am ortaci harnici,
. economice şi sociale, trecerea i gătiri din întreprinderile s-a încadrat la mină, i-a G. DINU
miniere ale Văii Jiului —
ne spunea inginerul Cor- plăcut munca, meseria şi
a rămas. „Iacă sint 31 de
la construirea socialismului în România | ne] Rădulescu, şeful sec- ani de cind cobor in mină (Continuare in pag. a 2-a)
L
Magistrala Expunere a fâurească viitorul în mod şurat o intensă activitate
secretarului general al liber şi independent. In de organizare a întreprin
p a r t i d u l u i , tovarăşul acest sens, prin naţionali derilor, de dezvoltare şi Să sporească ritmurile la transportul
Nicolae Ceauşescu, la şe zarea industriei, băncilor modernizare a lor, s-au
dinţa comună a Plenarei şi altor sectoare de pro realizat noi unităţi şi ra
Comitetului Central al ducţie, an,ui 1948 a marcat muri industriale. S-a tre şi administrarea îngrăşămintelor naturale
Partidului Comunist Ro- trecerea la înfăptuirea re cut, de asemenea, la li
chidarea completă a pro
prietăţii moşiereşti, la li — Fertilizarea cu îngră care se aplică în aceste lucrare mai sînt antrena
mitarea formelor capitalis şăminte organice şi apli zile. Pentru creşterea rit te şi utilajele din fiecare
Teze, idei, orientări din Expunerea te din agricultură, iar din carea amendamentelor p* murilor la transportul şi unitate, precum şi membri
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU 1949, la cooperativizarea ogoare sînt principalele administrarea îngrăşâmin- cooperatori care deţin a-
agriculturii, încheiată în lucrări care se desfăşoară telajo.
la marele forum democratic in această perioadă în u-
linii generale în 1962. O activitate bine orga
din 28—30 noiembrie ax. De altfel, perioada nităţile din consiliul nos CONSILIUL UNIC nizată hărnicie în muncă
tru unic — arăta ingine
1948-1965 a constituit pri AGROINDUSTRIAL am întîlnit la C.A.P. Mes
ma etapă de organizare rul Florian Tomuş, direc teacăn. Aici formaţia de
mân, a organismelor de voluţiei socialiste. Acest pe baze socialiste a indus torul S.M.A. Baia de Criş. BAIA DE CRIŞ mecanizatori coordonată în
Cornelia
Din cele 8000 tone de în
deaproape
de
mocratice şi organizaţiilor act istoric a constituit u- triei, agriculturii şi celor grăşăminte naturale pre Stăncescu, inginerul şef şi
do masă şi obşteşti subli nul dintre momentele ho- lalte ramuri ale economiei văzute a fi administrate preşedintele unităţii, trans
niază faptul că in condi tărîtoare în desfăşurarea naţionale, etapă în care a pe suprafeţele destinate telor naturale, au fost con porta îngrăşămintole natu-
ţiile grele în care se afla revoluţiei şi construcţiei so fost lichidată cu desăvîr- legumelor, cartofilor şi stituite două formaţii de
România în primii a,ni de cialiste, a marcat o schim şire orînduirea burghezo- fertilizare, care acţionea
la încheierea celui de-al bare structurală în conţi moşierească şl s-au creat porumbului, au fost trans ză, pe baza .unui grafic, M. LIONEL
doilea război mondial, nutul relaţiilor de produc condiţiilo dezvoltării uni portate în cîmp aproape în toate unităţile c ]in
Partidul Comunist Român ţie, crearea unui puternic tare, pe baze socialiste a 3500 tone de gunoi de C.U.A.S.C. Dar la această (Continuare în pag. a 2-a)
şi-a asumat înalta misiu sector socialist de stat şi tuturor sectoarelor de ac grajd. Din această canti
ne istorică de a uni for lichidarea exploatării o- tivitate, asigurîndu-se în tate, aproape 2000 de tone
ţele întregului popor pen mului de către om, des acelaşi timp dezvoltarea au fost administrate pe IN ZIARUL DE AZI :
tru depăşirea stării de chiderea unui larg cîmp învăţămîntului, ştiinţei şi mai mult de 50 de ha. In
înapoiere, refacerea eco de acţiune pentru dezvol culturii. ce priveşte amendamente
nomiei şi trecerea la con tarea planificată a eco le calcaroase, au fost trans • Carnet cultural • ....................Prin muzică pot să ex
struirea noii orînduiri so nomiei naţionale. în noile portate pe terenurile cu prim tot ce simt despre viaţă şi frumuseţea ei“
ciale, în care poporul să-şi condiţii create, s-a desfă (Continuare in pag. a 2-a) soluri acide 660 ’ de tone. • Univers * materie * viaţă • Ecran.
