Page 62 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 62
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6j
Unde există o bună
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
organizare, cantităţile livrate cresc
SIRltUOil PROGRAM DE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA B ACŢIUJ
Raza de acţiune a Cen acordă atenţia cuvenită, ţiile de masă şi obşteşti Consiliul co;
poli
educaţie
trului de recuperare, co cantităţile recuperate şi.;, . pentru, a , impulsiona ac tură socinlls
pre
colectare,
revoluţii lectare, achiziţionare şi expediate spre oţelării ţiunile şi de livrare a fieru rla-Orled: ;• ii
cresc. Este cazul la „Me
cu
materialelor
Intreprin
desfacere
a
luare
refolosibile din Orăştie canica" Orăştie, care ă lui vechi de la populaţie. matografică cont
realizat
este întinsă. Cuprinde zo livrat suplimentar 198 tone De altfel, trebuie să arăt ducaţie pollt
ră
nele Orăşţiei şi Simeriei. fier vechi şi 136 tone fon că acţiunile mari pe care niren cinematc
pe
—
Cum în cele două oraşe tă, la I.M.M.R. Simeria, le organizăm, de obicei istoriei romi
de unde oţelăriile au pri
sîmbăta
şi
sînt
duminica,
cursul
aoricuitura îşi desfăşoară activitatea mit în plus 140 tone fier coordonate de consiliile instructorii a m.
acţiune
unităţi
puter
economice
n i c e — „Mecanică", „Chi Vechi şi 420 tone de fon populare. toril de sc
(Urmare din pag. 1) rozitate a tehnologiilor şi păstrării mediului încon mica”, „Vidra", „Plafar" matografice prez
rural,
este posibil să se obţină jurător, ,„a pădurilor şi a- —-'la Orăştie, I.M.M.R., Fierul, vechi - 1 ţiune.
producţii medii de peste pej.br, ca direcţii priorita „M a r m u r a " , Complex
Din ampla analiză fă 8 tone orz şi 50 tone sfe re ale activităţii viitoare şi’ C.F.R., Depou — la Si-
cută de secretarul general clă de zahăr la hectar, condiţii esenţiale - pentru meriei, înseamnă că şi po tă. Sînt însă şi unităţi Dacă privim plusurile
al partidului privind rea recolte superioare la ce progresul multilateral, ■■ al sibilităţi de recuperare a economice care, deşi au obţinute la livrarea fie
lizările din agricultură în lelalte culturi, la nivelul patriei. In această privinţă, metalelor refolosibile e- posibilităţi mari, nu-şi o- rului vechi către oţelării
acest an se desprinde cu criteriilor stabilite pentru răspunderi deosebite revin xistă, mai cu seamă dacă noa-ează integral sarcinile. de la Orăştie şi Simeria, • 19,00
claritate necesitatea ca acordarea înaltului titlu consiliilor populare, care avem în vedere că multe In această situaţie sînt acţiunea ar putea primi 19,25 Să ti
muncim înt
organele şi organizaţiile de „Erou al Noii Revolu trebuie să conducă regis-, dintre aceste unităţi sînt, „ C h i m i c a " „Vidra", un calificativ hun. Dar, melor eticii
de partid, consiliile popu ţii Agrare". Pornind de la trele agricole cu cea mai la rîndul lor, mari con E.G.C.L., U.F.E.T. — toa aşa cum subliniau şi in socialiste l
lare, organele agricole, aceste considerente, prin mare atenţie, să urmăreas-, sumatoare de metal. te din Orăştie,' „Marmura" terlocutorii noştri, există dustria —
1
consiliile unice agroindus generalizarea largă în Dar să vedem care este Simeria şi altele. în. in rezerve şi posibilităţi mult
triale, conducerile unităţi producţie a rezultatelor că, împreună Cu consiliile situaţia' recuperării meta cintele acestora se află mai mari în această di prioritare a
unice agroindustriale, or
tru Tv. „Ci
lor agricole, cadrele teh cercetării ştiinţifice şi a lelor refolosibile în pe cantităţi însemnate de recţie. Cunoşcînd că me gostea" dc
nice şi toţi lucrătorii din experienţei unităţilor a- ganele agricole şi condu rioada care a trecut din metale refolosibile care ar talele ~ refolosibile consti rian. Interj:
agricultură să acţioneze gricole fruntaşe este posi cerile unităţilor aplicarea acest an. O prezintă to trebui să ia grabnic dru tuie o importantă sursă de mora Creţu
