Page 38 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 38

■/yg» «Sil'
                                                                                                               a.


     Pag. 2                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 663 • DUM



                                                                                                • ,,Zilele filmului la  tale"  (Teliuc)  şi  evocarea   chipele   satelor   comunei,
                                                                                       sate"  prilejuiesc  in  aceas­  istorică  „Pagini  de  glo­  un   spectacol   folcloric
                                                                                        tă   perioadă   numeroase   rie  şi  eroism  din  istoria   susţinut   de   formaţii   ale   ,T ELEVIZU
                                                                                        acţiuni  specifice.  Un  loc   patriei" (Unirea).  Centrului   de   cultură   şi
                                     OE MCA < Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONAM                   important   în   cadrul   a-                      creaţie   „Cîntarea   Româ­
                                                                                        cestora  îl  ocupă  cele  de­  •   „Cinstim   memoria   niei"  Orăştie  şi  ale  ce­  DUMINIC/
                                                                                        dicate  aniversării  a  70  de   înaintaşilor"   este   generi­  lui   din   Băcia,   pentru   11 DECEMBI
            Organizarea ps baze socialiste a vieţii                                     ani  de  la  făurirea  sta­  cul   săptămînii   la   cultural-   fruntaşii   din   campania   •  11,30 Lume
                                                                                                                                  Băcia.
                                                                                                                                          agricolă de toamnă.
                                                                                        tului  naţional  unitar  ro­
                                                                                                                 educative
                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                      lor.  Telefilmol
                                                                                        mân,   căreia   a   XXXII-a   Dintre   acţiunile   organi­                    ghiozdan : Perip
        econoitsice şi sociale, trecerea ia construirea                                 ediţie  a  manifestării  fil­  zate  în  cadrul  săptămînii   •   Premiere   teatrale.   vacanţă. Episod
                                                                                        mului   românesc   îi   este   s-au   bucurat   de   interes  Teatrul   experimental,   for­  12.25  Sub trico
                         socialismului în România                                       închinată:   „Unirea cea  expunerile   „România   în   maţie   nou   înfiinţată   la   datorie  !  •  12,4
                                                                                                                                                               şi
                                                                                        Mare  —  deschidere  isto­
                                                                                                                                          Centrul
                                                                                                                 anul 41 al proclamării
                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                       cultură
                                                                                        rică  spre  progres  şi  bu­                      creaţie   „Cîntarea   Româ­  satului  •  13,00
                                                                                                                                                                      13,05 Album di
        (Urmare din pag. 1)     tat  lipsuri  şi  s-au  comis   tregii  naţiuni  şi  a  acţio­  năstare"   (Boşorod),   „Ma­              niei"  Hunedoara,  a  pre­  *  Mic concert c
                                chiar  unele  încălcări  ale   nat  cu  întreaga  răspunde­  rea  Unire  —  unanim  act                   zentat   recent   spectacolul   *  Desene animi
        in  perioada  1945—1965   legalităţii  socialiste,  cu   re  pentru  ridicarea  conti­  de   decizie   al   poporului             „Vis  cu  păpuşării",  crea­  nereţea,  aripi  i
                                                                                                                                              ce