B I L A N Ţ 1 9 8 8 ® P E R S P E C T I V E 1 9 8 9
Prioritatea fiecărei zile —
realizarea planului
fel — avînd în vedere spe
1. Cu ce rezultate vă prezentaţi „la zi" ? cificul muncii noastre şi
rezultatele sale concrete,
2. Cum veţi încheia acest an ? respectiv importante can
3. Care este stadiul pregătirii producţiei tităţi de resurse minerale
utile, sau, mai exact spus,
pe 1989 ? de metale, deosebit de ne
cesare* economiei naţiona
le —, la Mina Deva, prio
Stăm de vorbă cu Lng. ganizare şi modernizare a
Nicolae Stanca, directorul proceselor de producţie ritatea fiecărei zile o con
Minei Deva — unitate cu ale căror prevederi deter stituie realizarea planului
rezultate constant pozitive mină efectiv creşterea pro în gîndirea noastră, aceas
în ramura extracţiei şi ductivităţii, îmbunătăţirea ta impune, cum spuneam,
preparării minereurilor. calităţii produselor, creş organizarea temeinică a
Mai mult deci! al terea eficienţei economice lucrului în subteran şi la
tădată, în activitatea Practica ne-a dovedit că suprafaţă, angajare şi dă
B de producţie din a- cele mai bune măsuri, cu ruire in muncă, ordine şj
cest an am pornit de la efect imediat, sînt acelea disciplină desăvîrşite pe
necesitatea de a folosi mai luate la faţa locului, pe toate fluxurile productive.
bine, mai eficient ceea ce probleme sau stări de lu Aceştia ar fi factorii fa-
avem; adică dotarea teh cruri concrete ale produc vorizanţi de ai la rezultatelor
începutul
obţinute
nică, potenţialul uman, ţiei. Aşa se face că mem anului curent, respectiv :
unita-
baza materială şi, fireşte, brii comitetului de partid, depăşirea cu 22 la sută a to I.P.I.I..F. în Haţeg, zile a
care
aceste
experienţa pozitivă acu ai consiliului oamenilor producţiei marfă şi cu 20 raportat îndeplinirea îna
mulată în timp de colec muncii, împreună cu co la sută a celei vîndute şi inte de termen a planu
tiv. Ca urmare, am cău lective de specialişti din încasate, realizarea unor lui pe anul 1988. Aici se
pregăteşte
şi
ambalarea
tat să ne organizăm cit unitate, au efectuat frec cantităţi superioare faţă expedierea unui nou lot
Forfa industrială a Hunedoarei socialiste, sugestiv Ilus
trată în această Imagine. Făuritorii metalului atit de mai temeinic lucrul in sec vente analize în punctele de plan cu 24 la sută ’a de conserve, cu conţi
necesar In diverse ramuri ale economiei naţionale se stră ţii şi ateliere, pe formaţii fierbinţi ale activităţii pro cupru, 1,6 la sută la plumb, nut de sarmale în fol
menţionat
duiesc şl reuşesc să obţină succese tot mal Insemnato In do varză. pe De tîngă acti
că,
faptul
întreceroa socialistă cu unită ţlio siderurgice. şi schimburi, să Urmărim ductive, urmărind ritmu 50 Ia sută la fier, plusuri vitatea de industrializa
Colectivele do fumallştl, oţeluri, laminorlştl şl niţele perseverent modul în care rile de lucru, posibilităţile la alte produse şi Indica re, aici se acordă aten
se străduiesc să obţină numai produse do înaltă calitate se aplică măsurile adopta tori. ţie şl producţie! proprii
pentru partenerii din ţară şl de peste hotare, să ridice de aprovizionare ş: trans de legume şi fructe, ca
permanent prestigiul ciştlgat de făuritorii metalului hune- te în adunările generale port, folosirea utilajelor şi DUMITRU GHEOMEA re esto introdusă în pro
doreaii. ale oamenilor muncii, ce instalaţiilor, stadiul înde cesul de fabricaţie.
le din programele de or plinirii sarcinilor. De alt (Continuare în pag. a 2-a)
