Page 61 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 61
Dezvoltare, diversificare, calitate \
Atelierul de tŞmpiărie din îndreptăţit temei, că ti• I.J.P.I.P.S. Hunedoara - jj
Deva, al Întreprinderii ju nărui colectiv de aici, for Deva, este mobilizat in *
deţene de producţie indus- mat din 40 de muncitori, activitate, în lumina indi- ]
t ială şi prestări servicii se achită in mod cores caţiilor si orientărilor din J
Hunedoara—Deva, a luat punzător de obligaţiile de magistrala Expunere a se- a
fiinţă in 1981, Era mo serviciu. In 11 luni şi O creierului general al parti- *
dest ca dotare, încadrare decadă din acest an, pla dului, tovarăşul Nicolae j
şi realizări. Dar, o dată cu nul la producţia marfă a Ceauşescu, la forumul co-. ]
trecerea anilor atei ierul fost îndeplinit in propor m un işti lor şi al democra- '
şi-a extins spaţiul, şi-a ţie de 122 la sută, în re- (iei muncitoreşti revoluţio- I
îmbogăţit zestrea tehnică, gistrîndu-se depăşiri la nare de la sfîrşitul lunii %
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P.C.R şi-a diversificat activita toate cele patru activi noiembrie, şi hotărit să |
Meseriaşi
majoreze
de
realizările
tea, colectivul a crescut
SI ftt C O M S l U U t U I P O P U L A » J U D E Ţ E A N ' numeric şi calitativ. tăţi de bază. conştiincioşi pînă acum, să încheie a- , j '
pricepuţi
şi
- Practic, producţia s-a cum sînt Moise Nemeş, nul 1988 cu noi şi impar- 1
dublat faţă de acum şapte Victoria lacob, Alexandru fante sporuri de producţie. J
ani, cind ne-am Început Lesfoidi, Stanca Rusu, Con — Totodată, a ţinut să I
Anul XL, nr. 9 670 MARJI, 20 DECEMBRIE 1988 , 4 pagini - 50 bani activitatea — ne spune stantin Ciorogaru işi aduc precizeze Tudor Deoancă, jj
sing. Tudor Deoancă, şe însemnate contribuţii la vrem să pregătim cit mal |
ful atelierului. Am pornit realizarea ritmică a pla bine condiţiile îndeplinirii >
numai cu prestări de ser nului. „Deşi dispunem de planului pe 1989, sporite j
vicii către populaţie. Apoi o dotare tehnică destul da faţă de acest an, la toa- ,
bună, care, in generai, ne
l; EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU am trecut şi la mobilă de permite să realizăm toate te capitolele, insă posibil |
comandă, iar astăzi exe
cutăm, in plus, diferite comenzile beneficiarilor, de îndeplinit. In acest ,
scop am fost dotaţi cu o j
STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ articole din lemn, precum apreciază Moise Nemeş, maşină modernă de tur- J
şi binale pentru construc mai avem probleme cu o- nat lac şi cu două maşini .
tori, respectiv p e n t r u perativitatea in executarea de frezat, pe care le vom I
anumitor lucrări şi uneori
înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii tatea s-a îmbunătăţit sub cu calitatea acestora, ca monta pînă la sfîrşitul a- jj
T.A.G.C.M. Deva, Activi
toate aspectele. Avem ma urmare a pregătirii unor nului, compartimentul a- I
provizionare al întreprin- j
muncitori, a angajării şi
de
agrare - preocupare principală şini moderne, s-au mare conştiinciozităţii lor in ac dorii ne ajută in asigura- ]
mai
productivitate,
încadrat ciţiva meseriaşi tivitatea de producţie, ca rea materialelor necesare, »
iar noi avem datoria să |
a tuturor lucrătorilor din agricultură cu bună pregătire profe şi a lipsei unor materiale, desfăşurăm o muncă mai '
sortimentele
in
sională, se depun eforturi
necesare.
susţinute pentru aprovi Cu toţii sîntem datori la susţinută, angajantâ şl |
zionarea cu materii prime mai mult, la mai bine". responsabilă, pe care si o <
Jalonînd cu realism şi tă la recenta plenară lăr ră, făurirea unei ţârânimi aşezăm la cote superioare jj
aceste
puţine
zile,
In
clarviziune direcţiile prin gită a Consiliului Naţional cu o inaltâ conştiinţă re şi materiale, ne străduim cite au mai rămas din an, de calitate şi eficienţă.
