Page 54 - Drumul_socialismului_1988_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6.
Paq. 2

Timpul ţării timpul ţării se măsoară
în pulsaţii de putere.
Timpul ţării bate ore Bate-n ore timpul ţării
de ardente împliniri, cutezanţa-n^ample spaţii,
timpul ţării poartă-n trupu-i
cumpene de mari zidiri. tinereţea şi vigoarea -TEIEVIZIU
ctitoririi unei naţii.
Timpul ţării poartă raza
şi destinul unei ere, DUMITRU SPATARU • 13,00 Telex «
La sfîrşit de săpti
* Muzică popul
România la timp*
zent - România 1
— activ implicată Corespondenţă nodurile (...) fac incontes­ pul viitor * Cc
tabil oficiile de autentic
fericită * Un
în educarea multilaterală a oamenilor O cititoare cu respect de margarină se precizea­ Panlheon a! talentelor!...)“. pentru dumneai
Dar bine, veţi zice, Pon­
* Autograf din c
pentru limba românească ză că e tartina bilă. Asta ţii eonul e un mor mint 1 * Din universul d(
Incontestabil, vorba poetu­
în magistrala Expunere mai larg. Popularizarea sursele şi instrumentele de ne scrie spre a-şi mărtu­ seamănă cu compotul de lui, Chiar dacă are in lă fi­ lui animat * Tel
* Virtuozi ai inst:
a t o v a r ă ş u l u i Nicolae mijloacelor şi a modalită­ informare, seriile şi co­ risi citeva nedumeriri. Pen­ piersici depilate de acum şarea unui templu şi e telor populare: Sil
Ceauşescu la şedinţa co­ ţilor de utilizare a lor de lecţiile, fişierele tematice tru că are şi dreptate, şl ciţiva ani (...)". destinat doar cultivării Lungoci * Capot
mună a Plenarei C.C. al către cititori pentru a se destinate diverselor cate­ umor, reproduc întocmai Nedumeririle cititoarei memoriei marilor persona­ ale baletului:
P.C.R., a organismelor de­ documenta în scopul per­ gorii socio-profesionale. Iar esenţa scrisorii ei: „Aş noastre nu-mi sini străine lităţi ale unul popor, tot lebedelor" di
mocratice şi organizaţiilor fecţionării profesionale, al evidenţierea unor cititori vrea să mă lămuriţi asu­ deşi neologisme ca inven- mormint e. Prin extensie, Ceaikovski * Ip
de masă şi obşteşti se realizării unor lucrări_ şti­ fruntaşi, prezentarea unor pra unor cuvinte noi in­ tică sau selectare s-au im­ se vorbeşte şi despre Pan- ale curajului: Alf
. subliniază că „este necesar inţifice sau de diplomă, al cărţi apărute lâ Editura troduse în limbă şi dacă pus in limbă şi nu sună theonul unui neam sau al * Ritmuri «tir,
să intensificăm activitatea informării cu ultimele „Albatros", a dramatizării sinteţi de acord cu eie. tocmai rău. CeJeJalte insă, unui veac in sensul de Muzică uşoară •
politică, educativă, cultu­ noutăţi din diverse dome­ „Ariciul albastru", audiţia Pro bob ii că eu sini demo­ galerie a figurilor ilustre Sâptâmina politi
rală, de ridicare a con­ nii s-a făcut în cadrul zi­ din muzica lui Chopin, dată şi conservatoristă, in­ ale acelui neam sau veac.
