Page 48 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 48
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 666 • JOI, 15 DECEMBRIE 1988
Pag. 4
PlE fOjRjE IRJEICj D I N Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E
G BELGRAD. — La decît în aceeaşi perioa
SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. Pola a fost dată în func dă a anului trecut. în
preşedintelui Comitetului ţiune prima centrală eo perioada respectivă, pro
Intervenţia reprezentantului României Executiv al Organizaţiei liană din Iugoslavia. Rea ducţia de ţiţei a atins
pentru Eliberarea Palesti lizată în cooperare de 882,5 milioane barili,
GENEVA 14 (Agerprcs). garanteze dieptul la auto nei, Yasser Arafat, conţi şantierele navale din lo ceea ce înseamnă o creş
— Corespondenţă de la determinare al poporului ne unele elemente intere calitate şi de un centru tere de 2,32 la sută. faţă
de anul trecut. Pînă ia
Neagu Udroiu: Lucrările palestinian, inclusiv la BAGDAD. - Rolul sante şi pozitive, nu se de proiectare din Mari-
celei de-a 43-a sesiuni a crearea unui stat palesti femeii cirabe in familie desprind încă cele nece bor, instalaţia are o pu sfîrşiţul lui noiembrie s.-a
producţie
realizat
de
o
O.N.U., care dezbate pro nian independent, existen şi societate se află în sare pentru a se iniţia tere de 22 kW. energie electrică de peste
blema palestiniană, au ţa tuturor statelor din re centrul dezbaterilor celui un dialog între Statele Cu o înălţime de 24 de 490 miliarde kWh.
continuat miercuri. giune inclusiv a Israelului, de-al Xl-lea Congres ai Unite şi O.E.P. metri, ea dispune de trei
Luând cuvîntul, repre în interiorul unor frontiere Federaţiei Generale a Fe rotoare cu diametrul de O PRAGA. — în Ceho
zentantul ţării noastre a sigure şi recunoscute. Româ meilor Arabe (G.A.W.F.), Si SAN JOSE. - Pre 11 metri fiecare. Complet slovacia se încheie cu
arătat că examinarea de nia . întreţine relaţii acti ale cărui lucrări se desfă şedintele Republicii Costa automatizată, centrala succes primul an al cam
către Adunarea Generală ve cu toate ţările din a- şoară la Bagdad. Partici Rica, Oscar Arias, s-a pro poate livra pe an 50 000 paniei naţionale împotri
a acestei probleme pre ceastă regiune, fiind ani panţii, reprezentînd cele nunţat pentru continuarea kWh de energie electri va fumatului, acţiune
zintă, în momentul de mată de dorinţa de a-şi 17 organizaţii membre ale eforturilor îndreptate în că, precizează agenţia desfăşurată de organiza
faţă, o importanţă deo aduce, pe măsura posibili G.A.W.F., dezbat in spe direcţia edificării unui cli Taniug. ţii obşteşti, de tineret,
sebită. Revolta populaţiei tăţilor de care dispune, cial posibilităţile de inten mat reai şi durabil de medicale, ca şi de mij
palestiniene din teritoriile contribuţia Ia soluţiona sificare a participării fe pace, securitate şi coope- < O BEIJING. — în pe loacele de informare în
arabe ocupate şi hotărâ rea problemelor existen meilor la viaţa socială. rare în America Centrală, rioada ianuarie—noiem masă. Conform datelor
brie anul acesta, în Chi
rea cu care ea respinge te. România s-a numărat O atenţie deosebită va fi transmite agenţia Prensa oficiale, numărul ţigări
dominaţia străină, confir printre primele ţări care acordată stadiului de rea Latina. na s-a realizat o produc lor vîndute în 1988 a fost
marea convingătoare — şi au subliniat necesitatea şi lizare a „Strategiei pentru ţie de peste 838 mili cu 3,5 la sută mai mic
pe această cale — a Or actualitatea unei Confe a n u l 2000", adoptată în H BRUXELLES. - Comi oane tone de cărbune, cu în comparaţie cu anul
ganizaţiei pentru Elibera sia C.E.E. a dat publici 4,2 la sută mai mult precedent.
