Page 57 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 57
i
PLENARA LĂRGITĂ
A CONSILIULUI NAŢIONAL
I
AL AGRICULTURII,
INDUSTRIEI ALIMENTARE,
SILVICULTURII
SI GOSPODĂRIRII APELOR
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
Stimaţi tovarăşi, pentru ridicarea bunăstării materiale şi aşa cum am mai menţionat — nu la ni cu sute de pagini care să demonstreze de
spirituale a poporului, pentru făurirea so velul prevederilor planului. ce n-au obţinut recolte corespunzătoare.
Plenara Consiliului. Naţional al Agri cietăţii comuniste în România ! (Aplauze în ce priveşte agricultura, s-au obţi Oare pentru' asta trebuie să avem funcţio
culturii şi altor sectoare de activitate a puternice, prelungite). nut, de asemenea, o serie de rezultate nari, ingineri-şefi, ingineri — începînd de
analizat pe larg rezultatele obţinute în La aceasta trebuie să adăugăm perma importante în creşterea producţiei agrico la miniştri şi pînă jos — ca să ne strîngă
acest ari şi obiectivele planului şi nent rolul important pe care îl au ştiin le — deşi trebuie să subliniem că, în acest documentare şi hîrtii ? Avem nevoie să
programelor pe 1989, în vederea creşterii ţa, învătămîntul şi cultura, ca factori domeniu, nu am realizat pe deplin pre se strîngă recolte, nu hîrtii ! Trebuie să se
producţiei agricole, a industriei alimenta fundamentali ai dezvoltării patriei noas vederile planului. Este adevărat, am ob lichideze orice hîrtie de justificare I (A-
re, a silviculturii şi gospodăririi apelor, tre şi ai construcţiei socialismului şi, deci, ţinut şi în acest an — deci în al treilea plauze puternice, prelungite). Ilîrtia, oricît
pentru sporirea contribuţiei la dezvolta necesitatea de a aşeza întreaga noastră an consecutiv — o producţie de cereale de mare ar fi cantitatea — şi spun aceasta
rea generală a patriei noastre socialiste, activitate, din toate domeniile, pe cele mai de peste 30 de milioane tone. Peste 250 pentru că, realmente, se vine cu vraful
la ridicarea bunăstării materiale şi spiri noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale noii de unităţi agricole de stat şi cooperatiste de hîrtii — nu asigură hrana nimănui.
tuale a întregului popor şi înfăptuirea revoluţii agrare, ale celei mal înalte cul au obţinut recolte record, de peste 8 000 Dimpotrivă, se face şi pagubă, se consu
neabătută a Programului partidului de edi turi, ale cunoaşterii umane în general. de kg grîu şi orz şi peste 20 000 kg po mă şi hîrtia, şi timpul. (Aplauze puter
ficare ' a societăţii socialiste multilateral Numai în asemena condiţii, punînd în cen rumb ştiuleţi la hectar.- Recolte mari s-au nice).
dezvoltate şi de înaintare spre comunism trul activităţii noastre de dezvoltare a obţinut de unele unităţi şi la alte culturi, Trebuie să se înţeleagă că rolul lucră
a României. (Aplauze puternice, prelun patriei şi de construcţie socialistă cele precum şi în zootehnie. Dacă am lua ci torilor din agricultura de stat şi coope
gite). mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii, frele generale, am putea să tragem con ratistă, al tuturor celor care lucrează în
Dezbaterile largi care au avut loc timp ridicarea continuă a conştiinţei revoluţio cluzia că putem să fim mulţumiţi cu ceea acest domeniu, ca de altfel în toate sec
de 2 zile, analiza critică şi autocritică a nare, vom asigura mersul ferm înainte, ce s-a realizat. Dar am greşi dacă am toarele de activitate, este nu să caute jus
activităţii de pînă acum, propunerile for victoria socialismului şi comunismului în face acest' lucru ! Pentru că, trebuie să tificări pentru nerealizarea producţiei, ci
mulate şi angajamentele asumate — fap România, vom asigura independenţa, su o spunem cu toată claritatea — de altfel, să gindeaseă şi să acţioneze pentru reali
tul că la lucrările Consiliului Naţional al veranitatea patriei, bunăstarea întregii unii dintre tovarăşii care au vorbit în zarea producţiei !