ştiinţei revoluţionare a lelor în care biblioteca, momentul „Din frumuseţi­ să mi se pare că prea Oricum am suci-o insă, 15,00 închiderea p:
mului • 19,00 T
tuturor oamenilor muncii, inclusiv secţia de copii şi le casetei cu bucurii" au mult se implementează ex- comparaţia cenaclului c u
nai • 19,25 Sub
să punem;'în evidenţă noi­ filiala nr. 1 au fost des­ conferit acţiunilor organi­ presiiJe care îşi aduc con­ Pantheonul rămine o abe­ lor, sub roşu steac
le şi noile cuceriri ale chise unor colective de oa­ zate nu numai un plus de tribuţia (nu mai există ver­ raţie. Alte exemple din
ştiinţei şi jiteftnicii, ale cu­ meni ai muncii, de elevi atractivi ta te, ci şi valenţe bul „a contribui" ?) in intr-adevăr, „zglrle timpa­ scrisoarea cititoarei noas­ suri patriotice, ‘ »
noaşterii Umane în gene­ şi preşcolari din Deva. educative. munca de zi cu zi în im­ nul", cum tot coresponden­ tre reprezintă stereotipii, ţionare • 19,40
ral". Pornind de la aces­ Prin valoarea lor edu­ Realizate în majoritate pactul cu problemele care ta noastră zice. li mulţu­ un soi de prefabricate enciclopedia •
te imperative de importan­ cativă s-au impus dezba­ la sediu dar şi în cîteva în principal (nu „mai a- mesc pentru acea marga­ lingvistivQ (a-şi aduce con­ Varietăţi muzica'
ţă majoră ce stau în faţa terile „Preşcolarul şi lite­ unităţi economice, „Zilele les“) au o influenţă in se­ rină tartînabilă, de un ri­ tribuţia sau, mai grav, a- studio • 20,55 Fi!
instituţiilor de cultură şi ratura pentru el şi despre Bibliotecii judeţene" s-au lectarea (selecţionarea ?) dicol suprem, de care măr­ portul, munca de zi cu zi, fistic: „Medicul
Asigurări" • 22,0!
folosind experienţa acu­ el", „Cartea şi lectura ca impus în viaţa culturală promovării noului. Apoi, turisesc a nu fi auzit incă. ştacheta calităţii efc. ele.) jurnal • 22,15: N
mulată în anul trecut. Bi­ mijloc al pregătirii profe­ a municipiului' ca o mani­ verbul „a face" aproape Şi pentru a nu rămine da­ care, repetate la nesfirşit,
blioteca judeţeană a des­ sionale, al educaţiei şi in­ festare care atestă rolul că nu mai există. Pe ciad ’ tor corespondentei noastre, devin poluante, aplatizea­ îndrăgite • 22,30
făşurat în ' aceste zile struirii", „Cum ne infor­ acesteia de factor activ în femeia va naşte in durerile iată, ii ofer spre delectare ză limba, o sărăcesc, îl dorea programulu.
manifestări specifice ou măm şi cum redactăm o formarea şi educarea mul­ efectuării ? Oare nu deve­ o „împislitură bitumată cu răpesc orice relief expre­
profunde semnificaţii poli- lucrare ştiinţifică" şi „Ro­ tilaterală a omului nou. nim delincvenţi faţă de bitum aditivat tip hidro- siv. Ce ar fi de făcut, a-
tico-educative. lul cărţii şi al lecturii în Rol pe care Biblioteca ju­ limbă ? De ce ne maimu­ bit". Sună bine, nu-i uşa ? şadar, împotriva acestor
înmănuncheate în cadrul formarea tinerei generaţii". deţeană şi-l asumă cu răs­ Am pescuit-o la mica pu­ atentate la acurateţea ros­
„Zilelor Bibliotecii jude­ De interesul şi aprecierea pundere şi dorinţa de per­ ţărim după fr an fu ji, că blicitate, dar nu e primej­ tirii româneşti ? Exact ceea
doar se zice delict şi nu
ţene", acţiunile, aşa cum participanţilor la manifes­ fecţionare continuă a mo­ dioasă, pentru că aparţi­ ce facem acum : să le bler DE"'
ne spunea Valeria Sţo'an, tări s-au bucurat şi expo­ dalităţilor educaţionale delînct ? ! Apoi, masa nu ne limbajului tehnic, de discutăm public, in văzul tr
directoarea instituţiei, au ziţia de carte „Literatura specifice activităţii sale. mai e făcută de tîmplar, specialitate şi are circula­ şi auzul lumii ori. de cile t'
urmărit apropierea cărţii contemporană — expresie ci de către iimplar. Vintul ţie restrinsă. Îngrijorătoare ori avem prilejul. Şi să ne
de un public cititor cit vie a unui timp eroic". VIORICA ROMAN va^suffo cu viteze de pînă sint aberaţiile care apar punem nădejdea in bunul
la... (ori de..., ori pînă in texte publicistice sau ■ simţ al neamului, care de
Io... I). Se pare că de cind chiar literare, cu zeci de vreo mie trei sute de ani Si
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN Ediţia jubiliară a fes­ există un cerc studenţesc mii de cititori. Un poet veghează la împlinirea in. şan
tivalului se bucură de o tembi ,
(Unirea);
participare numeroasă şi de inveutică (!) s-au pus local, bunăoară, referin- tru frumuseţe a limbii ro­ mori vorbesc desp
Să-ţi
in vinzare diferite articole,
mâneşti.
