Page 4 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 654 ® JOI, 1 DECEMBRIE 1988
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Încheierea lucrărilor şedinţei comune
o avut loc a Plenarei Comitetului Central
al Partidului Comunist Român,
Sub preşedinţia tovarăşu lui Politehnic — Bucureşti, nizarea industriei, agricul
lui Nicolae Ceauşescu, se Alexandru Toader, pre turii, a tuturor ramurilor
cretar general al Partidu şedinte al Comitetului economiei naţionale, spo
lui Comunist Român, pre Uniunii Sindicatelor din rirea nivelului de trai ma (Urmore din pag. 1) sunat apoi vibrantul cîn- rea lor de a cinsti glo
şedintele Republicii Socia. mine, petrol, geologie şi terial şi spiritual al na tec „Partidul — Ceauşescu riosul eveniment de la
liste România, preşedintele energie electrică. ţiunii noastre socialiste. — România 1". 1 Decembrie 1918 prin
Frontului Democraţiei şi Dezbaterile s-au desfăşu în spiritul ideilor şi o- în faţa sediului Comi De la balconul Comitetu vrednice fapte de muncă,
Unităţ'i Socialiste, miercuri, rat în atmosfera de pu rientărilor din Expunerea tetului Central al partidu lui Central, tovarăşul puse în slujba progresu
30 noiembrie, a avut loc ternică angajare patriotică, t o v a r ă ş u l u i Nicolae lui zeci de tineri şi tinere, Nicolae Ceauşescu a rostit lui multilateral al ţării,
Plenara Consiliului Naţio revoluţionară generată de Ceauşescu, participanţii la prinşi într-o mare Horă o scurtă şi însufleţitoare de a edifica cea mai
nal al Frontului Democra Expunerea tovarăşului dezbateri au analizat acti a Unirii, au ţinut să a- cuvîntare, urmărită cu dreaptă, mai umană orân
ţiei şi Unităţii Socialiste. N'colae Ceauşescu cu pri vitatea desfăşurată de con mintească astfel de o în dragoste, cu deosebit in
Pe ordinea de zi a plena vire la „Stadiul actual al siliile judeţene, municipa delungată tradiţie — emo teres, de toţi participanţii duire pc pămîntul patriei
rei au fost înscrise : societăţii sccialiste româ le, orăşeneşti şi comunale ţionant simbol al voinţei la marca adunare şi, prin — socialismul şi comunis
1. Proiectul Planului na neşti şi perspectivele dez aie F.D.U.S., de organiza de unire, de unitate a intermediul transmisiei de mul. A fost exprimată,
ţional unic de dezvoltare voltării sale viitoare, per ţiile de masă şi obşteşti poporului român. radio şi televiziune, de în fapt, voinţa unanimă a
economico-socială a Repu fecţionarea conducerii eco componente pe linia mo T o v a r ă ş u l Nicolae întreaga ţară. -întregului popor, slrîns
blicii Socialisto România nomice- sociale, dezvoltarea bilizării tuturor categorii Ceauşescu, tovarăşa Elena Prin însufleţite şi în unit în jurul partidului,
pe anul 1930 ; democraţiei muncitoreşti-re. lor de oameni ai muncii în Ceauşescu au fost invitaţi delungi aplauze, cu pu al secretarului său gene
2. Proiectul Planului de. voluţionare ; rolul statului îndeplinirea sarcinilor de să se prindă în această ternice urale şi ovaţii, cei ral, unitate ce constituie
dezvoltare a agriculturii, şi al organismelor demo plan pe anul în curs,. în în frumoasă horă a unirii, de prezenţi în marea piaţă trăinicia şi forţa de ne
industriei alimentare, sil. cratice, creşterea rolului făptuirea programelor de rezonanţă Istorică, din inima Capitalei Româ învins a orânduirii noastre
viculturii şi gospodăririi Partidului Comunist Român îmbunătăţire a organizării în marea piaţă a ră niei au exprimat hotărî- socialiste.
