Page 7 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 7
* VINERI, 2 DECEMBRIE 1988 Pag. 3
CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 70 DE ANI DE LA FĂURIREA
Program de muncă şi acţiune revoluţionară
STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN
ai partidului, ai întregului popor
Depunerea unor coroane şi jerbe de flori
ITAKILE
n sco-rj (Urmare din pag. 1) nouă eră în dezvoltarea să asigurăm din Valea Jiu Cu prilejul împlinirii a din România, Comitetului lăţi în cadrul cărora ats
idiţii t> - României, în ridicarea sa lui cantităţi considerabil 70 de ani de la formarea Central al Uniunii Tine fost depuse coroane şl
leii mult
est tllio- noului plan cincinal 1991 — pe noi trepte de progres sporite de huiiâ pentru cocs, statului naţional unitar retului Comunist, Uniunii jerbe de flori la Cimiti
i „Mure- 1995 şi a programului de şl civilizaţie. Către pionie dar şi de cărbune energe român, la Monumentul e- Asociaţiilor Studenţilor rul Eroilor români, sta»
î deschis dezvoltare a ţării pînâ în rii acelei zile unice de tic, să realizăm producţii roilor luptei pentru liber Comunişti din România şi
,IUarfiştl“ tuia lui Mihai Viteazul,.
de repa- amil 2000. istorie, către Marea Unire mai mari de energie elec tatea poporului şi a pa Consiliului Naţional ai Obeliscul lui Horea, Cloş
tlcola de Prin bogăţia de idei pe de la Alba lulia, din ,cea trică în termocentrale şi triei, pentru socialism şi Organizaţiei Pionierilor,
Coordo- care o conţine, clarviziunea mai frumoasă iarnă româ hidrocentrale, să punem mai ca şi Crişan şi Monumen
3 secţio şi justeţea orientărilor, vi nească. hunedorenti, toţi cei la Monumentul eroilor Consiliului Naţional al Fe tul de pe Dealul Furcilor,
Deuc, hotărît în valoare sursele patriei din Capitală au meilor, Comitetului muni locul unde au fost traşi
ui Rari de goarea şi cutezanţa opţiuni ce trăiesc şi muncesc pe neconvenţionale de energie, cipal Bucureşti al P.C.R.
prompt lor, prin strălucita analiză această vatră de geneză să producem oţel mai mult fost depuse, joi, coroane pe roată capii revoluţiei de
do retuş. a formării socialiste şi di a poporului român îşi în şi cu caracteristici tehnl- şi jerbe de flori. şi Consiliului popular mu la 1784.
recţionarea perspectivelor de dreaptă gîndurîie cu recu co-funcţionale ridicate pen Au fost depuse coroane nicipal Bucureşti, Consi In cinstea aceluiaşi e-
viitor — Expunerea tovară noştinţă şi respect. de flori din partea tova liului Oamenilor Muncii veniment, au mai avut loe
E9ÎDSSS5 tru industriile de vîrf aie ţă români de naţionalitate
IUNIE şului Nicolae Ceauşescu se Referindu-se la realizările rii. De altfel, problema răşului Nicolae Ceauşescu, maghiară şi Consiliului depuneri de coroane şl
înscrie ca o pagină memo obţinute de poporul român calităţii se cere să stea în secretar general al Parti jerbe de flori pe Cîmpia
rabilă în istoria contempo din anul 1980, cînd Româ prim-plaou! colectivelor mun dului Comunist Român, Oamenilor Muncii români Libertăţii din Blaj, la
rană a României, în opera nia a intrat într-o nouă citoreşti din toate domeniile preşedintele Republicii do naţionalitate germană, Statuia lui Avram Iancu
jurnal » sa vastă şi complexă de etapă a dezvoltării sale e-
economico-sociale. Fără o
România,
le acţiu- edificare multilaterală. Se conomico-sociale - etapa calitate ridicată a produse Socialiste Central al Comi precum şi din partea unor din • oraşul Cîmpeni, la
tetului
întreprinderi bucureşlene.