cu fermitate, în spirit re bil ca în anul viitor tot cu consecvenţă a măsuri varăşul Dumitru Şerban, mul spre oţelării. materii prime pentru side Constantin,
voluţionar, de ordine şi mai multe unităţi să obţi lor stabilite în scopul ridi şeful centrului. — Ce cantităţi de fier rurgie, că, prin reintrodu linescu, Em
disciplină, pentru a reali nă rezultate care să le cării potenţialului produc ' — Am colectat şi livrat vechi aţi preluat a- cerea lor în circuitul pro genia Bâd
za in cele mai bune con dea dreptul să candideze tiv al pămîntului, respec oţelăriilor de la C.S. Hu nul acesta de la popu ductiv, se economisesc în Delia Mat
diţii prevederile progra la acordarea înaltului ti tarea planului pe culturi nedoara 17 172 tone fier laţie 2 — l-am întrebat, pe semnate cantităţi de ma Filip, Dorel
melor de dezvoltare a a- tlu. Hotărîtoare în realiza şi a prevederilor legale vechi, cu 1 372 tone mai muncitorul recuperator terii prime, unele din im stantin Dip
griculturii, astfel încit în rea acestui deziderat sînt referitoare la realizarea mult faţă de plan, iar.- la Dumitru Oană. port, energie electrică etc., Oancea, Ri
—. 742 tone — la Sime
anul 1989, în cinstea ce măsurile politico-organiza- integrală a producţiilor fontă 3 658 tone, prevede ria. şi 516 tone — la Orăş- se impune ca această pro trescu. R<
lei de-a 45-a aniversări a torice şi tehnico-economice şi a livrărilor la fondul de rile iniţiale fiind depăşite tie.' Şi în acest sector po blemă de strictă actuali ! Domniţa h
revoluţiei de eliberare so ce se aplică în scopul va stat. In acest context s-a sibilităţile sînt însă mult tate să fie tratată — ş 21,20 ' Sp
cială, şi naţională, antifas lorificării depline a poten relevat faptul că în anul , cu peste 1 100 tone. Aş soluţionată — cu întreaga rtar în toa
cistă şi antiimperialistă şi viitor toate unităţile agri sublinia că în unităţile mai mari.. Vom colabora răspundere în fiecare uni rile » 21 j
a Congresului al XlV-lea ţialului productiv existent, cole trebuie să-şi îndepli economice unde această strîns cu asociaţiile de tate economică. mus 1 p
folosirii cu randament ma importantă activitate este locatari, cu şcolile, comi
al partidului, să se obţină xim a pămîntului, bazei nească cel puţin produc bine organizată şi i se siile de femei, organiza GH. I. NEGREA in s., „hui
cele mai mari producţii în tehnico-materiaie şi forţei ţiile planificate. 21,50 Telej
agricultură, fiecare unitate de muncă. întrucît oame Ţrăgind toate învăţă
agricolă să-şi îndeplineas nii sînt cei care decid mintele necesare din acti
că ireproşabil sarcinile de vitatea de pînă acum,
livrare a produselor la soarta producţiei, toţi lu toţi oamenii muncii diin a-
fondul de stat şi la fondul crătorii din agricultură tre gricultura hunedoreamă, DEVA :
buie să înţeleagă că nu
de autoaprovizionare, să cu justificări, ci printr-o sub conducerea organelor ţa mea (1
realizeze întreaga produc muncă perseverentă, bine şi a organizaţiilor de plfirl pe
ranţa“ (A:
ţie cu eficienţă şi bene organizată, cu dăruire şi partid, sînt chemaţi să a- DOAllA :
ficii sporite. petK. (M‘
răspundere politică şi pro profundeze cunoaşterea te SESIZĂRI - SOLUŢII în a.'ţiţa
Unul din obiectivele e- zelor din Expunerea secre dern — 11
senţiale în acest sens îl fesională îşi pot îndeplini tarului general al parti grului Cli
reprezintă atingerea recol importantele sarcini ce fe dului, să-şi însuşească te • Tovarăşe „ Ioachim schimb. răspunsul ne ra); PETI
tei de 35 milioane tone sîrrt încredinţate, fiind ne Nojogan, din Păuliş — dezvăluie un anumit mod fietul neg
(I’arîng);
cereale, ridicarea randa cesar ca fiecare, la locul meinic conţinutul cuvîntă- Şoimuş, sesizarea dv. a de a face aprovizionarea Ceghem
mentelor la celelalte cul său de muncă, să-şi facă rii la recenta plenară lăr fost cercetată de I.T.A magazinului. Prosoapele Adio vist
