Page 41 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 41
Toate îngrăşftmintele naturale —
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI
transportate şi administrate pe ogoare!
Mobilizaţi de organele jele din unităţi antrenate te bine organizată şi rit
şi organizaţiile de partid la transportul îngrăşămin muri bune la transportul
din comune şi sate, me telor organice pe ogoare, şi administrarea îngrăşă
juonui huwoowc
canizatorii, cooperatorii şi au mai fost constituite, la mintelor organice am în-
specialiştii din C.U.A.S.C. nivelul C.U.Â.S.C., trei tîlnit la A.E.I. Grind, unde
Ilia, hotărîţi să traducă formaţii de fertilizare, — preciza inginerul Iuliu
neabătut în viaţă tezele care acţionează pe baza Moise, directorul asocia
şi orientările cuprinse în unui grafic, în unităţile ţiei — s-au transportat
E x p u n e r e a tovarăşu care au suprafeţe mai pînă la zi, administrîndu-
lui Nicolae Ceauşescu.. se mari de fertilizat. Pînă la se pe mai mult de 55
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. cretarul general al parti această 'dată — continuă hectare, 2 250 tone. gunoi
dului, la forumul demo interlocutorul — au fost de grajd. Mecanizatorii Oc-
Şt flt C O N S 1 L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N craţiei socialiste din 28— transportate în cîmp a-- tavian Crişan, Iulian Croi-
30 noiembrie, a.c., şi-au proape 10 000 tone de gu toru Ionel Anucuţei, Mir-
concentrat eforturile la noi de grajd. Din această cea Miclea şi Petru Pui-
executarea lucrărilor me cantitate, mai mult , de caru muncesc zilnic la
Anul XL, nr. 9 665 MIERCURI, 14 DECEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani fertilizarea ogoarelor, asi-
nite să sporească potenţia 8 500 tone s-au administrat
lul productiv al pământu pe 175 ha. Dintre unităţi gurînd cîte 40 tone de în
lui, să .asigure recolte cit le în care s-a acţionat grăşăminte naturale pe
mai bogate în anul viitor. mai bine la fertilizări a- fiecare hectar. t
Tovarăşul Virgil Hatfaludi, mintim A.E.I. Bacea-Ilia EMILIA CIOB
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU organizatorul de partid, şi Grind, cooperativele a-
preşedintele Consiliului u- gricole de producţie din
nic agroindustrial llia, Ilia, Lăpuşnic, Dobra ş.a.
STRĂLUCII PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVQLUfiBNARĂ preciza că, pe lingă utila într-adevăr, o activita (Continuare în pag. a 2-a)
Realizări istorice, care ridică ţara noastră IN ZIARUL DE AZI ;
CURIER SOCIAL-CETĂŢENE5C : • Dialog cu citi
pe noi cuinii de progres şi civilizaţie torii • La intervenţia ziarului • Mamei, toată dra
anual gostea mea • Realizări ale meşteşugarilor.