du-se la cele două cena­
„Căluşerul transilvănean" prestigioasă, alături de ca de ex. carne de oaie cluri din urbea sa, scrie no (Cultural); VU1
(Luceafărul)
Şarada
formaţii hunedorene evu­ dezosată, iar pe pachetul fără a clipi, in ziar „Ce- RADU CIOBANU NEA: Umbrele s
Obicei de iarnă, dansul lui n-d şi invitaţi din alte (Minerul) ; PET
Sfî
Răzbunarea
căluşerului. continuă să judeţe. O coincidenţă fe­ (Muncitoresc); AN
îhcînte, deopotrivă... tineri ricită — Festivalul inter- SA: Toate pînzele
şi vârstnici, prin -forţa şi Scena şi oamenii ei editare „Electrecord" pen­ III: Intîlnlre în
(Muncitoresc);
tic
vigoarea sa, prin măies­ jurieţea'n „Căluşerul tran­ tru anul 1989. CÂNI: Surorile
tria execuţiei ponturilor. silvănean" a ajuns la a Crupul vocol-insUumen- unui text adecvat, nevoie Despre intenţiile ambi­ zat); BRAD: oi
(Steaua roşie);
Ediţia ă XX-a a Festiva­ XX-a ediţie, iar forma­ tal „Canon", al Centrului împlinită cu sensibilitate ţioase ale grupului, cu pri­ TIE: O fată fericii
lului inter judeţean „Că­ ţia din Boiu împlineşte de curtară şi creaţie „Cjn- de. poetul loan Evu, un lejul recentului spectacol trln); Colo mal
luşerul transilvănean" — 100 de ani de existenţă tarea României" Hunedoa­ textier exigent cu sine. Ur­ de sărbătorire a zece ani momente cu St«
Bran (Flacăra);'
desfăşurată astăzi lă Ro- atestată documentar — ra, arc un palmares ca- mează elaborarea minu­ de activitate neîntreruptă, GIU-BAl: Zorba
mos, unde. acest joc are re-l onorează. Deţine şase ţioasă a partiturii, truda Mircea Goian mărturisea : — seriile I-II (i
conferă întrecerii din a- „In primul rind ne dorim de cultură şl
o îndelungată . tradiţie, titluri de laureat al Festi­ cizelării Interpretării pe recucerirea laurilor republi­ „Cîntarr ' **------------- '
iar mîine la Deva — a- cest an o încărcătură e- valului naţional „Cîntarea mai multe voci. Şi din nou cani ai acestei ediţii a 1IAŢEG ,i..-.. .
