Page 46 - Drumul_socialismului_1988_12

*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 66

N'R'OLAE CEAUŞESCU Invâfind din experienţa acumulată

STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ In spiritul ideilor şi o- rea culturilor nu au ieşit, activităţii din zootehnie
rienlărilor cuprinse în Ex­ în perioada optimă, toţi privind respectarea întoc­
punerea secretarului ge­ cooperatorii. mai a programelor stabili­
neral al partidului, tava-' Participanţii la dezba­ te, furajarea şi îngrijirea PLATA. In Clin"
■ binemeritat
răşul Nicolae Ceauşescu, teri au scos în relief şi mai bună a efectivelor ş.a. tul an, constr„„v
Creşterea continuă a proprietăţii la şedinţa comună a Ple­ alte cauze care au dus la învăţăminte maximum de trcprlză do întreprind
Trăgînd
cadrul
rezultate
Centra]
narei
Comitetului
necorespunzătoa­
con
din
activita­
al partidului, a organis­ re în sectorul vegetal: • tea de pînă acum, aduna­ montaje au mlnlero
şanl
benefic
sociaiiste, a avuţiei naţionale melor democratice şi orga­ tuberculi dintr-un soi cultivat rea generală a subliniat 126 de bilete pen
cartofi
s-au
La
pu­
nizaţiilor de masă şi ob­
diferit
şteşti, adunarea generală ţin productiv, în unele cum trebuie să se acţione­ tament în balnco-clii
ţiunl
ze pentru ca în 1989 să se
(Urmare din pag. 1) schimbului, convergenţa selor materiale şi finan­ a Cooperativei agricole de tarlale o Eliberarea tere­ realizeze sarcinile ce stau din (ară şi do 70
intereselor economice ale ciare. producţie din Şoimuş a în­ nului, după secerişul or­ în faţa cooperativei din lete do odihnă .
ralul
Negr-
reflectat fidel în nivelul întreprinderilor şi membri- Viaţa a confirmat pe treprins o temeinică şi a- zului şi griului, a durat Şoimuş. Astfel, la cultu­ spre a Mării răsplăti
le
avansat al industriei şi a- lor societăţii, a crescut deplin justeţea politicii profundată analiză asupra rile de orz şi grîu s-a a- cia, comitetul si
griculturii. al ştiinţei, în- răspunderea oamenilor partidului nostru privind activităţii desfăşurate în sigurat o densitate cores­ lui din întreprii
văţămîntului şi culturii, în muncii — în calitatea lor acumularea şi fondul de anul acesta şi a trasat căi­ ADUNAW GENERALE punzătoare, efectuîndu-se organizat pentru .
forţa economiei româneşti de proprietari, producă­ dezvoltare — în raport cu le de ficţiune pentru vii­ IN COOPERATIVELE fertilizarea lor în aceste excursii colective
ca
Florii.
şi în peisajul arhitectural tori şi beneficiari — pentru fondul de consum — evo­ tor în vederea punerii de­ AGRICOLE zile. Ferma zootehnică a lui şi în Obîrşia
staţiuni
al localităţilor, în viaţa buna gospodărire şi dez­ luţia crescîndă a proprie­ pline în valoare a pămîn- DE PRODUCŢIE fost modernizată. S-au litoral.
materială şi spirituală a voltare a proprietăţii so­ tăţii socialiste, implicit a tului, sporirii producţiilor transportat şi administrat,
naţiunii. Aşa s-a putut cialiste, a proprietăţii în­ avuţiei naţionale, ceea ce vegetale şi animaliere ş.a. numai în ultima perioa­
dezvolta şi întări proprie­ tregului popor. Răspunde­ ne obligă să mergem ne­ — obiective de seamă ale mult, ceea ce a dus la de­ dă, 2 200 tone îngrăşămin­
tatea socialistă, de stat şi re sporită trebuie să se abătut pe acest drum, să noii revoluţii agrare şi ale precierea unei mari can­ te naturale, fertil'izîndu-se Televizii
cooperatistă, accentuîndu- manifeste mai ferm şi în manifestăm maximă exi­ actualului cincinal. tităţi de paie şi la întîr- în întregime suprafaţa
se interdependenţa şi con­ continuare pentru utiliza­ genţă şi responsabilitate Raportul prezentat, pre­ zierea însămîn,ţării cultu­ destinată culturii de car­
lucrarea dintre cele două rea raţională a dotării teh­ patriotică faţă de toate cum şi participanţii la rilor duble • Recoltarea tofi. Au fost amenajate • 19,00 Teleji
forme, integrarea lor în nice, economisirea severă înfăptuirii! e r e vo I uţi on are dezbateri — Aurel Dobîr- cartofilor nu s-a făcut cu pentru irigaţii 58 de ha. 19,25 Agricultura
mecanismul funcţional al a materiilor prime şi ma­ ale poporului, să le apă­ tă, Petru Groza, Aurelia • toată grija, astfel că o bu­ In zootehnie se urmăreşte grame priorite
economiei naţionale. Tot. terialelor, înlăturarea ho- răm şi dezvoltăm in con­ Avram şi alţii — au rele­ nă parte din recoltă s-a buna desfăşurare a stabu- 19,45 File de g .
