Page 42 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 42
Pacj. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 665
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
:
strălucit mmm: oe muncă şi actiune sevolutibnârâ Acţiunile de colectare şi livrare • SCHIMF
lUKNŢA.
tlstico Ft
„Prestiw.>
Realizări istorice pot fi intensificate participat la
expericn)
de
La Centrul de recupe că, să-l recupereze pentru Densuş, Rîu de Mori. In nea balit
OlăncştI
din
(Urmare din pag. 1) valorice şi calitative de justeţe „că nu totul a rare, colectare, achiziţio a-1 refolosi. fiecare dintre aceste lo cea. Grupul
neimaginaţ. Au apărut ter mers aşa cum s-a prevă nare şi desfacere a mate La S.M.A., sectorul calităţi există posibilităţi da artistică,
1
ţi
caii
Paşi uriaşi au făcut în mocentrala Mintia şi sal zut, cum am fi dorit, că rialelor refolosibile din U.M.T.C.F., Autobază, la de a recupera fierul vecii'. de muzică i
această perioadă agricul ba de hidrocentrale de în prima etapă a construc Haţeg, schimbăm cîteva „Refractara" Baru, sarci Consiliile populare au o uţoară, prec
vcs
tura, transporturile, con pe Rîu Mare-Retezat, noul ţiei socialiste s-au comis cuvinte cu tovarăşul Cor nile de colectare şi livra mare îndatorire în a or montele de meş
tate
strucţiile, celelalte ramuri combinat siderurgic de la multe erori, abuzuri ce au nel Diconi, şeful unităţii. re spre oţelării a unor ganiza şi coordona cu toa merleni au
—
Mai întîi, care este
de activitate. S-au dezvol Călan, întreprinderile de denaturat, la un moment situaţia „la zi" a colectă cantităţi tot mai însem tă responsabilitatea acţiu spectacol apr i
peratoril
tat puternic învăţămîntul materiale de construcţii dat, construcţia socialis rii şi expedierii către oţe- nate de fier vechi sînt de nile de recuperare a me schimbul df
şi cultura, cercetarea şti de la Bîrcea şi Chişcăda- tă...". lării a metalelor refolosi asemenea îndeplinite. Dar talelor refolosibile. ţi de oamen
inţifică şi tehnică, viaţa ga, cele de tricotaje de Secretarul general al bile, fier vechi şi fontă, vom sublinia că şi în a- — Din a c t i v i t a t e a fia(i la odif,
mcnt. (IOSî
„R.R.R." am făcut o per
materială, socială şi spi la Hunedoara şi Petro partidului ne îndeamnă, în mod deosebit ? ceste unităţi mai există manenţă — arăta tovară corespondent
fier vechi aruncat la în
rituală a celor ce mun şani, de confecţii Vulcan pe bună dreptate, să fim — La fier vechi am li tâmplare, care se cere re şul Gheorghe Popescu, vi
cesc. insă cele mai mari şi încălţăminte Hunedoa mîndri faţă de ceea ce vrat în plus 432 tone, Lair cuperat. Este o îndatorire cepreşedinte al Biroului
înfăptuiri le-a cunoscut ra. ţesătoriile de mătase am realizat, dar, în ace la fontă 44 de tone. a organizaţiilor de sindi- executiv al Consiliului jŢELgV
poporul nostru din anul de la Deva şi Lupeni, dar laşi. timp, ne recomandă După această primă pu popular al oraşului Haţeg,
1965 încoace, 'după isto lista este mult mai lungă. să acţionăm cu toată fer nere în temă am trecut în fiecare duminică orga
• 19,00 1
ricul Congres al IX-lea al" După cum numeroase sînt mitatea în vederea înlă prin mai multe unităţi e- Oraşul Haţeg nizăm ample acţiuni de 19,25 Expune
P.C.R., care a descătuşat obiectivele social-cuîtura- turării lipsurilor ce se mai oonomice. Mai întîi pe colectare a fierului vechi fului Nicolae
toate energiile creatoare le şi din agricultură, cele manifestă în anumite sec marele şantier al A.C.H. din unităţile economice, — cantribuţi
ale naţiunii, a asigurat edilitar - gospodăreşti de toare, perfecţionării în Rîu Mare-Retezat, care cat, a celor do tineret, de la gospodăriile popu timabilă val
pe întreg cuprinsul jude continuare a întregii acti F.D.U.S., O.D.U.S., a comi