să ne facem cit mai te
cipale ale dezvoltării eco- al Agriculturii, Industriei voluţionară, un înalt nivel meinic datoria. şi colectivul atelierului de
nomico-sociale a ţârii Alimentare, Silviculturii şi de trai material şi spiri Şi se poate spune, cu timplărie din Deva, al G. DINU
noastre în cel de al 9-lea Gospodăririi Apelor, în ca tual, apropierea condiţii
cincinal şi, în perspectivă, re se arată că: „Tezele lor de muncă şi de viaţă
pînă în anul 2000, secre programatice şi concluziile dintre sat şi oraş şi crea
tarul general al parti marelui forum democratic rea condiţiilor realizării
dului, tovarăşul Nicolae de la sfîrşitul lunii noiem societăţii unice a oame
nilor muncii, care, în de
plină unitate, să asigure
Teze, idei, orientări din Expunerea înfăptuirea societăţii co
muniste în România !”.
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Rezultă cu claritate din a-
!a şedinţa comună a Plenarei C.C. ceste cerinţe, ce se con
stituie în teze-program de
ai P.C.R., a organismelor democratice muncă şi acţiune revolu
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti ţionară pentru partid şi
din 28—30 noiembrie 1988 întregul popor, că întrea
ga ţărănimet mecanizato
rii, lucrătorii din I.A.S., ca
Ceauşescu, a subliniat în brie _ care stau la baza drele tehnice şi toţi locui
magistrala Expunere la întregii activităţi de con torii satelor au înalta răs
şedinţa comună a Plena strucţie socialistă şi co pundere şi îndatorire pa
rei C.C. ai P.C.R., a orga munistă - trebuie să con triotică de a-şi perfecţio
nismelor democratice şi stituie şi pentru oamenii na neîncetat activitatea,
organizaţiilor de masă şi muncii de la sate, pentru de a asigura obţinerea u-
obşteşti din 28—30 noiem întreaga noastră agricultu nor producţii superioare
brie a.c., necesitatea ca ră, orientarea de bază la hectar la toate cultu Festivalul interjudeţean
oamenii muncii din agri pentru perfecţionarea şi rile şi în sectorul zooteh fl
cultură să acţioneze cu organizarea mai bună a nic, de a aplica pe scară
întreaga putere şi capaci întregii activităţi, pentru a largă tehnologiile înainta I.P.L. Deva, secţia de „Căluşerul transilvănean"
tate pentru a asigura în ridica agricultura noastră te, în scopul creşterii a- mobilă lla(eg. Timplarul
făptuirea neabătută a pro la un nivel tot' mai înalt, portului agriculturii Ia şef de echipă Constuntiri la a XX-a ediţie
gramului stabilit în dome înfăptuirea noii revoluţii progresul general ai 'pa Balica definitivează mon
niul agriculturii, a obiecti agrare presupune şi o re triei, la ridicarea calită tajul unor piese de ir.o-
velor noii revoluţii agrare. coltă mai bună, dar şi ri ţii muncii şi vieţii poporu bUier destinate exportu Ediţia jubiliară a Fes iul căluşeresc adus In
Acest deziderat a fost ac dicarea conştiinţei revolu lui nostru. lui. tivalului interjudeţean scenă, au făcut dovada
centuat, din nou, cu preg ţionare a ţărănimii, a tu Foto N. GHEORGHIU „Căluşerul transilvănean" preocupării pentru revi-
nanţă în cuvînta.rea rosti turor celor din agricultu (Continuare în pag. a 2-a) a constituit prin întreaga talizarea acestui joc cu
sa desfăşurare un eveni vechi tradiţii în vatra
ment deosebit în cadrul satului.
manifestărilor actualei Cea de-<a doua zi a
Sfîrşit de an 1988. Vre derii în cei 35 de ani de ediţii a Festivalului na concursului şi ultima a
me de bilanţ în toate" Secvenţe din viaţa şi existenţă : capacitatea de ţional „Cîntarea Româ festivalului s-a deschis
sectoarele muncii şi vie transport mai-fă a cres niei". Deschisă cu săr cu parada portului popu
ţii. Se măsoară paşii fă cut de 33 de ori, iar tra bătorirea unui veac de lar, după care formaţiile
cuţi. rezultatele dobîn- activitatea unui vrednic ficul de călători de 32 de activitate neîntreruptă a prezente au susţinut un
dite, se aruncă punţi ori; tonele expediate au formaţiei din Boiu (Ra- apreciat spectacol ,a Cen
spre viitor. sporit de 145 de ori şi poltu Mare), ediţia a trul de cultură şl crea
Pentru unele colective cele kilometrice de 106 XX-a a „Căluşerului ţie „Cîntarea României"
muncitoreşti, retrospec colectiv muncitoresc ori; numărul de călă transilvănean" a inclus din Deva.