1
odată, prin coordonarea tărîtă a oricăror forme de tinuare, să asigurăm con­ vat că producţiile obţinute pierdut. laţiei, sporirea continuă a istorie. Flacăra >
unitară a economiei naţio­ risipă, de frustrare a avu­ diţiile edificării multilate­ în 1988 au fost superioare în zootehnie unii indi­ producţiei de lapte, o mai a dragostei dc
nale, dirijarea conştientă tului obştesc, folosirea rale a patriei noastre so­ ceţor din anii trecuţi, dar catori de plan nu s-au în­ bună reproducţie şi selec­ Documentar •
a producţiei, repartiţiei şi chibzuită a tuturor resur­ cialiste. nu s-au ridicat la nivelul deplinit, s-au înregistrat ţie. Sînt numai cîteva din Laureaţi ai Fes
prevăzut în plan. multe pierderi din efecti­ aspectele ce demonstrează naţional „Cintar
— Este adevărat — sub­ ve, natalitatea este scă­ că oamenii muncii de la mâniei" • 20,35
Mecanizarea La fiecare loc de muncă, la fiecare linia Angela Szekely — că zută, iar cantitatea de lap­ C.A.P. Şoimuş sînt hotă- na experienţei
te de vacă predată - la
seceta, ca şi furtunile din
rîţi să-şi amplifice efortu­
te • 20,55 Film
vară au afectat producţii­ fondul de stat este mult rile pentru a obţine în a- „Ciuleandra". D>
şi automatizarea punct de lucru se poate economisi le obţinute, în special la inferioară sarcinii plani­ nul viitor producţii pe mânui lui Liviu
cereale păioase. Dar la a- ficate, Analizînd cauzele măsura. posibilităţilor de nu. Producţie <
(Urmare clin pag. 1) (Urmate din pag. 1} . Nicolae Brustureanu, coor­ cestea s-au adăugat şi o ce au dus la, această situa­ care dispun, pentru a-şi de filme - !
la
de
donator al procesului de seamă izvorîte aspecte negati­ ţie — participanţii la dez­ spori contribuţia din înfăp tv. Episo. i 2 i
Pătraşcu,
Vasile
tuirea
pro­
bateri
sarcinilor
—
din
modul
ve
Telejurnal • 2Î
acum au fost calificaţi 110 muncă de aici ? cum s-a muncit pe ogoa­ Eremia Dany, Eleonora gramul judeţean de dez­ ehiderea progran
mineri, alţi 84 mineri şi putem economisi zilnic o — Funcţionăm mai pu­ re. Astfel, nu toate lucră­ Gabor şi alţii — au sub­ voltare a agriculturii.
40 electricieni absolvind cantitate cît mai mare . de ţin cu marii consumatori rile s-au făcut la timp şi liniat necesitatea de a a-
cursurile de policalificare. energic electrică,. în o,rele vârfului de sar­ de calitate. La întreţine­ corda mai multă atenţie TRAIAN BONDOR
Realizările obţinute în N-e-aai oprit la locurile cină, aşa că fiecare cup­ Cinema
acest an pe tărâmul pro­ cie muncă de la turnăto­ tor se încadrează zilnic,
movării progresului tehnic rie, cele mai mari consu­ schimb de schimb, în co­ găzile tineretului", „Agroga-
la I.M. Vulcan, perspecti­ matoare de energie elec­ tele repartizate, realizează m tuî tineretului" prin aplica­ DEVA: Acea
rea cărora s-au obţinut unele
vele largi ce se deschid trică. Unele economii... m ■ rezultate bune la combinatul blestemată (Patrii
spre accelerarea acestui — La fiecare cuptor ne — Deşi lună de lupă siderurgic, I.A.C.R.S., între­ treazâ-niă doar
proces cu efecte pozitive încadrăm în cotele de e- ne-am încadrat în repar­ prinderea de tricotaje, între­ tine (Arta); l e - ( M HUI
RA:
r e
prinderea minieră ş.a.
