Page 66 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Citeva surprize întîlnite
| (Urmare din pag. 1) ^
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI N.ICOLAE CEAUŞESCU
^ cele „Un mic buchet de ^ la programul de lucru
)j ghiocei" şi „Zori de zi", i
STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA De apreciere s-au bucu- J
! solistele Corina \ în zootehnie / ■ PUBLICI
rai şi
T CV • PItO
Folosirea raţională a fondului funciar— i ce“), („Cintec de pa- 1 DUPĂ INSPIRAŢIE... dar nu se furajează dife NE, Cţ i AM.
Budâu
este
Aceasta
zilnic
tivit.tţil
Melinda Muradin ,
/ („Cintec pentru părinţi"), 1 Ieri, dimineaţă, la pro renţiat !) să intre şi cîte torilor atelier
siloz.
kg
realitate
25
In
P.T.’
ploatare
obiectiv prioritar, condiţie primordială ţ rămin copil"), recltataa- i gramul de lucru în secto însă, vacile nu primeau «loara. la In încep
1 Alina Stan („Aş vrea să ţ
:
do
zl“,
I rele Del ia Rotea („Ţara rul zootehnic, la adăpostu nici un fel de furaj su a- „la servicii planu
au
pt
ţii
îngrijitorii
culent.
rile pentru vacile cu lapte
1 mea") şl Luminiţa Ola-\ lupe «?ste inii
pentru creşterea producţiei agricole ţ ru („Iarna"). Dintre in- l ale C.A.P. Burjuc trebuia dus drept scuze pentru a- procent do 1<
ceastă
făcută
,.surpriză"
l terpreţii „Pluguşorului", } să fie prezentă pentru a tii, iar la
100,r,S la sută
? care a încheiat progra- 1 îndruma şi controla activi vacilor faptul că silozul blinlere : In
(Urmare din pag. 1} producţii mari, secretarul mul judeţean de dezvol 1 mul, răsplătit cu aplauze Ij tatea, potrivit graficului este... alterat, dar trebuie rloadă na s-o
generai al partidului ară tare a agriculturii. ţ de asistenţă, s-a remar- t stabilit, contabila şefă a descărcat din scripte. Mare nici o reoiftr
şi cu aportul unor uni ta la recenta plenară lăr In toate acţiunile ce se i cat vocea lui Răzvan > unităţii, Florica Pinitea. a fost însă mirarea cînd, partea public
tăţi agricole, în judeţul gită a forumului agricul întreprind trebuie avută 1 Birrdescu. Cu urările din \ Am avut însă surpriza să desfăctnd ştia tul de acope meritul lucră:
la
oficiile
P
nostru s-au făcut paşi turii că : „Nu există ju permanent in vedere sub- constatăm că ea nu era rire a silozului, s-a con Uuc, Gliclnrl,
însemnaţi în privinţa ridi deţ unde nu putem obţine Kniienea făcută de tovară prezentă în fermă nici la statat că aici se afla un lan, Boşoirod,
cării şi valorificării mai 8 000 kg de gnu la hectar şul Nicolae Ceauşescu po ana 7,30. în asemenea nutreţ de cea mai bună ra — 1, 2, 4,
tly, SarmT/.ogt
bune a potenţialului pro dacă lucrăm bine ! Nu trivit căreia a înfăptui ro- copiilor condiţii, îngrijitorii lucrau calitate. Ca urmare, „ s-a
ductiv al pământului. Nu există judeţ unde să nu M conducător al partidu fiecare după... propria trecut la introducerea a-
mai în acest an, de pildă, putem obţine peste 20 000 lui în agricultură înseam inspiraţie. Ca urmare, cestuia în raţiile furajere,
s-au redat in circuitul pro kg porumb la hectar I nă a realiza obiectivele „Pluguşor": „Daţi radem . i ( programul do curăţenie, aşa cum prevăd normele,
ductiv peste 420 hectare, Ceea ce se impune este noii revoluţii agrare, a nul la ur are, I Pentru-a ) muls şi furajare se desfă afişate la adăposturi. Nu
S-au extins irigaţiile, com buna organizare, respecta obţine recolte bune, cel \ ţării sărbătoare,! Rostiţi 1 şura anapoda. Nu se ţină se poate trece însă cu ve
baterea eroziunii solului şi rea şi aplicarea cuceririlor puţin la nivelul planului l chiotul mai viu/ Pentru .' o evidenţă precisă a pro derea faptul că în baza. fu • 19,00 iT-
