Page 50 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6
în „cariera albă" calcarul aşteaptă J „In cadrul acţiunii
ţ EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU I „Uniţi in gind şi-n fap
;
tă, pentru patrie şi partid,
sa... ajunge la siderurgişti J înainte organizată de
OE MUNCĂ Şi ACŢIUNE REVOLUŢIONARI Casa pionierilor şi şoi-
i milor patriei Haţeg, par- ■ EXi-liNERE,
(Urmare din pag. 1) organizaţiilor de masă şi | ticipanţii — membri al ganlzarea coi
economico-financiar obşteşti — sublinia tova * Consiliului orăşenesc al sindicatului do
prinderea de
Cornel
sing.
răşul
Iuga,
pionierilor
Organizaţiei
secretarul,-^Organizaţiei de J - au raportat despre combinate Orăştl
nemntogratul
(Urmare din pag. 1) teţea acestor măsuri şi pu rea mijloacelor încredinţa du-i în frunte pe Victor partid. înţelegem că avem realizarea sarcinilor pri din oraş a avut
punereu „Contril
tem afirma cu deplin te te... S-au manifestat ten Dorea. Aurel Lazăr, Ro şi noi o mare răspundere mului trimestru ol anului mulul documem
rativă a problemelor apă mei că şi datorită acestui dinţe de înţelegere greşită man îacob, Dumitru Bog în privinţa creşterii pro . şcolar. Bilanţul împlini- col la perfe
rute. în acest fel, meca larg sistem de autocondu- a acestor principii, în sen dan, Dumitru Bodrean ; ducţiei de metal a ţării. | rilor pionierilor haţegani profesională a
lor din agrlcultu
nismul economico-finan cere democratică s-a pu sul că mulţi au considerai oameni care asigură zi şi Ni se cere calcar mai mult * este fructuos: îndeplini- mată de proiect
ciar, implementat şi gene tut asigura înfăptuirea ne că autoconducerea; auto noapte buna funcţionare şi de calitate. Este, de I rea integrală a angaja- culelor docu
îi
ralizat la scara întregii e- abătută a programelor de finanţarea le dau dreptul a agregatelor şi utilajelor, fapt, tocmai angajamentul „Creşterea şi taui
tineretului
conomii, a reprezentat un dezvoltare economico-so- de a cheltui şi consuma formaţie fruntaşă pe ca nostru muncitoresc, pe RAPORT „Mureşul răspuni
1
puternic, util şi necesar cială a ţării' . fără să mai dea socotea rieră, condusă de subin- care ni-1 vom îndeplini
instrument în planul auto- Aprecierile tovarăşului lă statului şi poporului". ginerul Voicu Maciu, din exemplar anul acesta şi PIONIERESC j
conducerii, autogestiunii şi Nicolae Ceauşescu privesc Asemenea stări de lu rîndurile căreia se remar pe întregul cincinal. bf* 1
autofinanţării, al corelării şi colectivele muncitoreşti cruri s-au manifestat şi că zi de zi Aurel Duma, ...Am văzut sus, în ca meniului de muncă pa- ^ ELE VIZI
temeinice a forţelor de din judeţul nostr-u, care mai persistă încă şi în Ioan Galea, Gheorghe rieră, mineri, forezori. ex- trlotică, rezultate foarte mih-
producţie cu relaţiile de au aplicat ferm şi corect activitatea unor unităţi e- Muntean, Cornel Finişer, cavatorişti, artificieri, lă bune la faza pe şcoală
producţie, incit să slujeas principiile mecanismului e- conomice din judeţul nos Petrişor Medrea, secreta cătuşi şi electricieni la a olimpiadelor şcolare. o 19,00 Tele
că într-o măsură tot mai conomico - financiar, ale tru, care _ datorită unor rul comitetului comunal datorie. Rodul muncii lor Toate realizările noastre 19,25 înaltului
însemnată dezvoltarea, e- autoconducerlî, a-utogesti-u- carenţe de organizare şi al U.T.C. intense, bine organizate, sînt expresia vie a înţe democratic — (
voluţia societăţii româ nii şi autofinanţării în în disciplină în producţie, in — Şi colectivul nostru, se vede în miile de tone legerii’■ şi traducerii in de dezvoltare,
neşti. „Se poate spune, treaga activitate producti suficientei angajări şi sla în frunte cu coi 90 de co de calcar derocat, bun lapte a mobilizatoarelor zare şi moder;
