Page 38 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 38
■/yg» «Sil'
a.
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 663 • DUM
• ,,Zilele filmului la tale" (Teliuc) şi evocarea chipele satelor comunei,
sate" prilejuiesc in aceas istorică „Pagini de glo un spectacol folcloric
tă perioadă numeroase rie şi eroism din istoria susţinut de formaţii ale ,T ELEVIZU
acţiuni specifice. Un loc patriei" (Unirea). Centrului de cultură şi
OE MCA < Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONAM important în cadrul a- creaţie „Cîntarea Româ
cestora îl ocupă cele de • „Cinstim memoria niei" Orăştie şi ale ce DUMINIC/
dicate aniversării a 70 de înaintaşilor" este generi lui din Băcia, pentru 11 DECEMBI
Organizarea ps baze socialiste a vieţii ani de la făurirea sta cul săptămînii la cultural- fruntaşii din campania • 11,30 Lume
Băcia.
agricolă de toamnă.
tului naţional unitar ro
educative
de
lor. Telefilmol
mân, căreia a XXXII-a Dintre acţiunile organi ghiozdan : Perip
econoitsice şi sociale, trecerea ia construirea ediţie a manifestării fil zate în cadrul săptămînii • Premiere teatrale. vacanţă. Episod
mului românesc îi este s-au bucurat de interes Teatrul experimental, for 12.25 Sub trico
socialismului în România închinată: „Unirea cea expunerile „România în maţie nou înfiinţată la datorie ! • 12,4
şi
Mare — deschidere isto
Centrul
anul 41 al proclamării
de
cultură
rică spre progres şi bu creaţie „Cîntarea Româ satului • 13,00
13,05 Album di
(Urmare din pag. 1) tat lipsuri şi s-au comis tregii naţiuni şi a acţio năstare" (Boşorod), „Ma niei" Hunedoara, a pre * Mic concert c
chiar unele încălcări ale nat cu întreaga răspunde rea Unire — unanim act zentat recent spectacolul * Desene animi
in perioada 1945—1965 legalităţii socialiste, cu re pentru ridicarea conti de decizie al poporului „Vis cu păpuşării", crea nereţea, aripi i
ce
ţie
valorifică
scenic,
au fost parcurse două e- efecte negative asupra nuă a României la un ni român" (Baia de Criş), într-o formulă interesan Cu aparatul i
„Arc peste timp — sta
tape distincte de dezvol dezvoltării socialiste a pa vel tot mai înalt de dez tul român între Burebis- Republicii" şi „Argumen tă, texte din dramaturgia prin ţară * Din
tare. Este vorba de cea triei noastre. S-au mani voltare economică şi so ta şi Marea Unire" (Pui), te pentru o concepţie clasică românească. Regia cîntecului rom'"
pe baze democratice ca festat apoi puternice con cială, de bunăstare şi fe „Unirea — ideal peren al ştiinţifică despre lume spectacolului este semna Aceasta e ţara
pitaliste şi, respectiv, eta cepţii străine, antisocialis- ricire a poporului. O de neamului nostru" (Băiţa). şi viaţă", simpozionul tă de Aurel Busuioc, par moment de pc
pa construcţiei socialiste, te, de negare a forţei şi monstrează cu claritate şi Alte acţiuni au oglindit „Modalităţi de înfăptui tea muzicală aparţine lui Timp liber, tir
în care au fost obţinute capacităţii poporului ro dinamica fondurilor fixe munca şi preocupările re a sarcinilor noii revo MLrcea Goian, iar deco * Telesport * ,
realizări însemnate, s-au mân, a clasei muncitoare, din judeţul Hunedoara. In locuitorilor plaiurilor luţii agrare", „Tribuna rurile lui Dumitru Ruget. mici ai ecranul
produs mari transformări de negare a istoriei, a 1948 volumul acestora era noastre: „Oameni şi democraţiei", întîlnirea Generos în premiere, senin decit alba
revoluţionare, care au limbii şi culturii române, de 5 306 milioane lei, iar locuri din judeţul Hune localnicilor cu brigada Centrul de cultură şi rii * Secvenţa
schimbat fundamental si a existat o puternică în în 1965 de peste 24 100 doara importailizate pe ştiinţifică şi dezbaterea creaţie „Cîntarea Româ tatorului • 15,
tuaţia României. Aceste grădire a activităţii crea milioane lei. pelicula cinematografică" „Legile ţării, legile noas niei" Hunedoara are, In derea program
etape s-au caracterizat toare, a apărut concepţia (Băniţa), „Noua calitate tre". Reuşite au fost şi pregătirea formaţiei de 19.00 Telejurna
printr-o luptă intensă îm greşită, potrivit căreia nu In această activitate re a vieţii în satul româ medalionul literar „Pa teatru pentru tineret şi Cîntarea Rome.