ritmuri de dezvoltare fără ţului, care compun o imen vităţi, ridicările la înalte se întinde de la Haţeg laţiei. Participă elevi, ce tică şi prac
precedent a forţelor de să zestre de bogăţie şi cote de calitate şi eficien pînă sus, în inima mun siilor de femei. tăţeni, asociaţiile de loca voltarea crer
producţie, de construcţie, frumuseţi, conferind fiecă ţă, de modern şi frumos ţilor. Aflăm că antrepriza Sectorul minier Boiţa nu tari. Am reuşit să colec cialismului
sistematizare şi moderni şi-a onorat şi chiar depă şi-a onorat în întregime tăm şi să expediem la o- 19.50 Induşi
rei localităţi un statut pro a muncii, a vieţii noastre. şit Sarcinile de colectare sarcinile de recuperare şi ţelării anul acesta 330 to
zare a tuturor zonelor ţă priu, o personalitate dis Avem îndreptar preţios grame priorii
rii. In acest timp eroic, tinctă. magistrala Expunere a şi livrare a fierului vechi predare a fierului vechi. ne de metale vechi pen Trăim deces
peisajul şi forţa economi- în magistrala sa Expu conducătorului iubit al pentru oţelăriile Hunedoa Dar în incinta minei, în tru a fi refolosite. pliniri măre
co-socială ale ţării s-au nere, tovarăşul Nicolae partidului şi statului pre rei, ceea ce este un fapt ateliere, mai sînt însem Pe 11 luni din acest an, Mindria de
v
completat cu Canalul Du Ceauşescu se referă şi la zentată la înaltul forum lăudabil pentru construc nate cantităţi de fier Centrul de recuperare din ţean al Ror
năre — Marea Neagră şi alte împliniri ale perioa democratic, revoluţionar, torii hidroenergeticieni. vechi care aşteaptă să fie Haţeg se situează pe un cicliste • J
cu cel de la Poarta Albă— Dar tot atît de adevărat expediat oţelăriilor. O da loc de frunte în întrece marea cart
dei 1944—1988, şi, cu deo de la sfîrşitul lunii noiem este că rezerve mai sînt. tă cu colectarea şi livra rea socialistă care se des
Midia—Năvodari, cu Trams- sebire, după Congresul al brie a.c., ideîle-forţă şi Cantităţi de metale refo rea lui s-ar face şi o mai făşoară între unităţile a- Focuri nestin
făgărăşanul şi cu Metroul IX-lea al partidului, res preţioasele orientări pe losibile se află la tot pa bună ordine şi curăţenie parţinătoare I.J.R.V.M.R. ţie a Stut
bucureşteon, cu alte edi pectiv la cele privind creş care le cuprinde străluci sul pe întinsul şantier: în incinta minei. ITunedoara-Deva. Dacă ac film tv. ei
ficii ce vor dăinui peste terea personalului munci tul document, a căror şină, oţel-beton. tablă, Tot pe raza Centrului ţiunile de colectare şi li răspundere
veacuri. tor şi a retribuţiilor, îmbu- transpunere neabătută în ţevi, conducte etc. Mare de colectare din Haţeg vrare vor spori în inten revc iro
Şi judeţul Hunedoara se 1 nătăţirea sistemului de viaţă va conduce România consumator de oţel, şan acţionează şi punctele de sitate, colectivul de lucră tulu»,. r
Româr
înscrie in acest perimetru pensii,- dezvoltarea învăţă- pe drumul- edificării mul tierul hidroenergetic de recuperare din comunele tori ai centrului poate de cîntăm 1
nou şi modern al ţării. In mîntului, culturii, ştiinţei. tilaterale, al civilizaţiei şi pe Rîu Mare trebuie să Baru, Pui, Toteşti, Bretea veni fruntaş pe întreprin 21.50 ’ '
dustria sa a cunoscut cote Totodată subliniază cu progresului. fie şi un bun gospodar cil Română, Sîntămăria-Orlea, dere. închide
acestuia, s&-l economiseas Sălaşu de Sus, Răchitova, G. IGNAT
,
Toate îngrăşămintele pe ogoare! .V.V.^^■/.W.^"A^W.^V.‘A^^^^WAV///.W/AV«WA .W/A^■/W/A^V.W.WAVA^^^V.'.VA"A’.V,VAVJ■ ( r
Pentru sporirea f
{Urmare din pag. 1) noi do grajd pe 10 hec
tare. rodniciei pâmîntului le I,
La rîndul lor, F?kru te
Groza, Ioan Pop şi cei O foî-maţie de mecani ta) ;
tiiF
O altă unitate unde lu lalţi mecanizatori de la Orc
crările de fertilizare se C.A.P. Lăpuşnic muncesc zare a S.M.A. Orăştie, al- Evaîh..
