Page 69 - Drumul_socialismului_1988_12

Implicare responsabilă, mas eficientă

a organelor sindicale nou alese

Recenta acţiune de în- dă organizării şi desfăşu­ producţiei în afara sarci­
tlţutyiare, şi control iniţiată rării întrecerii socialiste, nilor de serviciu". Au fost
)f
de Consiliul judeţean al aplicării şi generalizării soluţionate în acest l'el
sindicatelor în municipiul iniţiativelor muncitoreşti 828 teme, cu o eficienţă
Hunedoara .a relevat o valoroase, problemelor din economică de mai b:ne
seamă de preocupări şi domeniul social şi de pro­ de 76 milioane lei, au fost
strădanii ale organelor şl tecţie a muncii etc. realizate 26 produse no ;
organizaţiilor sindicale Dacă în acest an, în destinate ramurilor de virf
nou alese pentru desfă­ municipiu s-a obţinut o ale economiei naţionale
şurarea unei activităţi rod­ economie de aproape 5 000 (combinatul siderurgic, în­
nice, la nivelul cerinţelor lei pe fiecare om al mun­ treprinderea de tricotaje,
şi exigenţelor reieşite din cii (reducerea normelor de fabrica do încălţăminte),
Expunerea tovarăşului s-au aplicat în acest an
Nicolae Ceauşescu la şe­ două invenţii şi 39 inova­
dinţa comună a Plenarei Ce a relevat ţii, cu o eficienţă econo­
Anul XL, nr. 9 672 JOI, 22 DECEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani C.C. al P.C.R., a organis­ mică de 35 milioane lei.
melor democratice şi or­ o acţiune Se remarcă în acest do­
ganizaţiilor de masă şi de îndrumare meniu preocupările comi­
obşteşti din 28—30 no­ siilor inginerilor şi tehni­
iembrie a.c. şi control cienilor de la întreprin­
Axată în principal pe în municipiul derea minieră, institutul
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NIGOLAE CEAUŞESCU sprijinirea concretă a ca­ de subingineri, din uncie
drelor nou alese, pe în­ Hunedoara oţelării şi laminoare ale
STRĂLUCIT: PROGRAM, DE; ISSUNGĂ $1 ACŢIUNE REV0LUT10N®| drumarea efectivă a noilor combinatului siderurgic.
organe, acţiunea s-a dove­ consum cu 58,6 milioane Calitatea — este un alt
dit şi un bun prilej de lei, recondiţionarea unui domeniu in care organi­
a
cunoaştere
im­
Producţii mari, sigure şi stabile ia toate care sindicatele felului în volum de piese de schimb zaţiile sindicale sînt per­
căutîndu-se
plicate,
militează
pentru materializarea ma- şi subansamble în valoare manent soluţii şi căi de
■ rilor obiective ce revin co­ de 125 milioane lei, recu­ îmbunătăţire a acesteia în
culturile — cerinţă esenţială pentru lectivelor muncitoreşti din perarea unor materiale re­ toate sectoarele. Cele 560
Hunedoara în acest an şi folosibile valorînd 20,7 mi­ de cercuri ale calităţii,
în 1989., lioane lei), acest lucru se prin acţiunile concrete
fiecare unitate agricolă O primă concluzie este datorează şi felului în efectuate, au făcut 1825
aceea că se depun efor­ care a fost aplicată iniţia­ de propuneri, din caro
turi pentru continua îm­ tiva „Contul de economii 1 500 au fost deja soluţio­
In Expunerea la şedinţa 30 de tone de porumb nerale a întregii activităţi bunătăţire a muncii poli- al grupei sindicale". De nate.
comună a Plenarei C.C. al ştiuleţi la hectar. din agricultură: „Real­ tico-organizatorice, eco- asemenea, un important Un loc important în ac-
P.C.R., a organismelor de­ In mod corespunzător mente să facem anul 1989 nomico-sociale şi educa­ număr de specialişti au
mocratice şi organizaţiilor trebuie să crească pro­ să fie anul cu cele mai tive, pentru implicarea eu fost antrenaţi în iniţia­ DORU TOMA,
de masă şi obşteşti din ducţiile in legumiculturâ, bune producţii in toate do­ mai mare forţă a organi­ tiva „Fiecare cadru teh- secretar
28—30 noiembrie a.c., se­ viticultură, pomicultură, la meniile din agricultură ! zaţiilor sindicale la solu­ nico-ingineresc şi de spe­ al Consiliului judeţean
cretarul general al parti­ plante tehnice, să sporeas­ Să fie anul în care să de­ ţionarea multiplelor pro­ cialitate să rezolve anual al sindicatelor
dului-, tovairăşuil Nicolae că puternic producţia de monstrăm forţa şi capaci­ bleme ale producţiei. O cel-puţin o problemă teh­
Ceauşescu, sublinia că : masă verde pe păşuni şi tatea ţărănimii cooperatis­ atenţie deosebită se acor­ nică sau de organizare a (Continuare în pag. a 3-a)
„înfăptuirea cerinţelor noii fineţe". te, a lucrătorilor din agri­
revoluţii agrare constituie Experienţa unităţilor a- cultură, specialiştilor, forţa
obiectivul strategic al dez­ gricole fruntaşe, între care agriculturii noastre socia­
liste, a ştiinţei, să de­
monstrăm cum se acţio­ Materiale
Teze, idei, orientări din Expunerea nează in spirit revoluţio­ i refolosibile
nar, pentru înfăptuirea
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU noii revoluţii agrare 1". recuperate
la şedinţa comună a Plenarei C.C. Este pe deplin posibil i
ca şi contribuţia unităţi­
al P.C.R., a organismelor democratice lor agricole din judeţul ! Colectivul de oameni
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti nostru la realizarea aces­ ai muncii de la I.G.C.L.