potriva forţelor reacţiona era necesară o dezvoltare voluţionară a partidului şl nesc contemporan" (Ra- siunea pentru cultură la copii, parodia muzical-co- 20.25 Film arti
re şi a sabotajului forţe proprie a ştiinţei şi teh altor forţe antifasciste şi poltu Mare), „Ţie, patrie Iulia Haşdeu" (închinat regrafică „Iedul cu trei... mic serviciu.
lor claselor răsturnate de la nicii. democratice mulţi comu — sufletul şi munca împlinirii a 100 de ani ţapi" de Eugen Evu, în a studiourilor
putere, a cercurilor impe Dincolo de toate aces nişti şi revoluţionari pa noastră" (Dobra). Varia de la moartea sa) şi re regia artistică a Elenei Premieră pe
rialiste împotriva Româ tea, trebuie spus că, faţă trioţi s-au jertfit, şi-au dat ta paletă de activităţi, citalul de poezie patrio Barboni, cea coregrafică 21,35 Pagini .
niei. Toate acestea, în de 1944, s-au obţinut u- viaţa pentru eliberarea din prima săptămînă a tică. a Marinelei Huli şi mu ce • 21,50
condiţiile în care a trebuit nele realizări importante, patriei, pentru lichidarea manifestării, a mal cu în programul ultimei zicală semnată de Mîr- » 22,00 închi*
să fie lichidată starea de iar, ţinînd seama de tot asupririi şi făurirea noii prins medalioanele „Ser- zile a săptămînii cultu- cea Goian. Şi, tot în pre gramului.
înapoiere şi să se plăteas ce s-a înfăptuit în această orînduiri sociale. Iar po giu Nicolaescu" (Cinciş) ral-educative „Cinstim mieră, teatrul poetic al LUNI, î" DE!
că circa un miliard de do perioadă, este necesar să porul nostru, partidul au şi „Gheorghe Dinică" memoria înaintaşilor" au aşezămîntului cultural
lari despăgubiri de război. subliniem că Partidul Co preţuit şi preţuiesc pe toţi (Certej), paralela carte- fost incluse expoziţia de hunedorean oferă publi • I9,w . ’
!n activitatea desfăşura munist Român a demon aceia care şi-au făcut da- «* film „Eliberarea de sub carte „Din gîndirea so- cului „Stele sub pluguri", 19.25 Industr
tă în această perioadă strat că reprezintă singura toria faţă de patrie, faţă dominaţia fascistă — eial-politică a tovarăşului text şi regie — Eugen grame priori'
s-au făcut însă şi o serie forţă politică cane s-a de cauza socialismului şl treaptă istorică de con Nicolae Ceauşescu", în Evu, scenografia aparţi- Ştiinţa pent
de greşeli, s-au manifes identificat cu interesele în comunismului. solidare a unităţii sta treceri sportive între e- nîndu-i lui Mircea Moş. 20,15 Ctitoi.
de aur o 2
folcloric în
21.00 Demo
Prioritatea fiecărei zile Să sporească citorească
ră in acţii
Din lumea
realizarea pianului ritmurile * 21,35 Ce-,
ţit..'dulce F
versuri patr
ia transportul
(Urmare din pag. 1) sint sporite atît sub raport luţionare o
cantitativ, cit mai ales al jurnal o 22
calităţii şi eficienţei. Deşi şi administrarea rea progran
în
Deşi
activitatea
2 noastră ue-am mai condiţiile de extracţie sînt
din ce în ce mai dificile
* confruntat cu greu
tăţi — în special privind •— prin adîncirea frontu îngrăşămintelor
rilor de lucru şi diminua
asigurarea mijloacelor de rea conţinutului de meta
Ca
DEVA:
transport pentru aducerea le în zăcăminte —, avem naturale! tria); Inspei
minereului de la Muncel, • *»’ liţie (Arta!