                                                                                                                                          ţie
                                                                                                                                                  valorifică
                                                                                                                                                           scenic,
      au  fost  parcurse  două  e-   efecte   negative   asupra   nuă  a  României  la  un  ni­  român"   (Baia   de   Criş),             într-o   formulă   interesan­  Cu  aparatul  i
                                                                                        „Arc  peste  timp  —  sta­
       tape  distincte  de  dezvol­  dezvoltării socialiste a pa­  vel  tot  mai  înalt  de  dez­  tul  român  între  Burebis-   Republicii"  şi  „Argumen­  tă,  texte  din  dramaturgia   prin  ţară  *  Din
       tare.  Este  vorba  de  cea   triei  noastre.  S-au  mani­  voltare  economică  şi  so­  ta  şi  Marea  Unire"  (Pui),   te   pentru   o   concepţie   clasică  românească.  Regia   cîntecului rom'"
       pe  baze  democratice  ca­  festat  apoi  puternice  con­  cială,  de  bunăstare  şi  fe­  „Unirea  —  ideal  peren  al   ştiinţifică   despre   lume   spectacolului   este   semna­  Aceasta  e  ţara
       pitaliste  şi,  respectiv,  eta­  cepţii  străine,  antisocialis-   ricire  a  poporului.  O  de­  neamului   nostru"   (Băiţa).   şi   viaţă",   simpozionul   tă  de  Aurel  Busuioc,  par­  moment  de  pc
       pa  construcţiei  socialiste,   te,  de  negare  a  forţei  şi   monstrează  cu  claritate  şi   Alte   acţiuni   au   oglindit   „Modalităţi   de   înfăptui­  tea  muzicală  aparţine  lui   Timp liber, tir
       în  care  au  fost  obţinute   capacităţii  poporului  ro­  dinamica  fondurilor  fixe   munca   şi   preocupările   re  a  sarcinilor  noii  revo­  MLrcea  Goian,  iar  deco­  *  Telesport * ,
       realizări  însemnate,  s-au   mân,  a  clasei  muncitoare,   din  judeţul  Hunedoara.  In   locuitorilor   plaiurilor   luţii   agrare",   „Tribuna   rurile  lui  Dumitru  Ruget.   mici ai ecranul
       produs  mari  transformări   de  negare  a  istoriei,  a   1948  volumul  acestora  era   noastre:   „Oameni şi  democraţiei",   întîlnirea   Generos   în   premiere,   senin decit alba
       revoluţionare,   care   au   limbii  şi  culturii  române,   de  5  306  milioane  lei,  iar   locuri  din  judeţul  Hune­  localnicilor   cu   brigada   Centrul   de   cultură   şi   rii * Secvenţa
       schimbat  fundamental  si­  a  existat  o  puternică  în­  în  1965  de  peste  24  100   doara   importailizate   pe   ştiinţifică   şi   dezbaterea   creaţie   „Cîntarea   Româ­  tatorului • 15,
       tuaţia  României.  Aceste   grădire  a  activităţii  crea­  milioane lei.        pelicula   cinematografică"   „Legile  ţării,  legile  noas­  niei"   Hunedoara   are,   In   derea program
       etape   s-au   caracterizat   toare,  a  apărut  concepţia                       (Băniţa),   „Noua   calitate   tre".  Reuşite  au  fost  şi   pregătirea   formaţiei   de   19.00 Telejurna
       printr-o  luptă  intensă  îm­  greşită,  potrivit  căreia  nu   In  această  activitate  re­  a  vieţii  în  satul  româ­  medalionul   literar   „Pa­  teatru   pentru   tineret   şi   Cîntarea Rome.
       potriva  forţelor  reacţiona­  era  necesară  o  dezvoltare   voluţionară  a  partidului  şl   nesc   contemporan"   (Ra-   siunea   pentru   cultură   la   copii,  parodia  muzical-co-   20.25  Film arti
       re  şi  a  sabotajului  forţe­  proprie  a  ştiinţei  şi  teh­  altor  forţe  antifasciste  şi   poltu  Mare),  „Ţie,  patrie   Iulia   Haşdeu"   (închinat   regrafică  „Iedul  cu  trei...   mic serviciu.
      lor claselor răsturnate de la   nicii.             democratice  mulţi  comu­      —   sufletul   şi   munca   împlinirii  a  100  de  ani   ţapi"  de  Eugen  Evu,  în   a studiourilor
       putere,  a  cercurilor  impe­  Dincolo  de  toate  aces­  nişti  şi  revoluţionari  pa­  noastră"   (Dobra).   Varia­  de  la  moartea  sa)  şi  re­  regia   artistică   a   Elenei   Premieră pe
       rialiste  împotriva  Româ­  tea,  trebuie  spus  că,  faţă   trioţi  s-au  jertfit,  şi-au  dat   ta   paletă   de   activităţi,   citalul  de  poezie  patrio­  Barboni,   cea   coregrafică   21,35 Pagini .
       niei.  Toate  acestea,  în   de  1944,  s-au  obţinut  u-   viaţa   pentru   eliberarea   din   prima   săptămînă   a   tică.     a  Marinelei  Huli  şi  mu­  ce • 21,50
       condiţiile  în  care  a  trebuit   nele  realizări  importante,   patriei,  pentru  lichidarea   manifestării,   a   mal   cu­  în   programul   ultimei   zicală   semnată   de   Mîr-   » 22,00 închi*
       să  fie  lichidată  starea  de   iar,  ţinînd  seama  de  tot   asupririi  şi  făurirea  noii   prins   medalioanele   „Ser-   zile   a   săptămînii   cultu-   cea  Goian.  Şi,  tot  în  pre­  gramului.