Parti
rp, de cretarul general ol partidu făuririi societăţii socialiste lor, dezvoltarea şi acumu Monumentul lui Ioan Bu-
Au fost depuse, de ase
u-ă pen- lui relevă cu puternică for mulţii a te rai dezvoltate — şi larea nu vor putea face dului Comunist Român, menea, coroane de fior! teanu din Abrud şi la mo
Consiliului de Stat şi Gu
or. Con- ţă de convingere că dez la cerinţele ce se pun In paşii necesari. După cum, vernului Republicii So din partea corpului diplo numentul ridicat în me
rt de ex baterea Tezelor din aprilie faţa naţiunii in ultimH doi fără o severă gospodărire, moria lui Mihai Viteazul’
a pus în evidenţă caracte cialiste România, Marii matic.
il o a r e ani ai actualului cincinal — folosire şl economisire a re la Mirăslău, precum şi la
jrogresul rul profund a,l democraţiei la fkieie căruia ţara noastră surselor materiale şi finan Adunări Naţionale, Consi Cu acelaşi prilej, la monumentele închinate
noastre socialiste, responsa va intra în rîndui ţărilor ciare, eficienţa nu va pu
oatriei • bilitatea şi angajarea revo liului Naţional al Frontu Mausoleul Eroilor de la luptei pentru independen
in lume luţionară ale întregii na mediu dezvoltate —, secre tea creşte. lui Democraţiei şi Unităţii Mărăşeşti s-a desfăşurat, ţa ţării şi făurirea sta
tarul general ai partidului
Sint doar citeva jaloane
tintâ pa ţiuni pentru înfăptuirea o- sublinia : „Acum, in cen de acţiune din multitudinea Socialiste, Ministerului joi dimineaţa, solemnita tului naţional unitar ro
ie 20,25 biectivelor Congresului ai trul Întregii activităţi tre celor cuprinse în Expune Apărării Naţionale şi Mi tea depunerii unor coroa mân şi eroilor patriei din
preetare Xlll-lea şl Conferinţei Na buie să stea înfăptuirea rea tovarăşului Nicolae nisterului de Interne, Con ne de flori.
ţionale ale partidului, pen programelor de dezvoltare numeroase localităţi.
20,45 U- Ceauşescu, pe care oame siliului Central al Uniunii La Alba lulia au avut
tru îndeplinirea exemplară intensivă, de organizare şi
- idealuri a sarcinilor de plan pe ci modernizare a industriei şi nii muncii hunedoreni se Generale a Sindicatelor loc, în aceeaşi zi, solemni- (Agerpres)
eţe per- nul în curs. a celorlalte ramuri, pe ba angajează să le materiali
Un capitol amplu, cu zeze neabătut încă din a- * ★ ★
,05 Cine- za celor mai noi cuceriri ceste zile. , Cu atît mai
largi reverberaţii în timp, îl
zenţă ac- constituie evocarea istoriei ale ştiinţei şi tehnicii", lată mult cu cit în judeţ avem Cu prilejul împlinirii a masă .şi obşteşti, veterani judeţean şi municipal ale
70 de ani de la Marea U-
poli milenare a poporului ro obiective care trebuie să-i unităţi cu pronunţată pon nire din 1 Decembrie 1918, ai războiului antifascist, U.T.C., şi comitetelor jude
numeroşi oameni ai mun
ale
municipal
ţean
angajeze cu întreaga capa
,20 L.,i- mân, formarea şi continui citate creatoare pe toţi cei dere în industria republi la cimitirul eroilor români cii din unităţile economice O-D.U.S., Centrului militar
o tatea sa în vatra străbu ce muncesc în unităţile eco cană, întreprinderi ce reali din Deva, a avut loc, ieri şi instituţiile municipiului,
nă, cu accente pe împlini zează produse vitale pentru pionieri şi şoimi ai pa judeţean. Centralei mine
ii ,00 rea visului dc secole al nomice ale judeţului, în economia naţională, dispu dimineaţă, solemnitatea de triei. reurilor Deva, întreprinde
ramului, românilor — formarea, la 1 celelalte sectoare de acti nem de organizaţii de partid punerii unor coroane şi După intonarea Imnului rii de materiale de con
Decembrie 1918, deci exact vitate. puternice, a căror impli jerbe de flori. de Stat al Republicii So strucţii Deva, Ţesătoriei
acum 70 de ani, a statu Se ştie, sarcinile viitoare care în problemele pro La solemnitate au luat cialiste România, în acor
lui naţional unitar român, sint deosebit de importante ducţiei se cere a fi mai parte membri ai birourilor de mătase Deva, Comite
moment ce a deschis o şi de mobilizatoare. Trebuie fermă, mai eficientă. comitetelor judeţean şi mu durile solemne ale Imnului tului veteranilor din răz
nicipal de partid, ai comi eroilor şi Marşului funebru boiul antifascist.