tiva este mai amplă, tori transportaţi este mai între acţiunile sale sim „Căluşeirul transilvă
mulţumirile mai mari. începea energetica. Se • Drumul a fost lung, mare de 46 de ori, în pozionul „Tradiţie şi con nean" din acest an a evi
Gîndul şi privirea se în amplificau ritmurile în adesea anevoios, însă timp ce indicatorul „că temporaneitate în folclo denţiat frumuseţea co
torc mai mult în timp, construcţia de locuinţe. oamenii l-au străbătut lători — kilometri" de rul românesc", căruia regrafică, varietatea pon
zăbovesc mai insistent Se punea problema asi cu dîrzenie şi optimism, 62 de ori în comparaţie participarea unor presti turilor, eleganţa şi vita
asupra unor evenimente; gurării în mai mare mă întreprinderea, în an cu anul 1953. gioşi specialişti i-au im litatea acestui loc prin
biografiile se comple sură a mijloacelor de samblul său, s-a extins • Au fost construite primat o înaltă ţinută. excelenţă bărbătesc, dar
tează cu noi date. transport pentru oameni, şi modernizat. Colectivul autogări moderne în De t „Căluşerul transilvă care a început să fie
Iată, de exemplu, ce materiale şi produse. s-a primenit continuu, va, Hunedoara şi Brad; t nean", iniţiat în urmă cu jucat şi de femei — for
ar putea rememora oa s-au înfiinţat noi secţii 20 de ani de Comitetul maţiile din Baru (Hu
menii muncii de la în şi ateliere dotate cu a- t judeţean de cultură şi nedoara) şi Poiana Mă
treprinderea de trans I.T.A. HUNEDOARA-DEVA paratură de control şi I educaţie socialistă, a sti rului (Braşov). Este vi
porturi auto Hunedoara diagnosticare şi instala mulat mişcarea căluşe- zibilă, de asemenea, gri
— Deva din frumoasa LA 35 DE ANI DE EXISTENŢĂ ţii moderne ; s-a dezvol rcască hunedoreană incit ja pentru păstrarea au
existenţă de 35 de ani a tat reţeaua de legături numără în prezent 50 de tenticităţii obiceiului şi
unităţii, care se împli radio emisie-recepţie, de formaţii şi. aşa cum sub jocului în sine, pentru
neşte în aceste zile : o Aşa a luat fiinţă, în s-a pregătit, s-a consoli telex şi telefonie; în ac linia maestrul coregraf înfiinţarea unor noi for
o 1953. Trecuseră cinci acel an 1953, întreprin dat. tivitatea de planificare, Tita Sever, preşedintele maţii de gen (la între
ani de la începerea, sub derea regională de trans © împlinirile cele mai organizare şi conducere juriului, a dus la matu prinderile chimică şi me
conducerea Partidului porturi auto Hunedoara, consistente 's-au petrecut a activităţii a apărut cal rizarea şi perfecţiona canică din Orăştie), pen
Comunist Român, a con cu două subunităţi, în din 1965 încoace, de la culatorul. rea vătafilor şi cetelor tru constituirea altora
strucţiei socialiste în Deva şi Alba Iulia. La istoricul Congres al IX- ® în cei „35 de ani pe t care astăzi pot reda sub impresionante prin nu
România. Asemenea în scurt timp, în acelaşi lea al P.C.R.,- cînd în roate", mai multe mii de I tilităţile acestui joc. mărul mare de dansatori
tregii ţări, meleagurile an, s-a constituit şi auto fruntea partidului a fost şoferi şi mecanici, teh Prima zi a întrecerii (Geoagiu. Boşorod, Orăş-
hunedorene cunoşteau baza din Petroşani. Au ales cel mai de seamă nicieni . şi specialişti şi î s-a desfăşurat pe scena tioara de Sus. Romos).
ample prefaceri înnoitoa urmat, în 1960 — cele din fiu al naţiunii, tovară tot atîtea maşini — de o aşezămîntului cultural din Pentru valoarea lor
re. Sectoarele de bază Brad şi Hunedoara, în şul Nicolae Ceauşescu. Romos, factorii culturali deosebită, juriul f eşti -
— minoritul şi siderur 1966 — Haţeg, 1975 — o Cîteva cifre sînt e- DUMITRU GHEONEA locali dovedindu-se. prin-
gia — făceau paşi în Oră.şlie, iar în 1987 —. locvente privind ritmu I tr-o organizare ireproşa VIORICA ROMAN
semnaţi spre dezvoltare. Timişeni (Gorj). rile dezvoltării întreprin- (Continuare în pag a 2-a) bilă, gazde bune. în a-
cela.şi timp, prin obice (Continuare în pag. a 3-a)