Relevînd etapele proce greşului aii IX-lea al tre — la anul 1988, ale
sului de edificare a noii P.C.R. — a marcat trece cărui file vor prezenta vii s
orîndui'ri .in România, se rea la etapa a ll-a a a- torimii două momente me
cretarul general al parti cestui proces viguros de morabile - şedinţa Comi (
dului, tovarăşul Nicolae construcţie socialistă, care tetului Politic Executiv al Acţionînd cu perse
Ceauşescu, pune cu preg s-a încheiat în 1980, cînd, C.C. al P.C.R. din aprilie verenţă şi înaltă dărui
nanţă în evidenţă, în ma o dată cu trecerea la cel şi şedinţa comună a Ple re muncitorească, sub
gistrala Expunere prezen de al 7-lea plan cincinal, narei C.C. al P.C.R; şi a conducerea permanentă ăţ
tată la marele forum co s-a Intrat într-o etapă organismelor democratice a organelor şi organi J
munist şi democratic din nouă, superioară — aceea şi organizaţiilor de masă ţ zaţiilor de partid, har
28-30 noiembrie a.c., mă de făurire a societăţii so şi obşteşti din noiembrie, ţ nicii mineri şi prepa
reţele realizări obţinute- de cialiste multilateral dez- care au înscris jaloane şi ratori din cadrul între ţ
orientări de importanţă l prinderii miniere Hune
doara au reuşit şi în \
cardinală pentru edifica l
Teze, idei, orientări clin Expunerea rea multilaterală a pa acest an să extragă şi t
pregătească
pentru
să
triei —, secretarul general
însemnate
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU al partidului, tovarăşul \ siderurgie suplimentare i
la marele forum democratic Nicolae Caauşescu, subli \ cantităţi de fier. s
1
minereu
de
niază remarcabilele reali
din 28—30 noiembrie a.c. zări dobîndite de poporul \ Avansul luat în înde j
român în cele aproape pa \ plinirea a sarcinilor de
plan,
angajamentelor
tru decenii şi jumătate \ asumate în întrecerea \
poporul român în milena voltate şi creării condiţii care au trecut de la isto socialistă, permit aces
ra sa istorie şi cu deose lor de trecere treptată spre ricul act al eliberării ţă \ tui harnic colectiv de ţ
bire în cea .mai fertilă e- comunism. Practic, dece rii de la 23 August 1944 \ muncă să raporteze, cu
pocă â sa — cea deschisă niul 1981—1990, pe care şi 40 de ani de la trece legitimă mîndrie pa
■ de Congresul al IX-lea al ne pregătim să-l încheiem rea Ia construcţia socia \ triotică, realizarea in \
partidului. — finaIizînd cel mai bogat listă în România. în a- \ tegrală a planului la \
Demersul analitic pro cincinal —, a'fost declarat ceastă perioadă, producţia \ producţia marfă indus
fund, riguros ştiinţific, în ca perioada dezvoltării in industrială a crescut de trială pe 1988. \
treprins de tovarăşul tensive a Industriei şi a 128 ori, cea de oţel de \ Pînă la finele acestui i\
Nicolae Ceauşescu, subli celorlalte sectoare de ac 120 ori, industria chimi l 1 an, minerii şi prepara
niază cu claritate bornele tivitate, pe baza celor că de 1 300 ori, iar con s din Poiana Rus- ţ
torii
•începerii construcţiei so mai. noi cuceriri ale ştiin strucţia de maşini de 500 căi s-au angajat să ob
cialiste în patria noastră ţei şi tehnicii. Este peri ori. In acelaşi timp, avu s o producţie mar
ţină
— respectiv anul 1948 — oada în care, pe baza o- ţia naţională acumulată a fă \ suplimentară de
care-şi lasă amprente pu biectivului strategic stabi ajuns la 5 100 miliarde lei, peste 48 milioane lei, {
ternice asupra dezvoltării lit de Congresul al XIII- fondurile fixe productive ) lai la produ'cţia fizică
iar
tuturor sectoarelor de ac- lea al partidului, România la circa 250 miliarde Iei, | să să se înscrie în bilanţul i
tivitafe economică şi a va păşi, pînă în anul venitul naţional a crescut anual cu următoarele
vieţii sociale, pînă în anul 1990, la stadiul de ţară de peste 36 de ori, iar plusuri : 6 980 tone
1965 — arc de timp con socialistă mediu dezvol fondul de retribuire gene 1 de fier în minereu mar
siderat ca prima etapă tată. rală de aproape 75 de fă, 7 639 tone de do
de dezvoltare a Rorrjăniei Oprindu-se la ceasul cel ori. lomită şi 234 tone de I.P.I.C.G.F. Deva. Pentru realizarea unui numâr cît
moderne. mai fierbinte ol devenirii f talc. mal mare de microhidrocentrale, în atelierul confecţii
Anul 1965 — anul Con- socialiste a patriei noas (Continuare în pag. a 2-a) s metalice se află în lucru, unele finalizate, turbine de
capacitate redusă comandate do I.C.M. Reşiţa.