desecările pe mai mult de ştiinţei, a tehnologiilor". din fiecare unitate agrico .' al României (iu./ Lui, din ) ducţiei de lapte ce se rajeră este multă dezor 19,25 Tezele *
6 400 hectare, iar pentru In acest context un rol lă, astfel incit anul 1989 I inimă, fierbinte/ li urăm 1 realizează de la fiecare lot dine şi că nu se folo rile formulate
anul următor lucrările de hotărâtor reviine şi organe să conducă la o îmbună l mulţi ani-nainte,/ Viaţă ! de animale, nu se respectă seşte instalaţia de prepa şui Nicolae
îmbunătăţiri funciare cu lor şi organizaţiilor de tăţire radicală a întregii I lungă, rad in toate/ Pen- ) regulile de igienă a mul rare a nutreţurilor. Cum — program i
prind alte 6 500 hectare. partid, consiliilor populare, activităţi, inreglsfrind cele J tru pace şi dreptate/ La ^ sului, nu se urmăreşte pro se împacă cei din condu şi acţiune r c
Important este insă ca efi conducerilor de unităţi şi mai mari producţii din ţ mulţi ani cu sănătate !“, 1 cerea C.A.P. cu aseme pentru pregr
centul de grăsime a lapte
cienţa acestor lucrări şi specialiştilor din agricul istoria ţării noastre. Sînt 1 formaţia Casei pionieri- / lui, iar furajarea se face nea situaţii ? greşului al «
eforturi să se regăsească tura judeţului nostru, care toate ocestea deziderate ) for şi şoimilor patriei ) după placul îngrijitorilor. partidului, p t
în sporuri corespunzătoa au datoria să asigure fo care trebuie să-şi găseas | şi-a încheiat frumosul l Dacă la toate acestea GRĂSIMEA gr«ui ecanc
program artistic prezen- 1
re de recoltă, să se urmă losirea judicioasă a pă- că materializare şi in tot m faţa elevilor şco- ) mai adăugăm şi faptul că O STABILEŞTE... cial al Roi
rească cu insistenţă în mîntuloi, îmbunătăţirea ca agricultura judeţului nos Iilor şi grădiniţelor din l nici inginerul şef al uni 19,50 Indus*,
făptuirea programelor de lităţii acestuia prin lucrări tru, cooperatorii, mecani Deva. i tăţii, Cornel Stoica, nu se ŞOFERUL grame pn%
ridicare a potenţialului de fertilizare cu îngrăşă zatorii şi cadrele tehnice „Orăşelul copiilor" va 1 implică cu întreaga răs 20,10 Trăim
productiv al pămîntului şi minte organice, aplicarea avînd înalta răspundere prilejui micilor săi bene- ţ pundere în coordonarea Trecând peste faptul că împliniri mort
de creştere a producţiei de amendamente calcaroa- patriotică să gospodăreas ficiori, zilnic, imtilniri cu I activităţii din zootehnie, la C.A.P. Orăştioara de Mindria de <
agricole. se pe soiurile acide, sca- că cu eficienţă maximă muzica şi poezia, în corn- ’ avem o imagine clară a- Sus două loturi de ani ţoa ol Ro
male nu aveau încă asigu
Subliniind că trebuie să rificarea terenului şi rea întregul fond funciar, să pania formaţiilor artişti- ţ supra cauzelor ce gene raţi îngrijitori (!), ne-am cia)fc»e • ţ
dispară concepţia greşită lizarea întregului complex asigure producţii mari şi ce ale pionierilor şi şofi- l rează perpetuarea unei interesat de modul cum marea carte
potrivit căreia sînt zone de lucrări agroameliora- stabile , la toate culturile milos patriei din Devtf. ţ serii de neajunsuri în • 21,15 Inal
unde nu se pot obţine tive cuprinse în progra şi pe toate suprafeţele. se face predarea laptelui. dere patriot!
fermă, toate acestea regă Ni s-a spus că în dimi ţionară a
sind u-se în slabele rezul neaţa zilei de 14 deoem- e 21,35 Te
tate înregistrate la pro hrie a.c. şoferul a respins bită ţară ! 9
Amp!e eforturi pentru creşterea vrările pentru fondul' de o cantitate de 10 1 lapte jurnal.