apelor în anul 1989 ; şi activitatea ideologică, şi modernizare a proceselor
3. Proiectul Bugetului de politico-educativă, ridica de producţie, de ridicare
stat pe anul 1989 ; rea nivelului de cunoaştere a nivelului tehnic, calita
4. Proiectul Programului ştiinţifică, de cultură, a tiv şi de competitivitate al
privind autoconducerea şi conştiinţei revoluţionare. produselor, de sporire a al Partidului Comunist Român
autoaprovizionarea pentru Raportul de forţe şi carac eficienţei economice în toa
asigurarea bunei aprovizio teristicile fundamentale ale te sectoarele. Sub preşedinţia tovară Plenara a avut la ordi din funcţia do secretar al
nări a populaţiei cu pro situaţiei internaţionale" —- Participanţii la plenară şului Nicolae Ceauşescu, nea de zi probleme orga Comitetului Central al
duse agroalimontare şi bu document de covîrşitoare au aprobat, în unanimita secretar general al Parti nizatorice. partidului, în legătură cu
nuri industriale de consum însemnătate în plan teore te, documentele înscrise pe dului Comunist Român, Plenara a hotărît elibe trecerea sa în altă muncă.
pe anul 1989 ; tic şi practic, cuprinzător ordinea de zi a plenarei, rarea tovarăşului Ion Plenara a ales în funcţia
5. Raport privind creşte program de muncă şi de precum şi Hotărîrea-Apel miercuri dimineaţa a a- Radu, membru supleant al de secretar al C. C. al
;
rea rolului şi atribuţiilor atţ une pentru întregul a Consiliului Naţional al vut Ioc Plenara Comitelu- Comitetului Politic Exe P.C.R. pe tovarăşul Ion
organismelor Frontului De partid, pentru întregul po Frontului Democraţiei şi lui Central al partidului. cutiv ol C. C. al P.C.R., Sirbu.
mocraţiei şi Unităţii Socia por. Unităţii Socialiste.
cuvîn Lucrările Camerei Legislative a Consiliilor Populare
liste în realizarea planu Participanţii la dezbateri Intîmpinat cu deosebită
rilor şi programelor ele au subliniat în mod una însufleţire, a luat
dezvoltare economico-socia. nim rolul determinant al tul t o v a r ă ş u l Nicolae Miercuri s-a întrunit în ţiu Rujoi — judeţul Ti ciare şi autofinanţării,
lă a patriei. secretarului general al Ceauşescu, secretar general Capitală Camera Legisla miş, Ioan TXejan — jude pentru sporirea mai ac
Pe marginea probleme partidului, preşedintele Re al Partidului Comunist Ro tivă a Consiliilor Populare ţul Galaţi.
lor aflate pe ordinea de zi, publicii, tovarăşul Nicolae mân, preşedintele Republi pentru a dezbate proiecte în unanimitate, partici centuată a eficienţei eco
nomice în toate domeniile.
au luat cuvîntul tovarăşii: Ceauşescu, în fundamenta cii Socialiste România, pre de legi menite să asigure panţii la dezbateri au
Maria Ghiţiilică, prim- rea planurilor şi programe şedintele Frontului Demo dezvoltarea, în continuare, subliniat deosebita însem în legătură cu înfăptui
secretar al Comitetului ju lor de dezvoltare econcimi- craţiei şi Unităţii Socialis economică şi socială, a nălate a Expunerii tova rea prevederilor progra
deţean Iaşi al P.C.R. ; co-socială a ţării pe anul te. tuturor judeţelor şi loca răşului Nicolae Ceauşescu, mului privind autocondt.