tetelor executive ale con de Chopin au fost depuse
i ijenc- Vom împlini, armonios, aspectul aşezării noastre siliilor populare judeţean coroane de flori, încadra Pionieri şi şoimi ai pa
-II (l'a- te de eşarfe tricolore, din triei au depus jerbe şi bu
icsc dc- şi municipal, ai consiliilor
; Iiu- Am urmărit cu profundă în destinul măreţ al Ro Urmînd neabătut marele judeţean şi municipal ale partea Comitetului . jude chete de flori.
bcare zl emoţie, prin intermediul mâniei celor 23 de ani exemplu de dăruire şi înal sindicatelor, comitetelor ju ţean de partid şi Consiliu în încheierea solemnită
> (Mo- transmisiei directe la radio care au trecut de la Con tă conştiinţă revoluţionară
Povestea şi televiziune, apoi am ci gresul ai IX-lea al parti al conducătorului nostru deţean şi municipal ale lui popular judeţean, Co ţii, o gardă de onoare,
i - B); U.T.C., consiliilor judeţean mitetului municipal de formată din detaşamente
ir pen tit în presă magistrala dului, în Epoca de aur iubit, tovarăşul Nicolae
ii ; PE- Expunere a tovarăşului ctitorită de genialul nostru Ceauşescu, noi, locuitorii şi municipal ale Organiza partid şi Consiliului popu ale gărzilor patriotice şi
hiele se Nicolae Ceauşescu la şe ţiei pionierilor, activişti de
Ilezcr- c o n d u c ă t o r , tovară din Geoagiu, ne vom mo lar municipal, consiliilor dc pregătire a tineretului
Noiem- dinţa comună a Plenarei şul Nicolae Ceauşescu, şl biliza eforturile, vom partid şi de stat, reprezen judeţean şi municipal ale pentru apărarea patriei â
soarelui Comitetului Central al
îl: EI Partidului Comunist Ro comuna Geoagiu şi-a aflat munci cu responsabilitate, tanţi ai organizaţiilor de sindicatelor, comitetelor prezentat onorul.
T—II calea sa de dezvoltare. A- cu hotărîre, atît la locu
U.CAN : mân, a organismelor de
afărul); mocratice şi organizaţiilor semenea viitoarelor centre rile de muncă cît şi în
palid fl de masă şi obşteşti. Stră agroindustriale, comuna propriile gospodării pentru
ll) : r»E- Geoagiu se va dezvolta în Ce şi-a păstrat neîntinată fiinţa
1 <1* lucitul document, care rea. a da un chip nou, prosper Întîi Decembrie
ioa : lizează o profundă analiză perspectivă, oferind oame aşezării noastre, prin spo Prin obiceiuri, grai, prin tricolor.