Nelu
desfăşoară în ritmuri bu cu bune rezultate la apli cătuiţă din 9 cupluri de ŞANI:
ne este C.A.P. Ilia. Coor carea îngrăşămintelor na remorci, transportă şi ad (Parîng) ; A „
amendamen
ministrează
donaţi îndeaproape de turale pe suprafeţele pre Concordia (7
Ioa'n Cionca, inginerul şef văzute să fie cultivate în te oaO.cnroase pe terenurile Universiada ’ M
Cooperativei
agricole
din
LUPENI:
al unităţii, mecanizatorii primăvară cu cartofi. Orăştioara de Sus. Pînă tren (Cultur
Maxim Brumar, Dânilă Gheorghe Ta.şcov, ingine în prezent, formaţia — CAN: Adio
Roman, Ioan. Nicoară ş.a. rul şef al unităţii, arăta nereţii (Luce
au transportat şi adminis că au fost administrate condusă de ing. Gheorghe NEA: Recor<
(Mi
amintiri
trat pe 40 ha destinate pînă acum aproape 1500 Burdel — a aplicat peste TRILA : C
cartofilor, legumelor şi tone de îngrăşăminte, pe 250 tone amendamente. (Muncitoresc)
sfeclei de zahăr, aproape 30 de hectare. SA: Surorii
res
tiV-K
2 000 tone de gunoi de Aşadar, în majoritatea sci aebre
grajd de la ferma zooteh unităţilor agricole din BRaj_>: Pove
nică a unităţii. C.U.A.S.C. - Ilia se înregis Excursie tei (Steaua
RABARZA:
Şi la C.A.P. Bretea Mu- trează ritmuri bune la singură (V
reşană ritmurile la admi fertilizarea ogoarelor cu ORAŞTIE: C
nistrarea îngrăşămintelor îngrăşăminte naturale. Dar, Din Deva, Hunedoara şi sului „Peler
nea
Săgeata
organice s-au amplificat o dată cu răcirea vremii Simeria, cu un tren spe ra) ; GEO
în ultima perioadă. Ast şi îngheţarea solului, ele cial, peste 1 200 de pio Cursă neplă
fel, sublinia Lenica Popa trebuie să se amplifice în nieri — număr simbolic, de cultură
„Cîn tarea
Vişinescu, inginerul şef al fiecare unitate, în aşa fel care aminteşte de cei HAŢEG: O
unităţii, în săptămîna re incit să se administreze 1228 de delegaţi prezenţi (Dacia); b:
cent încheiată mecaniza cantităţile prevăzute de cu 70 de ani în urmă la rile; CALAI
torii Nicolae Petruse, Pas- gunoi pe toate suprafeţele Marea Unire de la Alba Nevski ţi (Cer
tură
crea
cu Cărmăzan. Ioan şi San ce urmează a fi cultivate Minerii de la Valea de Brazi, alături de celelalte colective minereşti din Valea Iulia — au plecat recent României"):
da
sînt
cîf
să
Jiului,
toate
chemării
cu
de
du Ciugudeanu, Roman în primăvară, îndeosebi mult cărbune. angajaţi acest scop, ci eforturile preocupă răspundă folosirea cit de mal a bună patriei tehnicii mal într-o. excursie La locul Zîmbet ILIA
In
a
se
de
din
ţul);
Olaru au transportat şi cu cartofi, legume şi sfe dotare, de organizarea cit mal bună a fluxurilor de producţie şi . de sporirea randamen unde s-a desăvârşit for (Lumina).