Gheorghe Dona, director 1989, în elaborarea şi în Cuvîntarea tovarăşului lităţilor ţării. secretar general al parti cerea şi autoaprovizionarea
al Trustului de foraj şi făptuirea întregii politici Nicolae Ceauşescu a fost Participanţii la lucrări dului, preşedintele Repu pentru asigurarea bunei
extracţie Voinc.şti, membru interne şi externe a parti urmărită cu viu interes şi au adoptat următoarea or blicii, prezentată la Şe aprovizionări a populaţiei
al Biroului executiv al dului şi statului. deplină aprobare, fiind dine de zi : dinţa comună a Plenarei cu produse agroalimentare
Consiliului judeţean Ba Dezbaterile au pus în c- subliniată în repetate rîn- C.C. al P.C.R., a organis şi bunuri industriale de
cău al F.D.U.S.; Mihai videnţă justeţea şi viabili duri cu îndelungi aplauze. 1. Proiectul Planului na. melor democratice şi or consum, participanţii la
partidului
tatea
concepţie'
Niculiţă, preşedintele Con Atmosfera entuziastă, de ţional unic de dezvoltare ganizaţiilor de masă şi dezbateri nu exprimat an
secretarului
său
nostru,
siliului judeţean Maramu general, a tovarăşul Nicolae puternică vibraţie patrio economico-socială a Re obşteşti — document pro gajamentul că toate consi
reş al F.D.U.S. ; Adrian Ceauşescu, privind organi tică în care s-au desfăşu publicii Socialiste Româ gramatic ale cărei idei, liile populare vor acţiona
a
plenarei
Călin, secretar al Comi zarea, orientarea şi condu rat lucrările mod pregnant nia în anul 1989 — în teze şi orientări vor înrîu- cu hotărîre pentru reali
ilustrat
în
tetului Central al Uniunii cerea procesului revoluţio profil' teritorial. ri puternic şi activitatea zarea producţiilor planifi
nezdruncinat
Tineretului Comunist ; Vir- nar în lumina cerinţelor unitatea de noastre naţiuni 2. Proiectul Planului de consiliilor populare din cate .şi respectarea strictă
întregii
a
glnia Szekely, director ad democraţiei muncitoreşti, în jurul partidului, al se dezvoltare a agriculturii, întreaga ţară. a prevederilor legale re
junct al întreprinderii de care sînt pe deplin confir cretarului său general, ho- industriei alimentare, sil Vorbitorii au exprimat feritoare la asigurarea
stofă pentru mobilă şi mate de viaţă, de rezulta tărîrea unanimă a tuturor viculturii şi-, gospodăririi convingerea unanimă că fondului de stat, vor lua
ţesături tehnice Gheor- tele remarcabile obţinute oamenilor muncii de a apelor în anul 1989. documentele dezbătute, e- măsuri pentru servirea în
ghieni, judeţul Harghita ; de poporul român în dez transpune exemplar în 3. Proiectele bugetelor laborate în spiritul hotă bune condiţii a populaţiei,
Dinu Daniliuc, preşedinte voltarea multilaterală a practică obiectivele stabili locale pe anul 1989. rârilor Congresului al pentru ca fiecare judeţ,
al C.A.P. Gurbăneşti, jude ţării. te de Congresul al XIII- 4. Programul privind XlII-lea şi Conferinţei aşa cum a cerut secreta
ţul Călăraşi, membru al Vorbitorii au subliniat lea ş Conferinţa Naţională autoconducerea şi auto- Naţionale ale P.C.R., al rul general al partidului,
:
Consiliului judeţean al că documentele aflate pe ale partidului, de a-şl spori aprovizionarca pentru asi orientărilor secretarului să-.şi asigure necesarul de
F.D.U.S. ; Modica Vîlcu, ordinea de zi a plenarei eforturile în direcţia dez gurarea bunei aprovizionări general al partidului, asi produse pentru consumul
preşedinta Comitetului sînt în deplină concordan voltării multilaterale a a populaţiei cu produse gură continuarea fermă a propriu.
municipal al femeilor Bu ţă cu obiectivele stabilite patriei noastre socialiste, agroalimentare şi bunuri politicii de făurire a so Participanţii la dezba
cureşti ; Antonie Plămă de Congresul al XlII-lea şi ridicării ei pe trepte tot industriale de consum pe cietăţii socialiste multila teri au subliniat că pre
deală, mitropolitul Ardea Conferinţa Naţională ale mai înalte de progres şi anul 1989. teral dezvoltate. înfăptui vederile tuturor acestor
lului ; Dumitru Radu Po- partidului, cu cerinţele civilizaţie. Lucrările Camerei legis rea unei calităţi noi, su proiecte de legi sînt ştiin
pescu, preşedintele Uniu dezvoltării economico-socia_ în încheierea lucrărilor lative au fost deschise de perioare a muncii şi vie ţific fundamentate, pe
nii Scriitorilor; Victoria le a României în perioada plenarei, a fast intonat tovarăşul Manea Mănescu, ţii întregului popor. deplin realizabile, că ju
Rusu, preşedintele Comite actuală, asigurînd dezvol imnul Frontului Democra membru al Comitetului Prin prevederile sale, au deţele dispun de to-t ce
tului judeţean Bistriţa- tarea în continuare a for ţiei şi Unităţii Socialiste Politic Executiv al C.C. al relevat vorbitorii, proiectul este necesar pentru înfăp
Năsâud al O.D.U.S. ; Voicu ţelor de producţie, dezvol — „E scris pe tricolor P.C.R., vicepreşedinte al Planului naţional unic de tuirea lor în cele mai bune
Tache, rector al Institutu tarea intensivă şi moder unire I" Consiliului de Stat. dezvoltare economico-so condiţii.