tor obiective să sporească Hunedoara acţionează t\
din 28—30 noiembrie 1988 simţitor. Dovezi conclu­ 1 cu răspundere pentru a
dente asupra existenţei i recupera cantităţi tot
unor însemnate rezerve de mai însemnate de ma­
voltării agriculturii. Pinâ in şi a celor din judeţul
anul 1995 trebuie să rea­ nostru, a demonstrat că creştere a producţiilor me­ teriale refolosibile, în
lizăm cel puţin 45 de mi­ este posibil să fie atinse dii la hectar ne sînt ofe­ mod deosebit din de­
lioane de tone cereale, aceste obiective. Avînd in rite, între altele, de C.A.P. molări. Astfel, de la în­
să generalizăm realizarea vedere diferenţele de re­ Romos, Deva, Geoagiu, ceputul anului, de la
producţiilor mari — de 8 000 coltă înregistrate în con­ Haţeg, Rapoltu Mare, Os­ clădirile demolate s-a-u
kg grîu şi orz la Hectar - diţii pedo-climatice ase­ trov, Hă rău şi de alte u- recuperat peste 70 000
nităţi, care, în acest an au
şi să trecem la producţii mănătoare, în cuvîntarea obtinut recolte de 6 000- bucăţi de cărămizi, 90
de 10 000 kg şi mai mari la. recenta Plenară lăr­ 8 000 kg cereale, 35—54
la hectar. De asemenea, gită a Consiliului Naţio­ tone sfeclă de zahăr, pe­ mc grinzi din lomn,
trebuie să realizăm pe nal al Agriculturii, Indus­ ste 20—25 tone cartofi la 38 000 kg lomn de foc,
toate suprafeţele irigate triei Alimentare, Silvicul­ hectar, pe unele sole a- peste 28 000 bucăţi de
cel puţin 20-25 tone- po­ turii şi Gospodăririi Apelor cestea fiind chiar cu mult ţiglă, 29 mp ferestre,
rumb ştiuleţi la hectar şi conducătorul partidului şl mai mari. Există, aşadar, 48 mp uşi, importante
să trecem la realizarea de statului a accentuat nece­ cantităţi de fier vechi. Aspect din atelierul de pregătit curele al centrului
producţii de 30 şi pe te sitatea îmbunătăţirii ge­ (Continuare în pag. a 3-a) do reparaţii de la S.M.A. De va.
s
, Foto NICOLAE GHEORGHIU
,
,
,
,
,
,
W.VAVAWAAAVAWAW,W/AAft%Wft.VVVVWVAWAV^JAWAV AV.V.VAV.V.VW,VAV.%VV/.’.WA.VJ , AV. , .V, , .V.V.V,AV.V.V.VW.W.V,VAVAW.V..V,
In toate fermele zootehnice — ordine, disciplină,
înaltă răspundere pentru realizarea sarcinilor de producţie
J în lumina ideilor şi orientărilor cuprinse în Ex­ bună calitate ceea ce ne doială afirmaţia sa, dar şef de fermă, Vasile face cam cum îl taie capul,
punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marele permite să asigurăm o ne întrebăm de ce nu se Pătraşcu, acordă multă fără să asculte de cineva.