      înapoiere  şi  să  se  plăteas­  ce  s-a  înfăptuit  în  această   orînduiri  sociale.  Iar  po­  giu   Nicolaescu"   (Cinciş)   ral-educative   „Cinstim   mieră,   teatrul   poetic   al   LUNI, î" DE!
       că  circa un miliard de do­  perioadă,  este  necesar  să   porul  nostru,  partidul  au   şi   „Gheorghe   Dinică"   memoria   înaintaşilor"   au   aşezămîntului   cultural
       lari despăgubiri de război.  subliniem  că  Partidul  Co­  preţuit  şi  preţuiesc  pe  toţi   (Certej),   paralela   carte-   fost  incluse  expoziţia  de   hunedorean   oferă   publi­  •  I9,w . ’
        !n  activitatea  desfăşura­  munist  Român  a  demon­  aceia  care şi-au făcut da- «*   film   „Eliberarea   de   sub   carte   „Din   gîndirea   so-   cului  „Stele  sub  pluguri",   19.25  Industr
       tă  în  această  perioadă   strat  că  reprezintă  singura   toria  faţă  de  patrie,  faţă   dominaţia   fascistă   —   eial-politică   a   tovarăşului   text  şi  regie  —  Eugen   grame priori'
       s-au  făcut  însă  şi  o  serie   forţă  politică  cane  s-a   de  cauza  socialismului  şl   treaptă   istorică   de   con­  Nicolae   Ceauşescu",   în­  Evu,   scenografia   aparţi-   Ştiinţa pent
       de greşeli, s-au manifes­  identificat cu interesele în­  comunismului.          solidare a unităţii sta­  treceri sportive între e-  nîndu-i lui Mircea Moş.  20,15 Ctitoi.
                                                                                                                                                                     de aur o 2
                                                                                                                                                                     folcloric în
                                                                                                                                                                     21.00  Demo
     Prioritatea fiecărei zile                                                                                                                Să sporească            citorească
                                                                                                                                                                      ră in acţii
                                                                                                                                                                      Din lumea
             realizarea pianului                                                                                                                 ritmurile            *  21,35 Ce-,
                                                                                                                                                                      ţit..'dulce  F
                                                                                                                                                                      versuri  patr
                                                                                                                                             ia transportul
         (Urmare din pag. 1)   sint  sporite  atît  sub  raport                                                                                                       luţionare  o
                               cantitativ,  cit  mai  ales  al                                                                                                       jurnal  o  22
                               calităţii  şi  eficienţei.  Deşi                                                                             şi administrarea          rea progran
                 în

           Deşi
                     activitatea
      2   noastră   ue-am   mai   condiţiile  de  extracţie  sînt
                               din  ce  în  ce  mai  dificile
         *  confruntat  cu  greu­
     tăţi  —  în  special  privind   •—  prin  adîncirea  frontu­                                                                           îngrăşămintelor
                               rilor  de  lucru  şi  diminua­
     asigurarea   mijloacelor   de   rea  conţinutului  de  meta­
                                                                                                                                                                             Ca
                                                                                                                                                                       DEVA:
     transport   pentru   aducerea   le  în  zăcăminte  —,  avem                                                                                naturale!             tria);   Inspei
     minereului   de   la   Muncel,                                                                                                                • *»’              liţie (Arta!