fără teama de a greşi - vă, obţinînd constant re bei răspunderi faţă de munişti din organizaţia pentru a fi expediat side- îndemnuri cuprinse in economiei nt
sublinia tovarăşul Nicolae zultate pozitive pe linia cantitatea şi calitatea de bază. răspunde prin rurgiştilor de la Hunedoa magistrala E x p u n e r e Dezbatere © 1
Ceauşescu, secretarul ge îndeplinirii sarcinilor de muncii depuse - nu reu fapte de muncă ideilor, ra şi Călan. Pe „Drumul a tovarăşului Nicolae mânia în lume
neral al partidului - că plan. Asemenea exemple şesc să-şi îndeplinească orientărilor şi sarcinilor calcarului" din carieră la Ceauşescu la recentul Copiii cîntă ţ
prin noile organisme de constituie, în ultimii ani, sarcinile, consumă mai formulate de secretarul forum democratic din partidul • 20,
mocratice am creat un întreprinderile miniere Bar mult decît încasează pe general al partidului, to siderurgişti se mai întîm- 28-29 noiembrie a.c. Prin ţămînt — cerc
puternic sistem al demo za, Hunedoara, Lonea şi produsele realizate, irosesc varăşul Nicolae Ceauşescu, pină .însă multe greutăţi, Întreaga sa desfăşurare, producţie • 2(
craţiei muncitoreşti-revo- Paroşeni, minele Deva şi inutil materii prime şi ma în Expunerea prezentată au loc poticneli, neajun acţiunea ne-a prilejuit mul şi sănf
luţionare directe, care a- Certej, Cariera minieră teriale, combustibili şi e- la şedinţa comună a Ple suri. Asupra acestora vom tuturor pionierilor parti 21,05 Cineclt
sigurâ o participare largă Mintia-Veţel, întreprinde nergie. narei C.C. al P.C.R., a or stărui în episodul urmă cipanţi, un util schimb prezenţă în nu
a clasei muncitoare, a ţă rile forestieră de exploa Acum, cînd ne pregătim ganismelor democratice şi tor. de experienţă, constituind litico-educativă
rănimii, intelectualităţii, a tare şi transport, de ma să încheiem un nou an un imbold pentru activi Univers, mater
Celorlalte categorii socia teriale de construcţii şi şi să începem altul, sub tatea noastră viitoare".
le, a întregului popor, la de lianţi Deva, de tricota semnul magistralei Expu Prin buna organizare, disciplină în muncă şl înţelegere (RALUCA ZGIRCEA, Sub- • 21,5'- Telej
elaborarea politicii gene je din Hunedoara şi Pe neri rostite de secreta,ral între orlacl, brigada condusă de maisirul petru Chingă — redacţia „Pionierul'' Ha 22,00 <iderc-
gramului.
rale, a tuturor planurilor troşani, de confecţii Vul general al partidului, to din sectorul I al I.M. Uricanl — obţine constant depăşiri de ţeg).
Foto AL. TĂTAR
plan la producţia de cărbune.
de dezvoltare economico- can, „Chimică" şi „Meca varăşul Nicolae Ceauşescu,
socială". nică" Orăştie, de utilaj la marele forum comunist
In altă ordine de idei, minier, de piese de schimb şi democratic de la sfîrşi- C i n e m a
referindu-se la strategia şi reparaţii utilaj minier tul lunii noiembrie a.c.
progresului economico-so- Petroşani, mecanică de este imperios necesar să
cial al României din ulti material rulant Simeria, de ne analizăm cu discernă- DEVA: Acea
mii 23 de ani, caracterizat bere Haţeg, ca şi unele mînt şi majoră răspunde blestemată (Patr
prin sincronizarea dezvol unităţi din transporturi şi re activitatea do pînă a- trează-mă doar
tării forţelor de producţie circulaţia mărfurilor, an cum şi rezultatele obţinu tine (Arta); IIU
RA: orele 11 (!>
cu perfecţionarea relaţii treprize de construcţii te şi să adoptăm cele mai A); Evadarea
lor de producţie, la reali montaj şi altele, multe potrivite măsuri de perfec — li)/ ,Nelu (T-
zările remarcabile obţinu dintre ele raportînd deja ţionare continuă a mun PETRl . "iNl :
(Parîng)
te în toate sectoarele de îndeplinirea prevederilor cii, să aplicăm cu stric straniu Concord*
şament
activitate, conducătorul de plan pe anul în curs. teţe mecanismul economi lembrle); Flăcări
partidului şi statului subli Dar, aşa cum, pe bună co-financiar, principiile au- mori (Unirea); 1
Să-ţi