forum al democraţiei m u n cit oreş ti - r e voi uţ i on.a re din bună hrănire a animale­ pune în funcţiune bucătă­ atenţie întronării unui cli­
28—30 noiembrie a.c. şi în cuvîntarea rostită la Ple­ lor. Acordăm o atenţie ria furajeră care există în mat de ordine şi discipli­ UNELE ABSENŢE
nara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, In­ deosebită tineretului pen­ fermă şi nu se realizează nă. Un asemenea climat NEMOTIVATE
dustriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi tru reproducţie, fătâri- ar trebui să se instaleze
Apelor, oamenii muncii din agricultura judeţului lor ş.a. furajul unic ? Cu atît mai şi la ferma din Hărău, in Buna desfăşurare a ac­
depun eforturi stăruitoare pentru îndeplinirea sarci­ Asemenea interlocutoru­ mult cu cît ferma a in­ sensul ca toţi oamenii tivităţii presupune partici­
nilor ce le revin. Raidul întreprins de Brigada „ful­ lui nostru gîndesc şi cei­ trat în stabulaţie cu de­ să-şi facă datoria cu cea parea la program a to­
ger", împreună cu cadre de la Consiliul unic agroin­ lalţi îngrijitori de la Şoi­ ficit de fîn. Conducerea mai mare conştiinciozitate. varăşilor din conducerile
dustrial Şoimuş, în dimineaţa zilei de 20 decembrie muş — dintre care se evi­ cooperativei trebuie să se cooperativelor agricole şi
a.c., a urmărit modul cum se acţionează pentru îm­ denţiază Alexandru Ba-rdi, ocupe cu mai multă se­ O abatere de la discipli­ a celor de la consiliile-
bunătăţirea activităţii în zootehnie. nă am întîlnit la C.A.P.
Şoimuş : paznicul de noap­ populare. La Bîrsău a luat
ANIMALE LOTIZATE, şi paie, se administrează BRIGADA „FULGER» ÎN ZOOTEHNIE te se plimba cu ţigara a- parte Pamfil Cepălău, pre­
FURAJARE tăiţei de sfeclă. Stăm de prinsă printr-un grajd de şedintele cooperativei la
DIFERENŢIATA vorbă cu Eremia Dani, Gheorghe Văidean, Elisa- riozitate de completarea la Băla ta. La activitate Hărău. brigadiera Ooria-
unul dintre vrednicii cres­ beta Marincu. şi alţii. Ei necesarului de nutreţuri. trebuie să ia parte toţi na Olar, iar la Şoimuş,
în cele trei ferme cu­ cători de animale ai fer­ muncesc cu hărnicie pen­ Cele trei ferme sînt bine factorii ce lucrează în zoo­ Elena Poţi,nteu, secretara
prinse în raidul nostru — mei din Şoimuş. - tru îndeplinirea sarcini­ puse la punct, adăposturile tehnie. în dimineaţa rai­ organizaţiei de partid, şi
ale cooperativelor, agricole — Am studiat c-u multă lor ce le revin. asigură un microclimat co­ dului nostru i-am găsit la Aurel Luca, preşedintele
de producţie din Şoimuş, atenţie cele două docu­ La cooperativa agricolă respunzător. în furajerii program pe tehnicianul unităţii. N-am întîlmt
Bîrsău şi Hărău — acti­ mente de partid şi am în­ din Hărău viţeilor li se este ordine şi se mani­ Corneliu Ene. de la dis­ însă pe nimeni de la con­
vitatea se desfăşoară în ţeles că noi, cei ce mun­ administrează fîn de slabă festă grijă faţă de gospo­ pensarul veterinar din
bune condiţii, respectîn- cim în zootehnie, avem calitate şi din această dărirea nutreţurilor. Din Şoim aş, la Hărău pe eco­ siliile populare ale celor
du-se întocmai programul datoria să realizăm efec­ pricină tineretul este în- acest punct de vedere se nomista fermei Emilia două comune. în aceste
stabilit. Animalele sînt tivele de animale, să ob­ tr-o stare de întreţinere evidenţiază unităţile din Achim. în rest n-am mai condiţii nu se poate vorbi
lotizate după producţie, ţinem producţii superioare necorespunzătoare. Ioan Bîrsău şi Şoimuş. Romeo Întîlnit pe nimeni din cei de ■ implicarea organelor
iar vacile în lactaţie sînt — ne-a spus interlocuto­ Mîrza. şeful de fermă, ne Corb, şeful de fermă de ce au atribuţii în acest Briqada „fulger"
furajate suplimentar. La rul. Acţionăm cu toată spunea că ceea ce rămîne la C.A.P. Hărău, remarca sector. De pildă, nici un GHEORGHE ÎOVAN,
Şoimuş şl Bîrsău animale­ răspunderea şi hotărîrea de la viţel se pune în hărnicia şi vrednicia do­ operator însămînţător n-a TRAIAN BONDOR
le sînt hrănite cu fîn, si­ pentru ca aceste sarcini să ieslea animalelor adulte şl vedite de Gheorghe Hojda, fost prezent în zootehnie,
loz şi coceni de porumb, fie traduse în fapte. Avem astfel nu se face risipă de' Ioan Sidău, Petru Buftea iar desore Ioan Duma de
Sar la Hărău, pe lîngă fîn furaje suficiente şi de nutreţ. Nu punem ia în­ şi alţii. La Şoimuş, noul la Hărău ni s-a spus că (Continuare în pag. a 3-a)