Agriculturii au luat cuvîntul peste 320 de naţiuni ! (Aplauze şi urale puternice ; se cursul dezbaterilor au subliniat acest lu Nu există sector din agricultură în
participanţi — demonstrează atît caracte scandează îndelung „Ceauşescu şi po cru — realizările obţinute nu ne pot mul nici un judeţ unde să nu poţi să obţii,
rul democratic larg al dezbaterilor, dar porul !"). ţumi pe deplin. Ele nu sînt pe măsura dacă lucrezi cum trebuie, recolte bune.
şi seriozitatea cu care au fost abordate Viaţa — supremul judecător al oricărei posibilităţilor de care dispune agricultu Trebuie să dispară concepţia greşită că
problemele ce se pun în aceste sectoare activităţi — a demonstrat pe deplin jus ra noastră socialistă ! sînt zone unde nu se pot obţine producţii
de activitate. teţea politicii generale a partidului nostru De altfel, dacă luăm cele 250 de unităţi mari. Nu există judeţ unde nu putem ob
Cred că pe baza acestor largi dezba de aplicare creatoare a legilor obiective, cu recolte bune, din numărul celor circa ţine 8 000 de kg de grîu la hectar dacă
teri vor trebui să fie trase toate concluziile a principiilor socialismului ştiinţific la 3 000 de unităţi agricole, vom vedea că lucrăm bine ! Nu există judeţ unde să nu
şi învăţămintele necesare în vederea per realităţile şi condiţiile patriei noastre. S-a procentul lor este destul de mic. Este putem obţine peste 20 000 de kg de po
fecţionării întregii activităţi şi înfăptuirii demonstrat cu putere justeţea tezei for adevărat că avem un număr mare' de uni rumb la hectar ! Ceea ce se impune este
neabătute a obiectivelor de importanţă mulate încă la Congresul al IX-lea că tăţi agricole care, deşi nu au obţinut re buna organizare, respectarea şi aplicarea
deosebită pentru dezvoltarea generală a socialismul se realizează în condiţii dife colte pentru titlul de „Erou al Noii Re cuceririlor ştiinţei, a tehnologiilor. Numai
patriei noastre, pentru dezvoltarea agricul rite de la o ţară la alta, de la o etapă la voluţii Agrare", au, totuşi, rezultate bune. aşa vom lichida stările de lucruri negati
turii şi înfăptuirea noii revoluţii agrare. alta şi că partidul comunist, ca forţă po Din păcate avem însă un număr mare — ve şi vom reuşi să facem ca, încă de anul
(Aplauze puternice, prelungite). litică conducătoare, are misiunea istorică nu cîteva — de unităţi agricole de stat viitor, să schimbăm radical situaţia din
La şedinţa comună a Comitetului Cen de a asigura înţelegerea acestor legităţi, şi cooperatiste cu rezultate slabe, unele agricultură. Şi trebuie să facem acest lu
tral al partidului şi celorlalte organisme dar şi a realităţilor din patria noastră, chiar foarte slabe. Avem judeţe întregi cru !
democratice, în cadrul analizei stadiului precum şi aplicarea acestora în cele mai cu rezultate slabe. Este necesar de subliniat că pentru
actual al dezvoltării societăţii noastre so bune condiţii. Realizările' pe care le avem Subliniez aceasta pentru că este nece stările de lucruri negative o răspundere
cialiste, m-am referit şi la situaţia ac în dezvoltarea generală — şi deci şi în sar să se înţeleagă bine că trebuie să li mare o au şi consiliile populare. în con
tuală a agriculturii socialiste româneşti. agricultură — demonstrează justeţea aces chidăm această stare de lucruri, să asigu formitate cu legile ţării, acestea poartă
Intr-adevăr, în anii socialismului, o dată tei politici şi a acestui drum. (Aplauze răm ca toate unităţile, toate judeţele să răspunderea directă pentru efectuarea şi
cu dezvoltarea generală a forţelor de pro puternice). se ridice la un nivel minim de producţie, realizarea producţiilor agricole, indiferent