                                       patriotică,
                                                 revolu­
     ca  şi  în  aprovizionarea  cu   datoria   să   ne   mobil’zăm                                                                            (Urmare din pag. 1)    RA : El 1
                               ţionară,
                                                                                                                                                                      (Modern —
     anumite   materiale   şi   pie­  exemplar  în  muncă,  să  a-                                                                                                   rea Pi got (â
     se  de  schimb  a  locurilor   doptăm   asemenea   măsuri                                                                                                        Cat Ba!'
     de  muncă  mai  izolate  —■,                                                                                                          rale   pe   solele   destinate   PETROŞ
                                                                                                                                                                             ...
     au  mai  existat  carenţe  de   tehnice   şi   organizatorice,                                                                       porumbului.   „Am   trans­  negrului   Şara
                                                                                                                                                                      ring);
    organizare   şi   disciplină   a   prin  care  să  ne  perfecţio­                                                                      portat   si   administrat   pînă   brie);   Râzi
     muncii,   putem   spune   că   năm  întreaga  activitate,  să                                                                        acum  —  preciza  inginerul   tului   (Unir
                                                                                                                                                                      Vacanţă
                                                                                                                                                                             Ia
     avem  nişte  acumulări  can­  creştem   necontenit   pro­                                                                            şef  —  200  tone  de  gunoi   turul);   VU
     titative  şi  calitative  impor­  ducţiile   de   minereuri  ex­                                                                     de  grajd  pe  toată  supra­  şamentul   C
     tante,  pe  care  le  vom  ma­  trase,  de  metale  în  con-,                                                                        faţa  ce  urmează  să  fie-cul­  ceafărul)   ;
                                                                                                                                                                           cînte
     jora   în   perioada   care   a   centrate,  de  care,  ştim  bi­                                                                    tivată  cu  cartofi  şi  309  de   gina   PETR
                                                                                                                                                                      rul);
    mai   rămas   din   an.   Am   ne,  economia  naţională  a-                                                                            tone  pe  terenul  unde  vom   sori   secret
     trecut  deja  cu  toate  forţe­  re  mare  trebuinţă.  în  linii                                                                     semăna porumbul".           resc);   AN
     le   la   materializarea   idei­  mari,   pregătirile   pentru                                                                         Mecanizatorii   Andrei   Gli-   plan   îşi
                                                                                                                                                                      (Muncitore
    lor,   tezelor   şi   orientărilor   1989   le-am   încheiat,   deşi                                                                  gor,   Vasile   Olar,   Petru   Uocco   şi
     din   magistrala   Expunere   sînt   mereu   probleme   de                                                                           Tudoran,   Victor   Drăgoi,   tezat);   B!
     prezentată   de   tovarăşul   rezolvat,  lucruri  de  pus  la   Anton   .Szemcsuk,   Marla   I'opa   sau   şeful   formaţiei   zeţărie,   Nicolae   Matei,   sînt   cîţl-   Ioan  Bizo  şi  Voicu  Borza,   la   Roma
                                                                                                                                                                      GURABAR
                                                                                                   semnează
                                                                                                le
                                                                                           cărţi,
                                                                                                           sub
                                                                                                                   nume
                                                             va
                                                                                                               un
                                                                      cei
                                                                 dintre
                                                                                      atîtea
                                                                          care
                                                                               „scriind"
    Nicolae  Ceauşescu  la  Ple­  punct.   Ne-am   asigurat   u-   iesc să-l dea cit mal multă strălucire: Tipografia Devn. Foto NICOLAE GHEORGH1U  căruia   se   strădu­  antrenaţi  la  transportul  în­  dă   iarn
     nara  C.C.  al  P.C.R.,  a  or­  nele  materiale  şi  piese  de                                                                       grăşămintelor   în   această   ORĂŞTIE:
                                                                                                                                                                      mi-e  dor  t
    ganismelor   democratice   şi   schimb   pentru   utilajele                                                                            unitate,   au   mai   dus   în   Trenul   de
    organizaţiilor   de   masă   şi   din  dotare,  intensificăm  ac­                                                                      cîmp,  pînă  acum  350  tone   căra);
    obşteşti,   astfel   încît   să   tivitatea   la   lucrările   de                                                                      de  gunoi  la  C.A.P.  Ţebea   Un oaspe
                                                                                                                                                                      trul de c.
    imprimăm   întregii   noastre   deschideri   şi   pregătiri,   la                                                                      şi  325  tone  la  C.A.P.  Că-   ţie „Cînta.