o
în Producţie confirmă jus­ tiţii, avem încă rezerve Angajare responsabilă Pregătirea profesională a A): Evada..-Gl
să
continuă
teţea aprecierilor, orientă­ nergie electrică repartiza­ pentru economisirea aces­ constituit un şl obiectiv prioritar ră- — B); Nelu : (F
econo­
al
mină
PETROŞANI
rilor şi sarcinilor cuprin­ te, realizăm chiar inginerul tei avuţii naţionale. La Amplu mobilizaţi de' Teze­ neroase iniţiative, organele activităţii organelor şi orga­ straniu (Paring)
mii
—
sublinia
se în magistrala Expune­ le ţi orientările cuprinse in şl organizaţiile U.T.C. din nizaţiilor de tineret din mu­ şament Concordii
Flăcări
In
Hunedoara.
re a tovarăşului Nicolae Ştefan Feier, şeful secţiei fiecare loc de muncă, în Expunerea tovarăşului Nicolae municipiu, sub Îndrumarea nicipiul sînt organizate acest lembrie); (Unirea): I
toate secţiile, sectoarele şi
scop,
şase
mori
or­
Ceauşescu la şedinţa co­ a Il-a. Conducătorii for­ atelierele uzinei noastre Ceauşescu, secretar şedinţa general şl conducerea de organelor şi şi-au „Politehnici muncitoreşti" pen­ Să-ţi vorbesc de;
partidului,
la
co­
al
partid,
ganizaţiilor
mună a Plenarei C.C. al maţiilor de lucru, şefii de mună a Plenarei Comitetului stabilit obiective care vizea­ tru tineret în cadrul cărora ne (Cultural); v
P.C.R., a organismelor de­ echipe, maiştrii cunosc co­ putem economisi în con­ Central al P.C.R., a organis­ ză, in principal, reducerea la cursurile de calificare şl Şarada (Luceafăr,
ma­
policalificare
organi­
mocratice şi organizaţiilor tele de energie electrică tinuare, energia electrică melor democratice şl obşteşti, consumurilor specifice de com­ 2 845 do tineri. sînt cuprinşi NEA: Recorduri,
amintiri
(Miner
materiale,
terii
prime,
masă
şi
de
zaţiilor
de masă şi obşteşti, în ca­ repartizate. Ne organizăm — sublinia tehnicianul Comitetul munlciptd Hune­ bustibil şi energie, realizarea Să mal subliniem că în HICANI: Trei set
re sublinia că: „Acum, în munca în aşa fel îneît să principal Alexandru La- doara al Uniunii Tineretului producţiei fizice şi nete, re­ amplul efort ai tinerilor din crete (Retezat);
de
Importurilor
Hunedoara
centrul întregii activităţi ne realizăm sarcinile de zăr, şeful compartimentu­ Comunist şl-a intensificat ac­ ducerea folosirea Integrală ma­ a municipiul importantelor pentru Povestea dragost*
GURA
roşie);
sar­
teriale,
ua
realizarea
antrenarea
pentru
tivitatea
trebuie să stea înfăptuirea lui plan. Vom acţiona în tuturor tinerilor la realizarea fondului de timp, eliminarea cini ale acestui an un loc O femeie singur
programelor de dezvolta­ plan, încadrîndu-ne strict aşa fel ca, paralel cu în­ sarcinilor economico co revin avariilor, a absenţelor nemo­ aparte îi ocupă acţiunile dc nerul); ‘'RAŞŢII
muncă
,trl
an,-
acest
re intensivă, de organiza­ în repartiţiile de energie. deplinirea exemplară a municipiului In vedere cuprin­ tivate şi abaterilor. timp, în cadrul capitolul patriotică. Numai la tă fer b, mome
activităţilor
finanţa­
mai
S-a
in
acelaşi
avut
In
re şi modernizare a in­ — Şi la tratamente ter­ sarcinilor de producţie din derea şl nntrenarea mai ac­ organizaţiilor de tineret din te, pînă în prezent angaja­ Stan şi Bran (i
dustriei şi celorlalte ra­ mice se consumă zilnic această ultimă perioadă a tivă a tinerilor în cadrul în. municipiu se aplică şi ini­ mentul a fost înfăptuit in GEOAGIU-BAI :
tineretu­
proporţie
sută,
„Cuptorul
de
ţiativele
—
„Tineretul
muri, pe baza celor inai multă energie electrică. anului, să economisim e- trecerii utectste socială în în­ lui", „I.una recordurilor în ce înseamnă 102 un la volum ceea neplâtită şi (Cent)
de
cultură
creaţ.