patriotică,
revolu
ca şi în aprovizionarea cu datoria să ne mobil’zăm (Urmare din pag. 1) RA : El 1
ţionară,
(Modern —
anumite materiale şi pie exemplar în muncă, să a- rea Pi got (â
se de schimb a locurilor doptăm asemenea măsuri Cat Ba!'
de muncă mai izolate —■, rale pe solele destinate PETROŞ
...
au mai existat carenţe de tehnice şi organizatorice, porumbului. „Am trans negrului Şara
ring);
organizare şi disciplină a prin care să ne perfecţio portat si administrat pînă brie); Râzi
muncii, putem spune că năm întreaga activitate, să acum — preciza inginerul tului (Unir
Vacanţă
Ia
avem nişte acumulări can creştem necontenit pro şef — 200 tone de gunoi turul); VU
titative şi calitative impor ducţiile de minereuri ex de grajd pe toată supra şamentul C
tante, pe care le vom ma trase, de metale în con-, faţa ce urmează să fie-cul ceafărul) ;
cînte
jora în perioada care a centrate, de care, ştim bi tivată cu cartofi şi 309 de gina PETR
rul);
mai rămas din an. Am ne, economia naţională a- tone pe terenul unde vom sori secret
trecut deja cu toate forţe re mare trebuinţă. în linii semăna porumbul". resc); AN
le la materializarea idei mari, pregătirile pentru Mecanizatorii Andrei Gli- plan îşi
(Muncitore
lor, tezelor şi orientărilor 1989 le-am încheiat, deşi gor, Vasile Olar, Petru Uocco şi
din magistrala Expunere sînt mereu probleme de Tudoran, Victor Drăgoi, tezat); B!
prezentată de tovarăşul rezolvat, lucruri de pus la Anton .Szemcsuk, Marla I'opa sau şeful formaţiei zeţărie, Nicolae Matei, sînt cîţl- Ioan Bizo şi Voicu Borza, la Roma
GURABAR
semnează
le
cărţi,
sub
nume
va
un
cei
dintre
atîtea
care
„scriind"
Nicolae Ceauşescu la Ple punct. Ne-am asigurat u- iesc să-l dea cit mal multă strălucire: Tipografia Devn. Foto NICOLAE GHEORGH1U căruia se strădu antrenaţi la transportul în dă iarn
nara C.C. al P.C.R., a or nele materiale şi piese de grăşămintelor în această ORĂŞTIE:
mi-e dor t
ganismelor democratice şi schimb pentru utilajele unitate, au mai dus în Trenul de
organizaţiilor de masă şi din dotare, intensificăm ac cîmp, pînă acum 350 tone căra);
obşteşti, astfel încît să tivitatea la lucrările de de gunoi la C.A.P. Ţebea Un oaspe
trul de c.
imprimăm întregii noastre deschideri şi pregătiri, la şi 325 tone la C.A.P. Că- ţie „Cînta.
activităţi productive mai investiţii, pentru punerea răstău. HAŢEG:
multă consistenţă şi efi în valoare a noi cîmpuri Un tunel jiînă la Sovata... BRAZI -
cienţă. Mai avem de re miniere. în 1989 vom des ■ PAltADA MODEI. La rîndul lor, Viorel sus mu
Să-ţi vorbes'
cuperat anumite restanţe chide şi da în exploatare, Miine, începîud de la Şi-ler, Traian Şimon şi ne (Centrul u.
la unele sortimente, pe la Muncel, rezervele de la (Urmare din pag, 1) ternii, dar şi înţelegător şi ora 13,00, la „Arta Mo Stanciu Clej, care mun şl creaţie „Cînt:
dei"
avea
care le vom „scoate" plnă orizontul —40, iar la Bol- colaborator al lor la bine“ Ioc din Deva va ultimelor ceau cu M.I.G. la admi mâniei"); SIMEI-
nistrarea
îngrăşămintelor
prezentarea
perpoliţlsml (?
la sfîrşitui anului, accen oana vom începe lucrările (Petru Meszaros, maistru noutăţi din domeniul naturale la A.E.I. Birtin, ICIA : Zâmbet
tuăm în continuare pe u- de cercetare în vederea destoinici, care vor conti energetic, secretar adjunct creaţiilor vestimentare au administrat pînă acum (Eumina).