ducţie, a industriei şi celorlalte ramuri de S-a vorbit aici despre o serie de rea aşa cum se pşevede în plan. Fără aceasta de proprietate. Desigur trebuie menţionată
activitate a avut loc şi o. puternică dez lizări. M-am referit pe larg, la forumul nu se poate considera că avem rezultate răspunderea pe care o poartă organizaţiile
voltare a agriculturii, care reprezintă, de democratic de la sfîrşitul lui noiembrie, bune ! ' şl organele de partid din unităţile comu
altfel, a doua ramură de bază a econo la faptul că agricultura socialistă de stat Sînt încă multe lipsuri. Cauzele aces
miei noastre naţionale. şi cooperatistă reprezintă factorul hotărî tei stări de lucruri nu pot fi puse numai nale, orăşeneşti, comitetele judeţene de
partid, pentru că a vorbi de rolul condu
Trebuie să subliniem faptul că, îndeo tor pentru obţinerea unor recolte bune în pe seama condiţiilor climaterice, deşi clima
sebi după Congresul al IX-lea al parti toate domeniile, pentru creşterea continuă a avut şi va avea întotdeauna un cuvînt cător al partidului în agricultură înseam
nă să pornim de la producţiile pe care le
dului, s-a asigurat o mai bună înţelegere a producţiei agricole şi înfăptuirea noii de spus. Dar rolul oamenilor care lucrea
şi s-a restabilit, într-un anumit sens, ade revoluţii agrare. Realizările pe care le-am ză în agricultură este să elaboreze ase realizăm. Fără nici o îndoială că acolo
vărul cu privire la rolul important pe obţinut în anii socialismului, îndeosebi menea tehnologii, să lucreze în aşa fel unde s-au obţinut producţiile care s-au
care agricultura îl are în dezvoltarea eco după Congresul al IX-lea, şi în agricul îneît să depăşească condiţiile nefavo prezentat aici, organizaţia de partid a lu
nomiei româneşti. S-a pus capăt unei anu tură, demonstrează că numai şi numai pe rabile de climă şi să asigure obţinerea de crat bine, dar dacă pe ansamblul jude
mite subaprecieri, pornind de la teza ge baza marii proprietăţi socialiste — de stat producţii bune. Acest lucru a fost de ţului avem rezultate nesatisfăcătoare în
nerală că industria trebuie să aibă rolul şi cooperatiste — putem să realizăm o monstrat de unităţile cu rezultate bune. seamnă eă organizaţiile de partid, corni-'
hotărîtor în dezvoltarea economiei naţio agricultură modernă, avansată, o agricul Dacă veţi analiza — fiecare în jude tetul judeţean însuşi au lucrat nesatisfă-
cător.
nale, fără să se neglijeze sau subaprecieze, tură care să asigure din plin necesităţile ţele voastre — activitatea unităţilor cu re
în vreun fel, rolul agriculturii — fără de poporului nostru, bunăstarea, să asigure zultate foarte bune, de 9 000 kg de grîu A înfăptui rolul conducător al parti
care nu se poate vorbi de o dezvoltare creşterea contribuţiei agriculturii la pro şi de orz la hectar, de 29 000 kg porumb dului în agricultură înseamnă a înfăptui
echilibrată a economiei naţionale, a con gresul general al României. (Aplauze pu ştiuleţi la hectar, de 4 000 kg floarea-soa- obiectivele noii revoluţii agrare, a obţine
struirii socialismului şi comunismului. (A- ternice, prelungite). relui, 4 000 kg soia şi activitatea din unele recolte bune în toate unităţile, în toate
plauze puternice, prelungite). Tezele programatice şi concluziile ma unităţi vecine, cu aceleaşi condiţii de cli judeţele, în toate sectoarele de activitate 1
Trebuie să înţelegem bine că este ne relui forum democratic de la sfîrşitul lu mă, dar cu rezultate, de cîteva ori mai Numai aşa partidul îşi va îndeplini mi
cesar să asigurăm o dezvoltare unitară a nii noiembrie — care stau la baza între mici, veţi ajunge la concluzia că nu clima, siunea sa ! (Aplauze şi urale prelungite).