puternică
forţă
noi cuceriri ale ştiinţei şl Ce faceţi pentru a o eco­ nergia electrică, să preve­ făptuirea Programului parti­ producţie", „Şantierul — o- muncă de peste 2,5 milioane tarea României*
u
tehnicii . nomisi, tovarăşe inginer nim orice căi de risipă. dului". In cadrul acestei ge­ gllnda muncii noastre", „Bri­ lei. (I. VLAD, corespondent). ŢEG: ochi de >
cia); BRAZI: i
,
,
,
,
,
,
'.V.VAW/AVAV//AV,V2.V.VAVAVAVAV.YAV.V.VAV,VW,V. , VA ASW/AVAW, .VAV.V2 AVWV ,'.VAV.V«VAV.VA .ViiV,V,V.V,’ /ATWWAVAVAWAV/ CAX.AN: Coplan
mă riscul (Cei
în complexul manifestă­ obţinute de. oamenii mun­ cultură şi creaţ
României”)
rilor politico-ideologice de Activitatea muzeală - eficient mijloc de cii hunedoreni sub condu­ tarea Zîmbet de
RIA:
formare a omului nou al cerea Partidului Comunist (Mureşul); ILIA-
societăţii noastre, cu o Român pentru edificarea rtd (Lumina).
înaltă conştiinţă socialis­ educare revoluţionară, patriotică noii societăţi.
tă, muzeele au un rol im­ Pentru educarea revo­
portant. Prin întreaga lor luţionară, patriotică a ti­ Vremea
activitate ştiinţifică şi po- cu cele ale instituţiilor de valea Mureşului mijlociu, nerante ale căror tematici Nicolae Ceauşescu — stră­ nerei generaţii, muzeele
litico-educativă, ele con­ profil de la Sarmizegetu- iar Muzeul memorial Au­ diverse au răspuns cerin­ lucită contribuţie la dez­ hunedorene s-au implicat
tribuie la imprimarea în sa, Orăştie, Aurel Vlaicu, rel Vlaicu, organizat în- ţelor privind valorificarea voltarea teoriei şi praeţi- în realizarea unor cabine­
conştiinţa vizitatorilor a personalul de specialitate tr-un nou spaţiu expozi- unui bogat material docu­ ,cii revoluţionare contem­ te de istorie pentru şcolile Pentru azi : vi
spiritului militant, facili- din aceste lăcaşe de cul­ ţional, prezintă vizitători- mentar, cu profunde im­ porane", „Judeţul Hune­ din Bi-ad, Topliţa, Baniţa, , va răci. Cerul v
tîndu-le cunoaşterea ce­ tură a găsit cele mai va­ ior planuri ale invenţiilor, plicaţii în. cunoaşterea doara — permanenţă şi Hunedoara, Călan etc. De rlabil, cu înnoui
lor mai noi descoperiri riate posibilităţi de pune­ machete de avioane şi o- principalelor, evenimente continuitate în istoria asemenea, în organizarea prima parte a it
din domeniul ştiinţei, is­ re în valoare a pieselor bieete ce au aparţinut ce­ din istoria patriei şi parti­ R o m â n i e i", „140 de taberelor arheologice, în lui, cînd pe alt
toriei'şi culturii. Răspund reprezentative pentru ju­ lebrului pionier al avia­ dului. Un real succes au ani de la revoluţia bur­ colaborare eu Inspectora­ ninge slab. Vîntt
astfel imperativelor majo­ deţul Hunedoara. Un rol ţiei româneşti şi mon­ avut expoziţiile organiza­ ghezo - democratică din tul şcolar Hunedoara, ca­ fia moderat din
re puse în faţa instituţiilor deosebit în activitatea de diale. te sub genericul: „Dovezi, 1848", „150 de ani de la re au dat posibilitate ele­ nordic, cu int'
culturale prin Expune­ educare revoluţionar-pa- Constituind una dintre arheologice ale permanen­ apariţia Gazetei de Tran­ vilor să participe nemij­ izolate pînă la
rea tovarăşului Nicolae triotică a oamenilor mun­ formele eficiente ale edu­ ţei şi continuităţii româ­ silvania", „100 de ani de locit la activitatea de cer­ oră. Temperatu
Cetmşescu la şedinţa co­ cii revine muzeului din caţiei patriotice, revoluţio­ neşti", la Centrul de cul­ la naşterea lui Silviu Dra- cetare în şase din şantie­ nime vor fi cupr