şi
femei,
pentru
bărbaţi
tilizarea deplină a capa atragerii în circuitul eco nua tradiţia de hărnicie al comitetului de partid copii. In cadrul acestei pe ogoare aproape 300 to
cităţilor şi forţei de mun nomic a noi resurse cupri şi realizări a brigăzii. Sini pe sector). acţiuni, organizată de ne gunoi şi dejecţii lichide.
că, ne preocupăm cu toa fere. Avem condiţii şi po mulţi ani de cînd noi nu „De la mine din brigadă către Uniunea judeţeană WjREMEA:
meşte
tă răspunderea de redu sibilităţi — şi le vom îm am rămas sub plan, am n-au plecat ortacii cu a cooperativelor Hunedoara— Dacă în unităţile . amin
şugăreşti
cerea costurilor de pro bunătăţi în continuare — concurat mereu pent-u un vorbă rea ori in altă par Deva, vor fi etalate mo tite, din Consiliul unic a- Pentru azi: Vren
ducţie şi avem convinge pentru a ne îndeplini pre loc fruntaş pe mina Lu- te decit promovaţi sau la dele alo Centrului de groindustrial Baia de Criş, fi în general rect
lingă
creaţie
rea că vom încheia anul vederile de plan şi în anul peni şi pe C.M.V.J. Fapte pensie" — ne spune Nico U.J.C.M. do şi pe cooperativa se înregistrează ritmuri ales noaptea şi dii
ţa. Cern; ~
curent cu depăşiri de plan viitor, din primele zile, le noastre de muncă s-au lae Kalman. „Mureşul" ‘ Deva. bune la fertilizarea orga v,.izolat \
la majoritatea indicatori materializînd neabătut o- numit întotdeauna metri Tocmai din respect pen B VERNISAJ. Centru! nică a ogoarelor, în cele 'V jjfritaţii v
şl
Cîn-
lor, încît să concurăm şi rientările şi indicaţiile din liniari peste plan, urgen tru acest om şi pentru ca de cultură României creaţie „Slde- lalte se acţionează mai poviţă
tarea
se va a
în acest an la un loc frun Expunerea secretarului ge tarea dării în exploatare lităţile ce-/ caracterizează, rurgistul" ITunedoara, slab, cantităţile de gunoi tul va
ce
reu
a
taş în întrecerea socialistă neral al partidului, tova a noi fronturi de cărbune pentru exemplul pe care după expoziţie găzduit primei transportate şi administra vest. T
a
şita
pc ramură. răşul Nicolae Ceauşescu, Notăm şi alte atribute l-a dat întotdeauna in tabere de artă plastică te în cîmp, fiind nesem nime v
tre mu
1 ntensif icî ndu-tne prezentată la marele fo ale personalităţii lui Ni muncă şi in viaţă, pentru „Cinciş *88", adăposteşte nificative. Este necesar ca grad,
preocupările şi efor- rum al democraţiei noas colae Kalman .„Foarte te contribuţia lui la dezvol acum creaţiile unuia în fiecare cooperativă a- între 2
3 3 turile în muncă în tre socialiste de la sfîrşi meinic pregătit profesional; tarea mineritului din Lu- dintre la pictorii partici gricolă de producţie să Local r
panţi
mani
această
întîmpinarea marelui fo tui lunii noiembrie a.c. şi modest şi sirguweios, ex peni, am scris nodurile festare de creaţie. Este sporească preocuparea în minca ţ/
La 1
hune-
creatorul
rum democratic din 28— cinstind cu realizări supe celent organizator al pro de iaţă. Cine înţelege şl vorba de Constantin Zgîm- acest sens, mobilizîndu-se fi în el
dorean
30 noiembrie 1988, am reu rioare marile evenimente ducţiei" (Cornel Rădules- cine vrea, să-i urmeze sfa bău. la transport toate atelaje eoperif
şit să ne ridicăm realiză politice din viaţa partidu cu) ; „Instructor şi educa tul bun : pasiune, dărui le din sate, iar împrăştie- Vîntul
cu int*
rile trimestrului IV a.c. la lui şi a ţării — Congresul tor desăvirşit, ponderat fi re, încredere, onestitate in rea gunoiului, îndeosebi G0 km
nivelul prevederilor din al XlV-lea al P.C.R. şi cea sobru in relaţiile cu subal tot ceea ce Iaci... pe parcelele mai mici, să nord-v
primul trimestru al anu de a 45-a aniversare a e- se execute manual de că CU dor
lui viitor, cînd sarcinile liberării patriei. tre membrii cooperatori.