turi, în legumicultură, po exemplar şi cu exigenţă gită a Consiliului Naţio Deva, care vă invită să pluşate, pentru care dum (Unirea);
coruptibili
micultură şi îmbunătăţirea datoria, să nu tolereze su nal al Agriculturii, Indus depuneţi o cerere şi bi neavoastră aţi plătit 35 19 (Cultui
radicală a activităţii din perficialitatea şi formalis triei Alimentare, Silvicultu letul de tren cu care aţi lei pe bucată, deşi aveau Mirajele i
zootehnie. mul, să-şi perfecţioneze rii şi Gospodăririi Apelor, călătorit în ziua respec pe etichetă preţul de 20 fărul); L<
siada ’81
Experienţa unor unităţi continuu nivelul de cunoş să militeze , în spirit revo tivă ’ — deşi cum parase lei bucata, au sosit la TRILA :
agricole din judeţul nos tinţe în domeniul în care luţionar, cu întreaga pu răţi bilet Ia autobuzul de magazin, Intr-adevăr, cu despre ni
tru, cum sînt cele din Ro- lucrează. tere şi capacitate de Băiţa — spre a vă pu preţul de 35 lei. Cum resc); Aî
Iugoslavia
mos, Rapolţu Mare, Boşo- fn Expunerea la înaltul muncă în vederea trans Acţionîmi cu răspun tea despăgubi. s-a „îngrăşat" acest preţ ? resc); UI
rod, Hărău şi altele, a de forum, secretarul general punerii neabătute în viaţă dere, cooperatorii din Simplu. Produsul respec teri - ' -ea
asi
monstrat că printr-o mun al partidului a insistat a- a obiectivelor stabilite, a Bretea Strei şi-au prevă • Cele reclamate de tiv a fost fabricat de în UF 3
roş ,
gurat
cantităţile
că temeinic organizată, supra folosirii raţionale a imperativelor noii revoluţii zute de furaje pentru dumneavoastră, tovarăşe treprinderea textile Arad Fata eu
prin respectarea cu rigu fondului funciar, apărării agrare. actuala perioadă de sta- Teodor Udrea, au fost şi livrat în stare nefini (Minerul)
bulaţie a animalelor. verificate la faţa locului sată unui atelier de croi In vîrtej
de către revizorul conta raţiunea
(Flacăra)
bil Ana Monce din cadrul torie din Săvh-şin, care BAI: O
Uniunii judeţene a coo se zice, lc-a finisat, o- (Centrul
perativelor de producţie, paraţie ce a făcut să creaţie „
(Urmare din pag. 1) într-un moment de în- achiziţii şi desfacerea crească preţul produsu niei“): I
Secvenţe din viata si sufleţitcare angajare a mărfurilor. Nu se confir lui la aproape dublu. Nu tea drag
BRAZI:
maro varietate de tipuri 9 9 9 întregii naţiuni pentru în mă încasarea cu supra- înţelegem de ce nu s-a torilor a
şi capacităţi — au stră făptuirea neabătută a preţ la nici unul din pro făcut această finisare in Sfîrşitul
bătut milioane de kilo activitatea unui vrednic , ideilor, orientărilor şi dusele pe care le-aţi atelierele C.P.A.D.M. Gu de cultu
„Cîntare:
metri pe arterele rutiere indicaţiilor din magistra cumpărat din magazinul rasada. Era mai direct şi SIMERIA
ale judeţului şi ale ţării, la Expunere a secreta sătesc de la Gurasada. în mai ieftin. decisivă
asigurând hrană industri colectiv muncitoresc rului general al partidu Promisiii
ei, expediindu-i produ lui, tovarăşul Nicolae
sele, ducîndu-i pe oameni Ceauşescu, prezentată la
la treburile lor. au pus suflet la ctitori vederile de plan de la înaltul forum al demo
• Forţele de la I.T.A. rea acestor grandioase începutul anului la toţi craţiei noastre socialiste
Hunedoara — Deva au obiective - ale „Epocii indicatorii. Mai mult, şi din 28—30 noiembrie a.c. Numen
semnat cu destoinicie Nicolae Ceauşescu". le-a depăşit cu: 3,3 la — document programa ! Revelionul tinerelului '89 ! tragerea
brie 1988
condica de prezenţă la • Şi cîteva nume de sută la venituri totale, tic de covîr.şitoare însem I
multe dintre marile o- autori ai succeselor ob 0,1 la sută la tone expe nătate pentru edificarea * Extr. 1
biective industriale, agri ţinute în timp de oa diate, 1,9 la sută la pro multilaterală a patriei, Şi în acest an, Comi- gazdele tinerilor vor fi ' 38. Extr. <•
cole, sociale şi culturale menii muncii de la I.T.A.: ducţia netă şi totatît la adoptat ca program de I ^ tetul judeţean al U.T.G., centrele de cultură şi | Extr.