rinţe internaţionale, sub urmă cu doi ani pentru
rea Palestinei în calitate auspiciile O.N.U.. pornind stimularea participării fe tăţii ic Bruxelles un raport
de reprezentant unic al de la convingerea că o meilor arabe la dezvolta în care se apreciază că
poporului palestinian, am reglementare în acest ca rea economică, socială şi ţările membre „au făcut
pla mişcare de solidarita dru este nu doar posibilă, culturală din ţările lor — prea puţin" pentru a re-
te şi simpatie internaţio ci şi necesară, întrucît ea a declarat şeful Secreta zolva problema şomajului
nală şi hotărîrile luate la corespunde atît interese riatului g e n e r a l a l in rindui femeilor. In do
Alger de Consiliul Na lor poporului palestinian, G.A.W.F., H ut ham A l -
ţional Palestinian repre cît şi ale statului Israel, Mahdi. cument se arotă că deşi
zintă tot atîtea elemente serveşte cauza păcii şi gradul de utilizare a for PE S C U R T
noi care permit să se con securităţii în această parte m TEL AViV. - După ţei de muncă pe ansam
sidere că sînt întrunite a globului şi în întreaga 'cum transmit agenţiile de blul Pieţei Comune a ră MADRID 14 (Agerpres). ţiei, programată la 8 mar
condiţiile favorabile pen hune. presă, primul-ministru al mas relativ stabil, în rin- — întrecerea feminină din tie la Atena.'
inter
cadrul
competiţiei
tru succesul eforturilor în noile condiţii, defi Israelului, Yitzhak Sha- durife femeilor rata şoma naţionale de gimnastică După cum se ştie, în
consacrate reglementării nite de ultimele evoluţii mir, a respins propunerile jului a sporit de ia 12,5 de la Barcelona a fost turul trei a „Cupei cam
paşnice a problemei pa privind problema palesti Ia sută in septembrie 1984 dominată de Gabriela Po- pionilor europeni" la volei
de
lan tiniene. pe plan palestinian, stat niană conţinute în discur ia 13,2 la sută în aceeaşi torac (România) situată feminin este calificată şi
recunoaşterea
noului
România — s-a arătat în palestinian de către un sul rostit de preşedintele lună din 1986. Ţara din pe locul I la individual echipa română Universita
continuare — a acordat rit măr tot mai mare de Comitetului Executiv al C.E.E. cu 'cel mai ridicat compus, şi învingătoare în tea C.F.R. Craiova. care
dintotdeauna o atenţie ţări — a subliniat vor Organizaţiei pentru Elibe nivel a) şomajului femi finalele pe aparate (la va întîlni în această fază
a competiţiei
(11 ianuarie,
specială problemei pales bitorul — se impune cu rarea Palestinei, Yasser nin este Spania, cu o creş trei probe). în deplasare, şi 18 ianu
tiniene, pronunţîndu-se în necesitate ca Organizaţia Arafat, în faţa Adunării tere de 17,3 la sută în La masculin pe primele arie, la Craiova) formaţia
mod constant pentru o re Naţiunilor Unite să-şi in Generale a O.N.U., la perioada septembrie 1986 locuri s-au clasat M. Rich- italiană Olimpia Teodora
glementare globală, pe tensifice preocupările în Geneva. — septembrie 1987. ter (R.D.G.) şi A. Iaşko Ravenna.
cale paşnică, prin mijloace vederea convocării confe (U.R.S.S.).
politice, a problemelor rinţei consacrate soluţio ■ WASHINGTON. - Pur
din zonă, pentru o pace nării situaţiei din Orien tătorul de cuvînt al De
justă şi durabilă în Orien tul’ Mijlociu, instaurării partamentului de Stat, QL£9s£D MOSCOVA 14 (Agerpres).