ducţia de lapte şi la li
(la
preluare
recepţionând
stat. numai 25 II), pe motiv că
izvoarelor de cărbune RAŢII DOAR PE nu are grăsimea cores qVfNEPÂ
punzătoare, de 3,6 la sută,
HIRTIE care era trecută în bor
(Urmare din pag. 1) ginerul Aurel Trifan, şe
ful sectorului 1 — se re Zilele trecute, cînd am derou. El, fără a face nici
orizontală de cărbune in găseşte cel mai adesea în fost prezenţi la C.A.P. un fel de analiză, a „co ta DEVA : Mu
(Pati
mea
zona cîmpuiui de abataj producţiile mari de căr Turdaş,' unde se desfăşura rectat" şi înscris în bor plări pe vi
nr. 8. Vrem să intrăm în bune. Sectorul nostru a programul de lucru în zoo derou! respectiv grăsimea ranţa" (Arta)
DO ARA : Vîr
1989 cu toate condiţiile a- obţinut în întrecerea so tehnie, doar un singur în de 3 la sută. Pentru a-i pene (Modei
sigurate pentru îndeplini cialistă din -1987 locul I pe grijitor a venit la ora sta verifica „precizia", seara In arşiţa no;
rea sarcinilor de plan, a întreprindere şi locul al bilită, ceilalţi sosind fie s-a făcut analiza procen dern — B); f
Charle
angajamentelor asumate III-lea pe Valea Jiului. care după... ceasul său. tului de grăsime la lap grului PETROŞ:
ra);
în întrecerea socialistă. Pe perioada care a tre tele refuzat la preluare, fletul negruh
în această brigadă l-am cut din 1938 avem un plus Cum să se întîmple altfel, constatîndu-se n.u fără mi (Parîng); Det
întâlnit şi pe tînă-rj] mi de circa 4 000 tone de dacă nici contabila şefă, rare că aceasta era de 4 Ceghem (7. !
a
ner Gavrilă Iuşan, care cărbune". Luminiţa Peliaeesou, nu a la sută. Iată o situaţie Adio vise LTJ
(Unirea);,
merge pe „urmeiu" şefu — La şirul brigăzilor participat, conform grafi care îndeamnă la reflec co ilul d
lui de brigadă. Adăugind fruntaşe — a intervenit cului, la program ? Aici, ţii, la cinste şi corecti 19 ,utural);
că Vasile Iuşan — de loc tînărul inginer Valentin potrivit datelor afişate, tudine în îndeplinirea a- Mirajele iubii
din comuna Budeşti, ju Golaşu, responsabil cu trebulia ca în componenţa fcribuţîilor încredinţate. farul); LONI
secre
deţul Bistniţa-Năsăud — probleme de aeraj şi pro raţiilor pentru vacile cu scrisori PETRII
rui);
se află în Valea Jiului tecţia muncii în cadrul lapte (care sînt lotizate N, TiRCOB vorbesc de<
din anul 1960, ia.r la anul sectorului I, trebuie să a- (Muncitoresc)
va împlini două decenii de dăugăm şi pe cele conduse S.M.A. Deva, centrul de reparaţii pentru motoare. In SA : Mlss
cînd munceşte, fără între de minerii Peter Poloka, atelierul de vulcanizare, Homulus Buda şi Silviu Bolbo- (Muncitoresc)
Să te măriţi
rupere, la sectorul I al Ioan Benko şi alţii. Şi ceunu conlccţionează curele multiple pentru maşinile de pitan (Retez
recoltat luraje.
Î.M. Lupeni, putem con încă un fapt: ne-am stră Alexandr Ne
chide că între „rădăcinile" duit şi am reuşit ca în ua roşie);
In vîrtej (Pa
formate în vestitul bazi.n abatajele sectorului să a- raţiunea „M
carbonifer şi succesele re • sigurum un microclimat Activităţi poîitico-educative (Flacăra);
purtate în activitatea co corespunzător, un grad de FIRELE DE PĂR diat următoare administră BAI : Zbc
tidiană există o strînsă securitate bun pentru pro desfăşurate de sindicate DECONSPIRA rii unui drog sau a unei (Centrul do
creaţie „Cin!