    activităţi   productive   mai   investiţii,   pentru   punerea                                                                         răstău.                   HAŢEG:
    multă   consistenţă   şi   efi­  în  valoare  a  noi  cîmpuri   Un tunel jiînă la Sovata...                                                                       BRAZI -
    cienţă.  Mai  avem  de  re­  miniere.  în  1989  vom  des­                                                     ■   PAltADA   MODEI.     La   rîndul   lor,   Viorel   sus mu
                                                                                                                                                                      Să-ţi vorbes'
    cuperat   anumite   restanţe   chide  şi  da  în  exploatare,                                                 Miine,   începîud   de   la   Şi-ler,   Traian   Şimon   şi   ne (Centrul u.
    la   unele   sortimente,   pe   la  Muncel,  rezervele  de  la   (Urmare din pag, 1)  ternii,  dar  şi  înţelegător  şi   ora   13,00,   la   „Arta   Mo­  Stanciu   Clej,   care   mun­  şl creaţie „Cînt:
                                                                                                                 dei"
                                                                                                                                   avea
    care  le  vom  „scoate"  plnă   orizontul  —40,  iar  la  Bol-                  colaborator  al  lor  la  bine“   Ioc   din   Deva   va  ultimelor   ceau  cu  M.I.G.  la  admi­  mâniei"); SIMEI-
                                                                                                                                           nistrarea
                                                                                                                                                       îngrăşămintelor
                                                                                                                      prezentarea
                                                                                                                                                                      perpoliţlsml (?
    la   sfîrşitui   anului,   accen­  oana  vom  începe  lucrările                 (Petru   Meszaros,   maistru   noutăţi   din   domeniul   naturale   la   A.E.I.   Birtin,   ICIA : Zâmbet
    tuăm  în  continuare  pe  u-   de   cercetare   în   vederea   destoinici,  care  vor  conti­  energetic,  secretar  adjunct   creaţiilor   vestimentare   au   administrat   pînă   acum   (Eumina).
                                                                                                                                    şi
                                                                                                                        femei,
                                                                                                                  pentru
                                                                                                                              bărbaţi
    tilizarea   deplină   a   capa­  atragerii   în   circuitul   eco­  nua  tradiţia  de  hărnicie   al   comitetului   de   partid   copii.   In   cadrul   acestei   pe  ogoare  aproape  300  to­
    cităţilor  şi  forţei  de  mun­  nomic  a  noi  resurse  cupri­  şi  realizări  a  brigăzii.  Sini   pe sector).  acţiuni,   organizată   de   ne gunoi şi dejecţii lichide.
    că,  ne  preocupăm  cu  toa­  fere.  Avem  condiţii  şi  po­  mulţi  ani  de  cînd  noi  nu   „De  la  mine  din  brigadă   către   Uniunea   judeţeană            WjREMEA:
                                                                                                                                 meşte­
    tă   răspunderea   de   redu­  sibilităţi  —  şi  le  vom  îm­  am  rămas  sub  plan,  am   n-au   plecat   ortacii   cu   a   cooperativelor  Hunedoara—   Dacă  în  unităţile  .  amin­
                                                                                                                 şugăreşti
    cerea   costurilor   de   pro­  bunătăţi   în   continuare   —   concurat  mereu  pent-u  un  vorbă  rea  ori  in  altă  par­  Deva,   vor   fi   etalate   mo­  tite,  din  Consiliul  unic  a-   Pentru azi: Vren
    ducţie   şi   avem  convinge­  pentru  a  ne  îndeplini  pre­  loc  fruntaş  pe  mina  Lu-   te  decit  promovaţi  sau  la   dele   alo   Centrului   de   groindustrial  Baia  de  Criş,   fi în general rect
                                                                                                                                   lingă
                                                                                                                  creaţie
    rea  că  vom  încheia  anul   vederile  de  plan  şi  în  anul   peni  şi  pe  C.M.V.J.  Fapte­  pensie"  —  ne  spune  Nico­  U.J.C.M.   do  şi   pe  cooperativa   se   înregistrează   ritmuri   ales noaptea şi dii
                                                                                                                                                                      ţa. Cern; ~
    curent  cu  depăşiri  de  plan   viitor,   din   primele   zile,   le  noastre  de  muncă  s-au  lae Kalman.  „Mureşul" ‘ Deva.        bune   la   fertilizarea   orga­  v,.izolat \
    la   majoritatea   indicatori­  materializînd   neabătut   o-   numit   întotdeauna   metri   Tocmai  din  respect  pen­  B   VERNISAJ.   Centru!   nică  a  ogoarelor,  în  cele­  'V jjfritaţii v