tul Mijlociu. Ea a avut şi unei păci juste şi durabile Charles Redman, a de Ieri s-a disputat la Cîm- — în aceste zile se desfă
clarat că, deşi cuvîfttarea pina ultimul meci al ac
are în vedere găsirea de în această parte a glo tualului sezon de fotbal, şoară la Tbilisi un turneu
soluţii prin care să se bului. între echipele Victoria internaţional de box pen
Bucureşti şi Universitatea tru juniori, la care parti
peste
100
cipă
de
tineri
Oluj-Napoca, restanţă din sportivi din Olanda,
FEMEILE ÎN C.E.E. : STRIGĂTUL eliminate barierele în Piaţa Comună trebuie să etapa a 16-a a campiona România, Cuba, Polonia,
A.
Fotba
tului
diviziei
ceea ce priveşte accesul pună in afara legii rasis Finlanda, Cehoslovacia,
SĂRĂCIEI la anumite locuri de mul şi discriminarea în liştii bucureşteni au cîş- Bulgaria şi U.R.S.S.
muncă din sectorul pu fiecare stat membru, a tigat cu scorul de 5—2
Luna trecută, organi Femei sărace din Piaţa blic, căci aceasta defa (2—1), prin golurile în
zaţia Coordonarea Euro Comună au compărut în vorizează în special fe subliniat C.E.F. scrise de Coraş (3), Cul-
peană a Femeilor (C.E.F.) faţa acestei instanţe meile şi trebuie create Coordonarea Europea cear şi Gojocaru. Pentru CIUDAD DE MEXICO.
a prezentat o serie de „pentru a oferi un e- nă a Femeilor reprezintă Universitatea Cluj-Napo- 14 (Agerpres). — După 9
recomandări desprinse în xemplu viu al sărăciei", creşe accesibile tuturor un grup de persoane ca au marcat Neamţu şi runde în campionatul
timpul dezbaterii inter potrivit termenilor or femeilor-mame. Potrivit creat în 1983, la iniţia Cr. Sava. mondial de şah rapid, ce
naţionale pe tema „Fe- , ganizatorilor : căci, au C.E.F., drepturile econo tiva femeilor nemulţu (Agerpres) se desfăşoară în oraşul
meile şi sărăcia în C.E.E.". spus ei, se pune proble mice, sociale şi fiscale mite de efectele nefaste mexican Mazatlan, în frun
organizată în cadrul ma să fie auzite strigă trebuie individualizate. tea clasamentului se află
Parlamentului vest-euro- tele sărăciei, care par In ceea ce îi priveşte pe ale anumitor legi adop
penn. fără speranţă. muncitorii imigranţi. tate de C.E.E. în dome LUXEMBURG 14 (A- Karpov, Vaganian, Gavri-
Asemenea dezbateri niul protecţiei sociale şi gerpres). — La Luxem kov (toţi U.R.S.S.), Dlugy
(S.U.A.) cu cîte 6,5 puncte.
din 197G, intitulate „Tri folosirii forţei de mun burg s-a efectuatuniercuri La turneu participă 61 de
bunalul internaţional a- DIN P R E S A S T R Ă I N Ă că feminine. („Le Dra- tragerea la sorţi a gru concurenţi din 20 de ţări.
supra actelor de violen peau Rouge"). pelor semifinale a compe
ţă comise împotriva fe tiţiei internaţionale mas
meilor” şi organizate la De fapt, deşi femeile SĂ NU TE ÎMBOLNĂVEŞTI IN TEXAS \ culine de volei „Cupa
Bruxelles, C.E.F. a ini formează grupul . social campionilor europeni”.
cel mai „vizibil" în ca Spitalele americane din Texasul,, unde numărul \ Campioana României, BELGRAD 14 (Agerpres).