vorbesc
nia cu pregnanţă şi jus dreptate, releva tovarăşul toconducerii şi autogestiu ne (Cultural); de
V
teţe în importanta Expu Nicolae Ceauşescu, „Nu nii, astfel incit să aşezăm Şarada (Luceafăr
nere prezentată la şedin toţi au înţeles că auto- întreaga activitate produc NEA: Umbrele
ţa comună a Plenarei C.C. conducerea democratică, tivă pe principiile ferme (Minerul) ; PH
al P.C.R., a organismelor autogestiunea înseamnă ale calităţii şi eficienţei, Răzbunarea J
(Muncitoresc);
/
democratice şi organizaţii creşterea ordinii şi disci să sporim contribuţia ju SA: Toate pînzel
lor de masă şi obşteşti plinei, întărirea răspunde deţului Hunedoara la edi III: IntUnire în
din 28—30 noiembrie a.c, : rii în buna conducere a ficarea multilaterală a pa tic (Muncitoresc
Surorik
„Viaţa a demonstrat jus activităţii şi în gospodări triei. CÂNI: BRAD: <
zat);
(Stea' Şfi>X t
TIE: ită fori<
Desfăşurarea activităţii din zootehnie tria); Cele ma
momente cu ;
gram artistic susţinut de Bran (Flacăra)
GIU-B’.AI: Zori'
(Urmare din pag. 1) re din unităţile agricole, venit la programul de Acestor animale trebuie formaţiile promovate — seriile i-u
şi
La C.A.P. Beriu, activita grajd Rodica Moţa, prima să li se facă tratamentele pentru faza pe C.U.A.S.C. de cultură Hor,
„Cîntarea
tea a fost coordonată de rul comunei, iar la C.A.P. adecvate pentru a fi re a celei de-a VII-a ediţii HAŢEG: spor să
Ştefan Crăciun, inginerui Orăştioara de Jos, Eugen introduse în producţie • a Festivalului naţional vedem (Dacia);
Orăştioara de Jos anima şef al cooperativei, la Burzan, secretar adjunct Se cere extinsă stabula- „Cîntarea României". Zîmbet de soare
lele sînt lotizate după pro C.A.P. Căstău, programul ţia liberă ta tineret, me • Săptămîna cullural- • Premiere de gală. LAN: Coplan, Iş:
(Cen
ducţie şi starea de gesta s-a desfăşurat sub îndru cu probleme de propagan todă ce se aplică cu bune educativă „Ovid Densu- La cinematografele „Da mă riscul croaţ'
şi
cultură
dă
al
comitetului
comu
ţie, fiind hrănite, dife marea preşedintelui unită nal de partid Beriu. La rezultate la A.E î. Beriu • sianu" organizată de cia" Haţeg, „7 Noiem tarea României")
Consiliul comunal de e-
la
renţiat. Ca urmare a a- ţii Aurel Derman, iar ia In hrana animalelor, în ducaţie politică şi cultu brie" Petroşani şi „Stea RIA: Rezervă TIJA:
(Mureşul);
cestui fapt, aici producţia C.A.P. Orăştie a Măriei A.E.f. Beriu n-a fost ni special a vacilor cu lapte, ră socialistă Densuş a ua roşie” Brad au avut ml (l.umina).
de lapte marfă a crescut Borza, şefa de fermă. La meni însă, ca şi la C.A.P. trebuie să crească cantita cuprins numeroase ma loc premiere de gală cu
în ultima lună. ca şi la C.A.P. Orăştioara de Jos Căstău, de altfel. La tea de suculente — siloz, comedia muzicală româ
însă lucrurile s-au petre C.A.P. Pricaz, a fost pre nifestări. Prin ţinuta lor nească „în fiecare zi
C.A.P. Beriu. Sporirea sfeclă furajeră, borhot etc.' deosebită .s-au remarcat
producţiei de lapte se în cut altfel. Conform grafi zent primarul comunei — furaje ce contribuie la simpozionul, din ziua mi-e dor de tine". La în- Vremea
registrează şi la C.A.P. cului. ■ la programul Turdaş David Mi-ron. Dar creşterea producţiei de inaugurală a săptămînii, tîlnirile cu publicul cine
Pricaz, Turdaş şi altele. lapte • Să se pună în „Ţara Haţegului — veche fil, prilejuite de premie
Sporul de producţie este funcţiune cît mai urgent vatră de cultură şi civi- re, au participat regizo I'entru azi : vri
însă mic, şi de aceea se bucătăriile furajere pen lizaţie românească" şi rul filmului, Gheorghe fi în general re
cere ca în toate unităţile tru a se trece la utiliza f recitalul de muzică şi Vitanidis şi actorii Emi cerul temporar
să se treacă ’a tocarea şi din după-amiaza zilei de la C.A.P. Turdaş şi C.A.P. rea furajului unic • Re poezie susţinut de mem lia Popesc u şi Viorel Vor cădea ninsot