industriei şi agriculturii — ca, de altfel, gii activităţi de construcţie socialistă şi nu condiţiile climaterice sînt de vină, ci încă o dată subliniez că este necesar
a tuturor ramurilor şi sectoarelor^ de ac comunistă — trebuie să constituie şi pen oamenii, felul în care specialiştii agricoli, să tragem toate învăţămintele din ceea
tivitate —, că orice rămînere în urmă, în tru oamenii muncii de la sate, pentru în cooperatorii sau lucrătorii din întreprin ce avem bun — .şi avem multe lucruri
tr-un sector sau altul, dar mai cu seamă treaga noastră agricultură, orientarea de derile agricole de stat au acţionat pentru bune, şi trebuie să ne propunem să gene
în aceste două sectoare hotărîtoare, va a- bază pentru perfecţionarea şi organizarea efectuarea în bune condiţii a lucrărilor ralizăm în toate unităţile, în întreaga
vea repercusiuni negative asupra întregii mai bună a întregii activităţi, pentru a care să le asigure producţii mari. ţară, aceste realizări. Dar să tragem în
dezvoltări a patriei noastre. Şi aceasta — ridica agricultura noastră la un nivel tot Aţi auzit aici de producţii de lapte de văţăminte şi din lipsuri şi neajunsuri,
repet — s-a reflectat din păcate, într-o mai înalt. înfăptuirea cerinţelor noii re peste 5 000 litri, de 5 800 litri. Dar alături pentru a nu se mai repeta în activitatea
anumită perioadă, în activitatea de con voluţii agrare presupune şi o recoltă tot de cooperativele sau de I.A.S.-urile ai că viitoare. Cea mai bună autocritică este
strucţie socialistă din ţara noastră. mai bună, dar şi ridicarea conştiinţei re ror reprezentanţi au vorbit aici sînt uni a asigura înfăptuirea, în cele mai bune
Este necesar să pornim permanent de voluţionare a ţărănimii, a tuturor celor tăţi cu producţii de cîteva ori mai mici. condiţii, a planurilor şi programelor, în
la faptul că industrializarea, pe baza celor din agricultură, făurirea unei ţărănimi cu Iar judeţele unde îşi desfăşoară activita toate sectoarele de activitate. Aceasta va
mai noi cuceriri ale ştiinţei, nu se poate o înaltă conştiinţă revoluţionară, un înalt tea unităţile care au prezentat aceste re dcmons ra că s-au tras concluziile nece
f
realiza fără asigurarea progresului con nivel de trai, material şi spiritual, apro zultate bune realizează mai puţin de 50 sare, că autocritica esto reală, nu formală !
tinuu al agriculturii — ca una din ramu pierea condiţiilor de muncă şi de viaţă la sută din producţia acestora. Subliniind toate stările de lucruri ne
rile principale ale economiei noastre ro dintre sat şi oraş şi crearea condiţiilor Subliniez aceasta pentru că este ne gative, faptul eă nu nutem să ne decla
mâneşti. Aşa cum trebuie, de asemenea, realizării societăţii unice a oamenilor mun cesar să se înţeleagă bine că nu se poate răm pe deplin satisfăcuţi cu rezultatele
să subliniem permanent că progresul şi cii, care, în deplină unitate, să asigure şi nu mai trebuie să vină nimeni cu ius- din acest an din agricultură, nu doresc
dezvoltarea agriculturii nu sînt posibile înfăptuirea societăţii comuniste în Româ tificarea legată de condiţiile climaterice. să diminuez în nici un fel marile reali
fără o industrie puternică, care să asigure nia ! (Urale şi aplauze prelungite ; se De altfel, s-a creat o s’tnatie pe care tre zări ne care le-am obţinut. Producţia de
nu numai mijloacele de mecanizare, dar scandează îndelung „Ceauşescu şi po buie S-O 1 ifU!dăm CU dpcărţrsiro. lncapînd 30 de milioane de tone de cereale este o
şi dezvoltarea generală a ţării, folosirea porul !“, „Stima noastră şi mîndria — chiar de la Ministerul Agriculturii si alte producţie care demonstrează forţa şi ra
în cele mai bune condiţii a forţei de mun Ceauşescu — România !"). organe centrale, nînă în unităţi. Sînt unii pacitatea agriculturii noastre socialiste.
că, asigurarea unui grad înalt de civiliza care, în loc că gîndească si să ie măsuri Dar recoltele mari de oare am vorbit dc-
ţie a societăţii socialiste româneşti. Stimaţi tovarăşi, pentru a soluţiona n’-ohlemclp ea'-e nnar mous'reară ce însemnate posibilităţi avem
Deci, unitatea dialectică dintre dezvol în activitatea nraoHcă, să sc amice să lu- încă în agricultură — si trebuie să tra
tarea industriei, agriculturii şi celorlalte Sîntem la sfîrşitul celui de-al treilea 00070 ea să strîneă o recoltă elf mai Pună, gem toate conchrnile si îrn'ătănvrs+ole I
ramuri constituie factorul hotărîtor pen an al planului cincinal 1986—1990. Pe feK.'leă <-ţ c*--îryrr V>î„fU. r-nf-n „ ,-r-m laţ
tru făurirea cu succes a socialismului, ansamblu, avem rezultate bune, deşi •— sfîrşitul lunii sau al anului cu justificări, (Continuare in pag. a 2-cr)