Urgentarea lucrărilor pentru punerea
în valoare a noi bogăţii din adîncuri
— Lucrătorii din briga stăruit asupra necesităţii după cele 11 luni de mun Vorţa II, Brădăţel, Ilon-
da noastră — mineri, son imperioase de a se dez că din acest an 7 doI-Băiaga. La puţul do
dori, forezori, deservenţi volta în continuare baza — Pe obiective, în or explorare de la Vorţa II,
de utilaje — au primit cu de materii prime şi ener dinea importanţei şi a pri de pildă, de care răspun
interes -şi deplină angaja getică a ţării, domeniu în orităţilor, la Muncel-est, de maistrul principal Vio
re orientările şi îndemnu care ne revin şi nouă sar lucrările coordonate de riei Alexa, sînt săpaţi în
rile secretarului ' general cini însemnate. Va trdbui maistrul minier Francisc plus faţă de graficele la
al partidului, tovarăşul să explorăm şi să punem Cojan sînt în avans cu zi 27 metri liniari, iar la
Nicolae Ceauşescu, cuprin în valoare noi şi impor peste 100 metri liniari — Vorţa I, obiectiv încredin
se în magistrala Expune tante volume de resurse la galerii şi cu aproape ţat muncitorilor din sub-
re rostită la şedinţa comu minerale utile. Organizîn- 20 ml — la suitori. La ordinea inginerului Ervin
nă a Plenarei Comitetului du-ne mai bine întreaga Măgura există condiţii Zintz, s-a înaintat în luna
Central al Partidului Co noiembrie cu mai bine de
munist Român, a organis 30 ml.
melor democratice şi or Brigada geologică complexă Veţel — La Bocşa ne-am în
ganizaţiilor de masă şi deplinit lună de lună pla
obşteşti — sublinia tova nul stabilit, avem chiar
răşul -Ionel - Constantin activitate, utilizînd la pa pentru predarea la exploa unele depăşiri— arăta in
Ster, şeful Brigăzii geo rametri superiori utilajele tare înainte de termen a ginerul Alexandru Bîrsă-
logice complexe Veţel. Re- şi instalaţiile din dotare, zăcămîntului, colectivul de ianu, şef grupă geologică.
ferindu-se la stadiul ac sîntem ferm hotărîţi să aici, în frunte cu şeful — Lucrările se desfă
tual de dezvoltare econo- ne facem exemplar dato punctului de lucru, ingi şoară în ritm bun şi la
mico-socială a ţării noas ria, pentru a răspunde nerul loan Aldeş. a de Hondol-Băiaga. Am ajuns
tre, la direcţiile principa prin fapte înaltelor co vansat termenele de exe la orizontul —300 m. undo
le de muncă şi acţiune în mandamente stabilite de cuţie la galerii cu 47 ml. mineralizaţia complexă
ultimii doi ani ai actua conducătorul partidului şi iar la suitori eu aproape este conturată — spunea
lului cincinal, în cincina statului pe drumul înain 30 ml. Alte puncte fier ing. Eugen Tămnş, care
Combinatul siderurgic „Victoria" Câlan. In atelierul coordonează lucrările aici.
pentru reparaţii maşini electrice strungarul Ion Drago- lul următor şi pînă în a- tării României spre cul binţi ale activităţii noas
tescu execută lucrări de foarte bună calitate. nul 2000. secretarul gene mile progresului şi civi tre pentru deschiderea a GH. I. NEGREA
Foto NICOLAE GHEORGHIU ral al partidului, tovară-, lizaţiei- - • noi cîmpuri de minereu
şui Nicolae Ceauşescu. a — Cum vă prezentaţi complex sînt la Vorţa I, (Continuare în pag. a 2-a)