administrat 400 tone gu clă. telor la extracţia cărbunelui. Foto GH. OLTEANU marea statului naţional
unitar român. în faţa ca
reului pionieresc format Vrem
Urgentarea lucrărilor Pentru a veni în spri medicale. Ultima zi a j lingă Sala Unirii şi sta
tuia lui Mihai Viteazul a
jinul oamenilor - muncii, Zilele Bibliotecii manifestării este dedica- * fost evocat momentul U- Intra într-u
Pentru
azi
(Urmare din pag. 1) comuniştii, muncesc cu elevilor şi studenţilor tă elevilor din liceu din | n'irii, piatră de hotar a răcire. Ceri
Cu
dăruire şi abnegaţie pen dornici să-şi ridice nive judeţene clasele a Xll-a, tinerilor J istoriei noastre, s-a citit riabil. posibil
este
— Cu ortacii mei am tru a finaliza lucrările din lul cunoştinţelor, să se de la I.M.C. Deva, lucră- ] mesajul fazei judeţene a în zona de
obţinut în luna noiembrie planul pe acest an şi a documenteze asupra ul omului nou", la care torilor din cooperaţia ' „Ştafetei cravatelor roşii te. Vînt mc
90 metri liniari de galerie ataca la vreme obiectivele timelor noutăţi din ştiin participă secretarii ad meşteşugărească, pre.şco- î cu tricolor" care, în acest tensificări ş t
nord-vest
in plus — ne spunea mi din a n u l viitor. Aş men ţă, tehnică sau alte do juncţi cu probleme de larilor şi şcolarilor mici. | an, a fost dedicată eveni paraturile j
nerul şef de formaţie Şte ţiona în mod deosebit menii ale cunoaşterii, în propagandă ai comitete Categoriile de vîrstă şi ! mentului aniversat de în fi cuprinse
fan Tămătaş. munca pe care o .depun municipiile judeţului nos lor U.T.C. din întreprin socio-profesionale cărora | tregul popor. şi minus
maxim
cele
— Ni s-au încredinţat zi de zi fruntaşii în pro tru s-au instituit zile ale derile şi instituţiile de- le sînt destinate acţiu- J în programul excursiei şi 5 grade
spre execuţie lucrări de ducţie Petru Costache, A- bibliotecilor. La Deva se vene marchează deschi nile cu cartea suit varia- I au mai figurat vizitarea ceaţă care
pune
mare însemnătate pentru lexandru Moga. Daniel deschid, astăzi, „Zilele derea „Zilelor Bibliotecii te, pentru fiecare pre-' Sălii Unirii, Muzeului U- na de chiciu
cîinj
continua dezvoltare a ba Munthiu, Nicolae Mihuţ, Bibliotecii judeţene", ca j u d e ţ e n e c a r e se vor zentîndu-se surse, in-1 nirii, celulei în care, a fost persiste
zei de materii prime a ţă Lăscuţ Costa, Alexandru re programează pentru desfăşura în perioada strumente de informare, J închis Horia, mormîntul
rii — preciza tovarăşul Podaru, Sandu Natrapei, locuitorii municipiului 14—16 decembrie a.c. în fişiere tematice, colecţii > lui Avram Iancu, Cetăţii va uit răci. munte
Cc
losif Miskolczi, secretarul Gheorghe Cheţi, Zeno Ro manifestări politico-edu- prima zi biblioteca stă şi serii oferite de Biblio- J Alba Iulia. Pionierii hu- riabil. Izola
comitetului de partid al man, Filimon Purtător şi cative interesante şi u- la dispoziţia lucrătorilor teca judeţeană. Pentru a nedoreni au vizionat un nala ninsoi
brigăzii. Puternic însufle alţii. Este o mîndrie pa tile, de cunoaştere a for unităţii de calculatoare toate categoriile de be- I moderat, ci
1;
pînă
de
ţiţi şi mobilizaţi de tezele triotică pentru întregul melor specifice puse de neficiari ai acţiunilor cu î instructiv film documen oră din se
şi orientările secretarului nostru colectiv să putem instituţie la dispoziţia „Felix", şi a elevilor din, cartea se prezintă bi- | tar, au ascultat mărturisi Dimineaţa
general al partidului, to spune cu fruntea sus că publicului cititor. ciclul gimnazial. Ziua a' rile unui participant la punere c
(Meteorolog
varăşul .Nicolae Ceauşescu. vom încheia anul 1988 cu doua programează dez bliografia de bază, cit şi J Marea Unire, întoreîndu- ciu A. Tec
cuprinse în Expunerea multe zile avans în înde Simpozionul „Bibliote bateri pentru educatoare, noutăţile în domeniul { se acasă cu sufletul şi
prezentată la înaltul fo plinirea sarcinilor şi an ca judeţeană — factor şi ţesătoare. biblioteca respectiv, se organizează ' mintea îmbogăţite de cele
rum al democraţiei mun gajamentelor pe care ni activ în formarea şi e- aparţinînd, în partea a expoziţii şi audiţii mu- j văzute şi auzite, cu im
citoreşti-revoluţionare, oa le-am asumat in întrece ducarea multilaterală a doua a zilei, cadrelor zicale. , presii şi amintiri de ne
menii noştri, în frunte cu rea socialistă. ■» 4*0*m a Mtmmv a amaamt a amfao I ammt a /MMV uitat. .............-'-v