acţiune
revo
ale judeţului: termocen Ioan Moise, Dorin Roş beneficii; 6,4 la sută la muncă şi al partidului, I ' comitetele municipale, o- creaţie „Cintarea Roma- - 37, 12.
răşoneşti şi comunale or- n.iei". Tot pentru tinerii j
luţionară
rond
1
tralele Mintia. şi Paro- ea, Ioan Rusu, Nechita productivitatea muncii; cumpăna din Hunedoara vor fi J 312 322 I
şeni, combinatele side Tulbureanu, Ionel Cioiu, a înregistrat economii la al întregului popor. Este J ganizează, la lei, ropt
rurgice de la Hunedoa Constantin Buldur, Emil costurile de producţie în un fericit prilej ca.re-i | dintre ani, revelioane ale organizate revelioane la |
ra şi Călan, barajele de Codică, Vasile Braşovea- valoare de aproape 2,5 stimulează şi pe oame >. tineretului. Se desfă- Liceul industrial nr. 1, J
la Cinciş şi Valea de nu, Lucia Rădoi, Ioan milioane lei. Cifrele sînt nii muncii din acest pu ] şoară în acest sens o la cluburile „Constructo- >
ternic şi destoinic colec
I intensă activitate, pentru
Peşti, salba de hidro Şufană. Constantin Vesa, seci, însă în ele se re tiv la activitate mai sus rul". şi cel din Ghelari. I
•
*
centrale de pe Rîu Mare- Trifu Crişan, Pavel Ur- găsesc preocupările şi ţinută şi mal. fructuoa I ca tinerii hunedoreni să Pentru tinerii din Ha- >
PCntri
Retezat, transportul de suţ, Petru Lazăr I, eforturile depuse, abne să, la amplificarea stră petreacă în condiţii cît ţeg se fac pregătiri la I fi • tunet:
cărbune în Valea Jiului Nicolae Chendreanu şi gaţia şi dăruirea mun daniilor pentru a-şi spori I ' mai bune clipe de ne restaurantul „Bucura" şi j acoperit
şi în bazinul Gorjului, Carol Chendreanu, Con citorească, spiritul da uitat. liceul din localitate, pen- | precipit:
de calcar Crăoiuneşti — stantin Rada, Mihai He- mobilizare şi responsabi contribuţia la dezvolta ' La Deva, sala sporta- im cei din Orăştie, la ' iormă vor i
se
Hunedoara, la locuinţe ning, Nicolae Şoaită, litate revoluţionară, do rea economico-socială a I rilor va fi şi dc această, cantina „Mioriţa" şi Li- | poviţă
şi modernizări de dru mulţi, mulţi alţii. rinţa neclintită de a face judeţului şi a ţării. v dată locul de întîlmre al ceul „Aurel Vlaieu". condiţii
muri. Trecătorii sau o Scurt bilanţ la zi: mai mult şi mai bine îi felicităm pe toţi cei. | tinerilor municipiului, iar Asemenea revelioane | va sufl
sectorul
doar privitorii canalelor prin materializarea nea pentru ţară. cu legitimaţia I.T.A. Hu ' pentru studenţi, re-velio- ale tineretului vor fi » intensif
Dunăre — Marea Nea bătută a tezelor din a- Evenimentul aniversar nedoara—Deva la jubi ţ nul va fi organizat la 'organizate, de asemenea, | km/h.
gră şi Dunăre — Bucu prilie, tînărul colectiv de al celor 35 de ani de leul existenţei unităţii I sala de dans pentru % la _.Călan,"Brad, Simeria, > uşoară
reşti ştiu că şi o parte 35 de ani pe care-1 pre existenţă a- întreprinde lor şi le dorim încă mulţi, j neret- de la restăuran-.
i dintre oamenii de la zentăm în aceste secven rii de transporturi auto mulţi ani de realizări * tul „Bachus". La Pe- Lupeni, Vulcan,' Uricani, |
I î T A Hunedoara—Deva ţe şi-a îndeplinit pre Hunedoara—Deva are loc în muncă şi în viaţă 1 * broşaţii şi Hunedoara, II ia etc.