testă din nou dragostea moţională aparte. României", in cei zece ani emoţia unei premiere ! Ce­ Festivalului naţional „Cin- vedem t—ăcla);, )
Zîmbet de soare;
şi atenţia de care se bu­ Timp de trei zile,, spec­ de activitate, împliniţi m le şapte inimi ale „Cano­ tarea României“ la genul LAN: Coplan îşi
cură în satele hunedore- tatorilor din satul Boiu. aceste zile, susţinînd peste nului" - Mircea Golan muzică tinără şi cu noul mă riscul (Cent;
cultură şl creaţie
ne, dar şi în alte judeţe, a cărui formaţie şi-a ‘săr­ cinci sute de spectacole I (violoncel şi voce), Graţian spectacol de poezie şi mu­ tarea României");
grija pentru perpetuarea După căutări asidue, mai Ord eon u (chitară şi voce), zică creaţie originală. Do­ RIA: Rezervă la
(Mureşul): Il.IA:
sa. bătorit ieri centenarul, cu seamă a unei formule Ladislau tacob (chitară, rim, de asemenea, intil- rul (Lumina).
Descrierea pe care în­ celor din Romos şi Deva de exprimare originală, vioară şi voce). Florin Che- niri cit mai. multe cu iu­
că Dimitrie Cantemir o li s-a dat posibilitatea să care să evite moda şi să ţe (vioară şi voce), Ştefan bitorii muzicii, turnee, noi
face jocului de căluşeri admire eleganţa acestui impună o concepţie şi un Tamaş (vioară şi voce), cintc-ce proprii. Şi, desi­ Loto
în opera sa îi dovedeşte joc, frumuseţea costu­ profund stil liric modern, loan Evu (chitară şi voce) gur, aşteptăm cu emoţie
vechimea, iar documente in 1981 grupul a obţinut şi Florin Bilei (percuţie) - discul propriu, un L.P. pe
melor şi virtuozitatea vă­ consacrarea prin premiul bat din nou in acelaşi ritm care, sperăm, să şi-l do­ Rezultatele trag)
ulterioare atestă conti­ 10 decembrie 198!
nuarea în timp a acestui tafilor. Această sărbătoa­ C.C. al U.T.C., concertind al muzicii adevărate. rească cit mai mulţi iubitori
re a dansului popular ro­ apoi în numeroase locali­ Studiourile de radio şi de muzică pentru fonote­ Extr. I : 51, -18,
obicei cu origini în stră­ tăţi din ţară, stirnind me­ televiziune transmit cinte- ca personală". 19, 27, 61, 9, 49 ;
vechi ritualuri. Dar ade­ mânesc vine în prag de reu aprecieri elogioase. Extr. a Il-a :
ambiţioase
dor
Intenţii
vărata sa înflorire o cu­ Câluver demoiistrmdu-şl iarnă, ca în fiecare an. Nenumărate ore 'însu­ ce deja devenite dragi tu­ justificate de evoluţia for­ 64, 39, 57, 71, 84,
turor. far discul „Viaţa,
scenă
noaşte căluşerul datorită virtuozitatea liber pe sub o privirile să ne încălzească sufle­ mează munca de pregătir iubirea cea dinţii" ai Iul maţiei de-a lungul dece­ Fond total de ci
în
aer
cadrului oferit cu gene­ admirative ale spectato­ tele şi să ne desfete pri­ re a fiecărei noi compozi­ Victor Socaciu, unde gru­ niului de activitate care a 692 249 iei, din ca;
lei, report la
rozitate de Festivalul na­ rilor. ţii, de Io „simpla" idee ria I.
virile cu frumuseţile-i a- pul colaborează la şase impus-o definitiv in viaţa
ţional „Cîntarea Româ­ muzicală, pină la orches­ piese, a însemnat o treaptă muzicală a municipiului şl
niei", emulaţia spirituală tît de cunoscute şi totuşi trarea ei. Descoperirea ti­ şi o... avanpremieră pen­ a judeţului Hunedoara.
generată de acesta înles- atinge astăzi o amploare atît de noi şi reîmpros­ ne/ noi melodii este con. tru imprimarea propriului Vremea
nindu-i afirmarea, ce necunoscută înainte. pătate cu fiecare ediţie. tinuată firesc de găsirea disc, înscris in planul de G. STREIANU
Pentru azi : vre
Ii rece. Cerul va
Retras discret în spate­ CRONICA FILMULUI tice speciale, imobilitatea „LAUDĂ MUNCII, rurile bărbătesc de la riabil. Precipitaţii
le fermecătorului său per­ aparatului de filmat, a- I.M. Barza şi „Cantilena" sub formă de i
sonaj, Iulian Mihu lasă bundenţa porţiunilor de- LAUDĂ VOUĂ (Brad), ansamblurile fol­ se vor semnala î.