legătură. „Această inter ducţii tot mai mari de • Comitetul sindicatului 9 La întreprinderea mi Metodele de analiză in otrăvi, in schimb, noua Moi"); HA
dependenţă — remarca in cărbune. biologie sînt din ce in ce tehnică permite detectarea sentimentală
de la Combinatul side nieră Livezenl, comitetul ingurgitate în
rurgic Hunedoara a ini sindicatului a organizat mai fine şi mai precise, ca drogurilor BRAZI : F-
seriile I-II ;
ţiat la Clubul „Siderur- dezbaterea „Creşterea pro urmare a progreselor înre urmă cu mai multe săp- Sfîrşitul nop
gistul" masa rotundă cu ductivităţii muncii şi orga gistrate în biotehnologie tămin'i, luni sau chiar ani. de cultură
tema „Maistrul şi locul nizarea superioară a pro — scrie publicaţia „L'Ex- Se ştie că un fir de păr „cîntarea
său în procesul de pro ducţiei —- imperative ale pansion". Da acum încolo, creşte in medie cu 1,5 cm SIMERIA :
ducţie". dezvoltării intensive a srnlt utilizaţi anticorpii pe lună. In cazul unui păr Julleta la sa
monoclonali
sau
sondele mai lung, el poate să în
® în unităţi miniere .şi producţiei de cărbune". consumul de ILIA : Protr
siderurgice din judeţ, Con • Sub genericul „Cinsti de hibridare moleculară, registreze mina).
drog din ultimii dai Ont,
siliul judeţean al sindi re muncii", comitetul sin care permit detectarea can Testul pune In evidenţă
tităţilor infime de substan
catelor, in colaborare cu dicatului de. la Combina ţă ce urmează să fie o. urma chimică pe care o
Asociaţia juriştilor, orga tul siderurgic Hunedoara nalizată. lasă in firul de păr he
nizează in această perioa a organizat o seară cul- Pentru realizarea unor roina, cocaina sau mari
dă dezbateri cu tema tural-educaftivă dedicată asemenea teste este sufi juana — substanţe care
„Ordinea, disciplina şi fruntaşilor în producţie cientă o picătură de sîn- dispar foarte repede din Pentru azi
răspunderea — la nivelul de la uzinele 6 şi 7 ale ge, citeva celule şi fire de singe. Ca urmare a sen fi în gener;
cerinţelor documentelor combinatului. păr. In acest mod pot fi sibilităţii sale deosebite, se va răci
de partid şi legilor ţării". • Şi la Lupeni, la Cen realizate măsurători pre in păr poate fi detectată va Si variat
căcă‘1
proci
9 „Preocupări ale or trul de cultură şi creaţie cise şi chiar diagnosticate administrarea unei singu Vin tul va s
ganelor şi organizaţiilor „Cîmtarea României", con boli. Părul s-a dovedit re doze de cocaină in din sectorul
de sindicat pentru îmbu siliul orăşenesc al sin insă a fi o adevărată timpul unei săptămîni sau Temperaturi
nătăţirea activităţii do dicatelor a iniţiat o seară „memorie". EI posedă a- consumarea a numai două vor fi cupri
nus 5 şl zc
creaţie ştiinţifică şi teh cultural-distraotivă pentru numite zone care înregis ţigări de marijuanai cele maxim:
nică, în scopul valorifică fruntaşii în întrecerea trează consumul de otră Pentru realizarea testu 1 şi plus 4
rii superioare a materia socialistă de la întreprin vuri sau de droguri. lui sini necesare citeva fire se va depu
cal ceaţă.
lelor recuperate şi recon derea minieră şi ţesătoria Această proprietate se de păr, tratate cu anti
diţionăm pieselor de de mătase din localitate. află la baza unul nou test corpi monoclonali ce se
schimb" a fost tematica de depistare a drogurilor. Fixează asupra anumitor
consfătuirii iniţiale de co Rubrica realizată Un test clasic nu este efi produşi caracteristici ai
I.a C.A.P. Lăpuşnfc, operaîoaroa insămînţătoare Car mitetul sindicatului de la cu sprijinul drogurilor căutate.
men Muntean ţine o evidenţa strictă a reproducţiei ani întreprinderea minieră cient decit în zilele ime
malelor. Consiliului judeţean
Uricani. al sindicatelor
j' v