mună a Plenarei C.C. al Deva, care. prin cele trei nare, Muzeul judeţean a tură şi creaţie „Cîntarea gomir", „1875 de ani de la rele deschise în judeţul tre minus 7 şi
P.C.R., a organismelor de­ secţii ale sale, oferă o căutat să organizeze alte R o m â n i e i " Hunedoara, inaugurarea Columnei lui nostru. O altă modalitate grade, iar cele
mocratice şi organizaţiilor imagine vie a evoluţiei ca­ noi expoziţii de bază. Ast­ „Tradiţie şi meşteşuguri Traian", a constituit-o repartizarea între minus 2 şl
de masă şi obşteşti, de a drului natural şi a isto­ fel, la Brad. în cursul lu­ pe cursul mijlociu al Mu­ O contribuţie de seamă monumentelor în patrona­ grade. Dimineaţă
educa „întregul popor şi, riei meleagurilor hunedo- nii ianuarie 1988, a fost reşului", la Muzeul din şi-au adus-o muzeografii jul organizaţiilor de pio­ locuri ceaţă, Ins
în primul rînd tineretul, rene. Muzeul de prpfil din deschisă o interesantă ex­ Orăştie, „Arta decorativă la organizarea unor mani­ nieri şi tineret de pe raza depunere de
în spiritul patriotismului Petroşani redă în toată poziţie de istorie locală a secolelor XVII—XIX" şi festări ştiinţifice în cadrul localităţilor, unde acestea I.a munte : vr
revoluţionar, al devota­ amploarea şi complexita­ zărăndeană, inclusă în „Antichităţi egiptene în săptămânilor culturale ini­ au fost durate. va răci. Cf 'ul va
mentului faţă de patrie, tea sa dezvoltarea mineri­ contextul istoriei patriei. colecţiile din România", ţiate în localităţile din ju­ porar noivl. Tre
faţă de popor, faţă de tului din Valea Jiului şi la secţia de artă a Muzeu­ deţ. De asemenea, s-au or­ Prin întreaga activitate ninge. Vînt mod
cauza partidului". lupta minerilor sub con­ Pentru a-şi menţine per­ lui judeţean Deva. ganizat la- Haţeg, Deva, desfăşurată, muzeele con­ intensificări pînă
Sporindu-şi permanent ducerea P.C.R. împotriva manent valabilitatea şi a Prin acţiunile cultuial- Ilia şi Orăştie, în cola­ tribuie la educarea oame­ km/orâ. Local cc
colecţiile, muzeele hune- exploatării şi asupririi. La veni în sprijinul vizitato­ educative — peşte 360 or­ borare cu ceilalţi factori nilor muncii hunedoreni, va depune chiciu
dorene organizează cu a- rîndul lor, Muzeul arheo­ rilor, expoziţiile muzeale ganizate în acest an —, educaţionali — Biblioteca în sensul formării unei teorolog de ser
jutorul celor peste 180 000 logic din Sarmizegetusa hunedorene, în primul s-a vizat educaţia revolu­ judeţeană, Filiala Arhive­ înaintate conştiinţe revo­ Vrasgynk).
luţionare,
patriotice,
rînd cea a Muzeului din
avîn-
piese, din care peste adăposteşte remarcabile ţionară, patriotică şi este­ lor Statului, întreprinde­
25 000 sînt incluse în pa­ vestigii ale civilizaţiei ro­ Deva, sînt continuu actua­ tică. Merită amintite în rea cinematografică —, d-u-şi rolul lor bine defi­
trimoniul cultural naţio­ mane din Dacia, Muzeul lizate. acest sens simpozioanele colocvii de istorie, dezba­ nit în viaţa spirituală a
nal, valoroase şi intere­ din Orăştie înmănunchea­ De un interes sporit din ştiinţifice ale muzeelor teri avîn-d ca temă lupta judeţului. .
sante expoziţii de bază. ză în colecţia sa comori partea publicului vizita­ hunedorene desfăşurate poporului român pentru
înceţiin-d cu cea a Muzeu­ alo artei populare şi meş­ tor s-au bucurat şi cele 18 sub genericele: „Opera so­ independenţă şi suverani- ADRIANA RUSU,
lui din Deva şi continuînd teşugurilor ţărăneşti de pe expoziţii temporare şi iti­ cial politică a tovarăşului lato naţională. uîctnrii Ia Muzeul judeţean Deva