în cadrul dezbaterilor cială a Republicii Socia Participanţii la lucrările
legislative
Plenara Comitetului Central asupra problemelor înscri liste ' România pe anul Camerei conducerea au a-
sigurat
parti
se pe ordinea de zi au
1989 — în profil terito
statului,
al Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste luat cuvîntul — tovarăşii: rial — dezvoltarea condiţii dului t o şi v a r ă ş u l personal
creează
po
Nicolae
armo
Stoian
Stoian
judeţul
pentru
Dolj, Elisabeta Stătescu — nioasă, echilibrată a tutu Ceauşescu, că, mobilizaţi
Miercuri a avut loc în socialiste în perioada ac creaţie în slujba întăririi judeţul Giurgiu, Gheorghe ror judeţelor şi localită de hotărîrile şedinţei co
Capitală Plenara Comitetu tuală şi în' perspectivă, în puterii economice, a inde Marinescu — judeţul Ar ţilor ţării, amplificarea mune a Plenarei C.C. al
lui Central al Organizaţiei concordanţă cu hotărîrile pendenţei şi suveranităţii geş, Ion Deaconu — ju forţelor de producţie, dez P.C.R., a organismelor de
Democraţiei şi Unităţii So Congresului al XlII-lea şi României. deţul Teleorman, Emilian voltarea intensivă a indus mocratico şi organizaţiilor
cialiste. Conferinţei Naţionale ale Plenara a aprobat docu Drehuţă — judeţul Bacău, triei, agriculturii, a tutu de masă şi obşteşti, vor
Desfăşurarea dezbaterilor partidului. mentele înscrise pe ordi Ştefan Negreţ — judeţul ror ramurilor şi sectoare acţiona cu întreaga capa
s-a aflat sub semnul orien Participanţii la dezbateri nea de zi. Cluj, Mihai Popa — jude lor de activitate, afirma citate şi putere de muncă,
tărilor, ideilor şi sarcinilor au exprimat angajamentul In încheiere, partici ţul Olt, Vasile Popescu — rea cu putere a noii revo cu înaltă răspundere şi
cuprinse în Expunerea membrilor organizaţiilor panţii au adresat, într-o judeţul Vilcea, Constantin luţii tehnjco-şliinţifice şi exigenţă pentru înfăptui
t o v a r ă ş u l u i Nicolae O.D.U.S. din care fac atmosferă însufleţită, o te Boştină — judeţul Boto a noii revoluţii agrare. rea exemplară a planului
parte de a munci cu ab şani, Ion Popa — judeţul Participanţii au eviden de stat şi programelor pe
Ceauşescu, vorbitorii dînd legramă t o v a r ă ş u l u i
o înaltă apreciere acestui negaţie şi dăruire pentru Nicolae Ceauşescu, secre Hunedoara, Maria Gheor ţiat necesitatea şi s-au anul 1989, pe întregul cin
Document programatic de transpunerea în viaţă a ghe — judeţul Neamţ, Ma angajat să întreprindă mă cinal, pentru a întâmpina
planurilor de dezvoltare tar general al Partidu rin Capisizu — judeţul Bi suri hotărîte în vederea cu rezultate superioare,
inestimabilă importanţă economico-socială a patriei lui Comunist Român, pre
teoretică şi practică, care pe anul 1989 şi pe întregul şedintele Republicii Socia hor. Ion Atanasiu — jude aplicării ferme a meca în toate sectoarele de
economico-finan-
nismului
activitate,
Congresul
aj
reliefează cu toată clari cincinal, precum şi hotărî- liste România, preşedintele ţul Gorj, Ladislau Lado — ciar şi aşezării întregii ac .XIV-lea al partidului şi a
Harghita,
judeţul
Gheor
tatea direcţiile principale rea de a-şi pune întreaga Frontului Democraţiei şi ghe Trandafirescu — ju tivităţi pe principiile aulo- 45-a aniversare a eliberă
ale dezvoltării României - capacitate de muncă şi Unităţii Socialiste. deţul Dîmboviţa, Lauren- gestiunii economico-finan- rii patriei.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redacto-r şef), Gheorghe Pavel (reda tor şef adjunct), Nicolae Tircob. | nmiii |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23, August, nr. 275.