prepararea furajelor, in miercuri trebuia să par Orăştie prezenţa organelor ducerea fluctuaţiei de în brii cenaclurilor literare Păunescu. care vor avea şi
special a celor grosiere, in ticipe Maria Adamescu, locale era... aşteptată. grijitori prin atragerea la „Ritmuri" Deva, „Flacă • Festival coral. în o- l tor de averse. V:
acest domeniu, A.E.f Be contabila şefă a unităţii, După cîte ştim, fiecare activitatea din zootehnie ra" Hunedoara şi ai gru raşul Lugoj se organi- / sufla moderat dii
riu poate fi iuat drept dar n-a venit. La AE.i. organ local al puterii şi a oamenilor din localită pului vocal-instrumental zează, o dată la doi ani, ) rul nord-estic. T
turile
minime
exemplu. Aici cocenii de Beriu, de serviciu a fost administraţiei- de stat are ţile respective. ' „Canon” al Centrului de un festival-concurs de ( cuprinse între m
porumb şi paiele înainte operatorul insămîrţător un grafic cu participarea cultură şi creaţie „Cînta- muzică corală dotat cu i şi minus 3 grad
de a fi puse în iesle se Ileana Petrescu care a a- tovarăşilor din conducerea rea României" Hunedoa trofeul „Ion Vidu", care 1 cele maxime întn
toacă, ceea ce face ca sigurat o bună coordonare comunelor la activitatea ra. Alături de aceste se bucură de o pârtiei- ţ 3 şl plus 2 gra
nutreţul să fie consumat a activităţii. La C.A.P. din zootehnie. Din păcate A trecut puţină vreme două manifestări reali pare prestigioasă. Ediţia l lat se va prodt
in întregime, fără să se Pricaz a fost prezent pre — cum am constatat — nu din stabulaţia actuală a zate în satul Peşteana, din acest an a festiva- ) ţ-ă.
lului a fost dedicată ani- )
înregistreze nici o risipă animalelor. Pentru desfă în timpul săptămînii cul
şedintele cooperativei, care se respectă cu rigurozita şurarea în bune condiţii a versării a 125 de ani de La munte : vre
a venit cam tîrziu la pro te. tural - educative „Ovid la naşterea compozitorii- i
ORDINEA ŞI activităţii din zootehnie, fi rece, , cu ceru;
gram, dar — vorba ceea sporirea continuă a pro Densusianu" au mai fost lui, dirijorului şi folclo- )
DISCIPLINA — FACTORI „mai bine mai tîrziu decîl ALTE ASPECTE organizate expuneri, dez ristului bănăţean Ion ţ Vor cădea ninso
Viatul
v
ESENŢIALI PENTRU deloc".. CE TREBUIE AVUTE ducţiilor ce se obţin în bateri, „Tribuna demo Vidu. Printre invitaţii ( porare. sectorul eşti
perioada de iarnă se cer
din
O ACTIVITATE ÎN VEDERE întreprinse toate eforturile craţiei", o întîlniire cu săi de onoare s-a numă viteze temporare i
DE CALITATE NI PRIMĂRIILE SA SE pentru respectarea întoc brigada ştiinţifică, seri rat şi corul de cameră km/oră. Local c<
IMPLICE • A.E I. Beriu are o ma mai a programului de cultural-distractive. în al Direcţiei sanitare ju depunere de <
La programul de grajd ÎN REZOLVAREA ternitate care nu este fo grajd, furajarea şi hrăni-, încheierea manifestărilor, deţene, care a avut şi (Meteorolog de
au fost prezenţi toţi în PROBLEMELOR losită, primind alte desti rea corespunzătoare a efec la aşezămîntul de cultu de această dată o pre L, Pronccnco).
grijitorii de animale, ca şi naţii, astfel că vacile fată tivelor şi în special a va ră din Densuş, a avut loc zenţă meritorie, ca şi la
CURENTE DIN simpozionul „Comuna ediţiile precedente la ca
personalul de specialitate. în grajd. • în toate uni cilor cu lapte toţi facto
ZOOTEHNIE noastră pe coordonatele re a mai participat, ală m m
Alături de ei au participat tăţile există un mare nu rii, mobilizîndu-se cu
măr de vaci infecunde —- maximă răspundere în dezvoltării actuale", ur turi de alte formaţii de
fa activitatea din zooteh La Cooperativa agricolă la C.A.P Beriu -8 ta realizarea sarcinilor ce ie mat de un reuşit pro gen din judeţ.
nie şi factori de conduce de producţie din Beriu a C.A.P. Căstău — 16 şa ______