                                                                                                                          şl
                                                                                                                                   Cîn-
    lor,  încît  să  concurăm  şi   rientările  şi  indicaţiile  din   liniari  peste  plan,  urgen­  tru  acest  om  şi  pentru  ca­  de   cultură  României  creaţie   „Slde-   lalte   se   acţionează   mai   poviţă
                                                                                                                  tarea
                                                                                                                                                                      se va a
    în  acest  an  la  un  loc  frun­  Expunerea   secretarului   ge­  tarea  dării  în  exploatare  lităţile  ce-/  caracterizează,   rurgistul"   ITunedoara,   slab,   cantităţile   de   gunoi   tul va
                                                                                                                      ce
                                                                                                                                   reu­
                                                                                                                          a
    taş  în  întrecerea  socialistă   neral   al   partidului,   tova­  a  noi  fronturi  de  cărbune   pentru  exemplul  pe  care   după   expoziţie   găzduit   primei   transportate   şi   administra­  vest. T
                                                                                                                              a
                                                                                                                  şita
    pc ramură.                 răşul   Nicolae   Ceauşescu,   Notăm  şi  alte  atribute  l-a   dat   întotdeauna   in   tabere   de   artă   plastică   te  în  cîmp,  fiind  nesem­  nime v
                                                                                                                                                                      tre mu
            1 ntensif icî ndu-tne  prezentată   la   marele   fo­  ale  personalităţii  lui  Ni­  muncă  şi  in  viaţă,  pentru   „Cinciş   *88",   adăposteşte   nificative.  Este  necesar  ca   grad,
         preocupările   şi   efor-   rum   al   democraţiei  noas­  colae  Kalman  .„Foarte  te­  contribuţia  lui  la  dezvol­  acum   creaţiile   unuia   în   fiecare   cooperativă   a-   între 2
      3 3   turile  în  muncă  în   tre  socialiste  de  la  sfîrşi­  meinic  pregătit  profesional;   tarea  mineritului  din  Lu-   dintre   la   pictorii   partici­  gricolă   de   producţie   să   Local r
                                                                                                                  panţi
                                                                                                                                  mani­
                                                                                                                           această
    întîmpinarea   marelui   fo­  tui  lunii  noiembrie  a.c.  şi   modest  şi  sirguweios,  ex­  peni,   am   scris   nodurile   festare   de   creaţie.   Este   sporească   preocuparea   în   minca ţ/
                                                                                                                                                                       La 1
                                                                                                                                  hune-
                                                                                                                           creatorul
    rum   democratic   din   28—   cinstind  cu  realizări  supe­  celent  organizator  al  pro­  de  iaţă.  Cine  înţelege  şl   vorba   de  Constantin   Zgîm-   acest   sens,   mobilizîndu-se   fi în el
                                                                                                                  dorean
    30  noiembrie  1988,  am  reu­  rioare   marile   evenimente   ducţiei"   (Cornel   Rădules-  cine  vrea,  să-i  urmeze  sfa­  bău.    la   transport   toate   atelaje­  eoperif
    şit  să  ne  ridicăm  realiză­  politice  din  viaţa  partidu­  cu)  ;  „Instructor  şi  educa­  tul  bun  :  pasiune,  dărui­         le  din  sate,  iar  împrăştie-   Vîntul
                                                                                                                                                                      cu int*
    rile  trimestrului  IV  a.c.  la   lui  şi  a  ţării  —  Congresul   tor  desăvirşit,  ponderat  fi  re,  încredere,  onestitate  in   rea   gunoiului,   îndeosebi   G0 km
    nivelul   prevederilor   din   al  XlV-lea  al  P.C.R.  şi  cea   sobru in relaţiile cu subal­  tot ceea ce Iaci...                    pe  parcelele  mai  mici,  să   nord-v
    primul   trimestru   al   anu­  de  a  45-a  aniversare  a  e-                                                                         se  execute  manual  de  că­  CU dor
    lui viitor, cînd sarcinile  liberării patriei.                                                                                         tre membrii cooperatori.
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43