Banatului.
Vînt
legenda să se prezinte sin­ Huzîca e viaţa mea - ja-văzute, ingenuitatea pri­ MÎINI DE AUR" clorice „Doina Crişului" moderat din
gură. Mit al muzicii uşoa­ virii şi simplitatea con­ (Brad) şi „Siivana" (Deva), estic. Temperatur
re româneşti, trăindu-şi văcări, înregistrări pe de revistă. Le susţin cu cepţiei, cumulate, au un La Centrul de cultură şi formaţia de muzică uşoa­ nime vor fi cupri
tre minus 10 şi j
viaţa ca pe o stare a ti­ discuri, la televiziune şi vervă, umor şi aplomb efect paradoxal. Din ele creaţie „Cîntarea Româ­ ră a I.C.S.M. Brad, grupul grade, Izoţv* mai <
nereţii continue, Gică Pe- fotografii, „secvenţe" care Stela Popescu, Tamara izbucneşte un „document" niei",. Gurabarza a avut iar cele “laximc
trescu merita acest omagiu pot singure rezuma în­ Buciuceanu Botez, Ale­ pe care-1 parcurgi cu ad­ loc spectacolul dedicat . folk şi dansul modem de minus 4 şi zero
cinematografic. treaga biografie muzicală xandru Arşiinel, Ştefan miraţie şi plăcere, avînd fruntaşilor în producţie la Liceul „Avram Iancu”, Izolat se va : i
ceaţă
asociată
literair-muzical
Recital extraordinar, în- propusă — „Adevărata Bănică, Dem Rădulescu, impresia că te-ai apropiat „Laudă muncii, laudă montajul generale nr. 2 ciură.
al
Şcolii
La munte : vrer
tinzînd încă o punte între mea dragoste ai fost tu : Nicu Constantin şi Ale­ şi mai mult de interpret vouă mani de aur". Spec­ Cerul variabil. Iz
spectator şi şlagărele, ro­ muzica". xandru Lulescu. Cîntînd, şi universul muzicii sale. Crişcior, soliştii de, muzi­ ninge slab. Vînt'
manţele, cîntecele de voie Deschizîndu-se dinspre vorbind despre tinereţea Act de incontestabilă va­ tacolul a fost un omagiu că populară Lenuţa Evsei, sufla moderat d
bună ori tangourile inter­ un om către o lume a ne­ artistică fără bătrîneţe .a loare culturală, Muzica e adus hărniciei oamenilor Drăgan Muntean şi Ion torul nordic. Loc;
asociată cu c
pretate de acest cîntăreţ voii de bucurie şi a stro- amfitrionului lor, ei des­ viaţa mea reia ciclul unor muncii brădeni care au în­ Bocşa (Alba Iulia) şi in­
fără complexe în faţa . pului de haz picurat în coperă noi străluciri în- medalioane cinematografi­ deplinit deja planul pro­ terpreţii vocali, tinere spe­
modei ritmurilor moderne, melodiile de suflet, Muzi­ tr-un univers' muzical şi ce inaugurat în 1955. ducţiei marfă industrială ranţe ale muzicii uşoare, m m
Muzica e viaţa mea se ca e viaţa mea cuprinde, sufletesc de mare bogăţie. pe anul 1988. La susţine­ Mihaela Vlad, Liviu Dă-
naşte din mărturisiri şi e- firesc, scheciuri şi numei-e Absenţa efectelor artis- GHEORGHE POGAN I rea lui au contribuit co­ răban şi Gabriela Bene.