ţiat recent o manifes mediul rural sînt mai micilor spitale rurale re — „Cupa Mondială" la
tare similară consacrată drul populaţiei defavo serios afectate de redu prezintă aproximativ ju I echipa Steaua Bucureşti săniuţe a debutat cu între
„Sărăciei femeilor în rizate a societăţilor oc cerea fondurilor federale mătate din instituţiile va evolua în compania cerile concursului de la
Cadrul Pieţei Comune". cidentale, problemele lor decît cele orăşeneşti. Din sanitare nefinanţate din formaţiilor Panini . Mode- Sarajevo, în care Jens
Sărăcie care, potrivit or nu sînt tratate totuşi cu tre cele peste 300 spi bugetul federal, a fost în na,. C.V. Palma de Mal- Muller (R.D. Germană) a
ganizatoarelor, nu face prioritate în cadrul ce tale care, începînd din mod deosebit afectat. în lorca şi S.V. Hamburg, în terminat învingător în
decît să se agraveze ca lui de-al doilea pro 1983, şi-au închis porţi ultimii cinci and au fost timp ce din cealaltă gru proba masculină, cu timpul
urmare a destrămării gram de luptă împotriva le, aproximativ jumăta pă fac parte Ţ.S.K.A. de 2’16”658/1000, iar com
celulei familiale şi a lip sărăciei în C.E.E. ; dar te erau din mediul ru închise aici 63 de spi Moscova, Ţ.S.K.A. Sofia, patrioata sa Ute Ober-
sei de pregătire profe Coordonarea Europeană ral. Asociaţia Americană tale, dintre care 34 din Vojvodina Novi Sad şi hoffner s-a situat pe locul
mediul rural. La ora ac
Olympiakos Pireu.
sională a femeilor ne a Femeilor refuză ca a Spitalelor apreciază că tuală, 49 dintre cele 254 întîi la feminin în 2’04”
voite să întreţină sin ele să fie în continuare aproape 70 la sută din Meciurile din cadrul 315/1000.
gure familiile lor, grup marginalizate, în per cele în funcţiune se de. districte din Texas seriilor se vor disputa
care devine tot mai spectiva pieţei unice din confruntă cu grave diff- nu au spitale, iar cel tur-retur, fiecare cu fie Proba de dublu a fost
numeros. 1992. cultăţi financiare. Comi puţin 13 nu au nici mă care, în ianuarie şi fe cîştiga.tă de echipajul ita
tetul special al Senatu car medici. Una din bruarie anul viitor, prime lian Kurt Brugger —
SERVICII TEMPORARE, SERVICII PRECARE lui pentru persoane tre principalele cauze le clasate urmînd să-şi Wilfried Huber, cu timpul
vîrstnice a informat în ale acestei situaţii este dispute finala competi de 1’22”752/1000.
Diferitele mărturii au europeană cu privire la luna octombrie că, în faptul că rondurile ce se
permis degajarea a nu serviciile temporare, par curînd, criza spitalelor plătesc pentru asistanţa TURNEU DE VOLEI — JUNIOARE
meroase recomandări re ţiale şi la orice formă din mediul rural poate medicală în sistemele
feritoare, în principal, la de muncă precară, ca şi să se înrăutăţească. Co Medicnre şi Medicaid nu începînd de astăzi şi volei-junioare. Participă e-
utilizarea forţei de asupra concediilor de mitetul a conchis că 600 ţin pasul cu costurile din pînă duminică, se desfă chipele cluburilor sportive
muncă. C.E.F. consideră maternitate şi protejării dintre cele 2 700 spitale ce în ce mai mari ale şoară, Ia Sala sporturilor şcolare din Baia Mare,
că trebuie adoptată de mamei şi copilului Tre rurale riscă să fie în îngrijirii unui bolnav... din Deva, între orele 9—13, Cluj-Napoca, Turcia. Ora
urgenţă o legislaţie vest- buie, pe de altă oarte. chise. („Time"). turneul de sală al Cam- dea, Zalău, Deva, Mon
diala Satu Mare şi Viito-
pionatului republican de rul Petroşani.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberîu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nîcolae Tîrcob. | <4065 |
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.