(Munci- ştiinţifică a dezvoltării so nilor condiţii optime de
: laco 1 ' rirea participării fiecăruia
: Şa cietăţii noastre socialiste muncă şi viaţă. Actualul la realizarea programului Intîi Decembrie c scris în calendare Acum, la ceas de mare sărbătoare,
•); <- in prezent şi în perspecti aspect edilitar al centrului Cu litere de aur, cu litere de foc, Rotundă este Ţara ca o pîine.
nul şl vă, aduce o contribuţie de de comună se va împlini de autoaprovizionare şi a
Patria); Ce vin pînă la noi prin jertfe care Decembrie o-mbracă în ninsoare,
c (Fla- o valoare inestimabilă la armonios cu tot ce sa va fondului de stat.
U-BAI : îmbogăţirea tezaurului po- Statornicitu-ne-au sub zodii de noroc Urcăm cu demnitate treptele spre
Centrul litico-ideologic al partidu mai înălţa în perimetrul ÎOAN VĂLEAN,
creaţie lui, constituie pentru noi construibil al aşezării, noi. MlINL.
nici") ; vicepreşedinte La Alba lulia s-a-nfăptuit voinţa
Dacia) 1 un puternic imbold pentru le obiective social-cultura- al biroului executiv De veacuri a acestui brav popor. VERGHELIA CHIFOR
>1; CA- realizarea programelor le îmbinînd tradiţionalul al Consiliului popular
d (Ccn-
creaţie prioritare şi speciale. cu modernul. comunal Geoagiu
nici") ;
lana —
ireşul) :
>anc la Brigada „fulger" a zia în creştere. A.E.I. Grind
Ina). rului nostru a efectuat, re La toate fermele — activitate responsabilă, bine livrează zilnic 310—330 î
cent, un raid la coopera lapte, C.A.P. Dobra 80 1,
tivele agricole de produc iar C.A.P. Lăpuşnic 120 1.
ţie din Lăpuşnic şi Dobra organizată pentru sporirea efectivelor şi producţiilor Nivelele atinse pînă acum
şi la Complexul de vaci sînt însă scăzute. Acest
cu lapte de la Grind. Re fapt trebuie să determine
dăm în continuare princi nerul şef al cooperativei, kg grosiere şi 50 kg sucu la activitatea din zooteh sută, ce eh ce este foarte
mea va de serviciu, în ziua raidu lente. La A.E.I. Grind, cu puţin şi impune- să se ac măsuri pentru sporirea
du. Ce- palele constatări. nie. La C.A.P. Lăpuşnic, producţiei de lapte marfă.
Vor lui nostru la programul ocazia mulsului în tandem, printre cei mai harnici în ţioneze cu mai multă răs Vacile cu lapte să fie loti-
.1 sub CU CE ŞI CUM SINT din zootehnie, sublinia t vacile primesc tăieţei de grijitori de animale — pundere pentru sporirea
. Izolat „Prin tocarea _ şi prepara sfeclă. La C.A.P. Lăpuşnic cum ne spunea Maria To- acestuia în perioada ce a zate şi hrănite suplimentar
i vor HRĂNITE ANIMALELE ? rea nutreţurilor realizăm cu furaje de cea mai bună
i in 24 însă hrana vacilor aflate muţa, şefa fermei — se mai rămas din acest an.
a sufla o bună hrănire a efective în lactaţie nu se deosebeş numără Măria şi Ioan Sas, Conducerea complexului şi calitate. ca şi tineretul
îoderat, în toate unităţile cuprin lor". La A.E.I. Grind — Oficiul judeţean pentru destinat reproducţiei.
c, pre- se în raid am consemnat te de cea a celorlalte ani Ioana şi Gheorghe Oacheş, Buna desfăşurare a sta-
-ări lo- un fapt îmbucurător : sto cum ne spunea Iuliu Moi- male adulte, deşi raţiile iar la C.A.P. Dobra Solo- reproducţia şi selecţia â-
viteze se, directorul complexului nimalelor trebuie să le bulaţiei, sporirea produc
cm/oră. cul de furaje este sufi — bucătăria furajeră se organizeze astfel activita ţiilor solicită din partea
n i m e cient pentru actuala stabu- află în funcţiune, iar pre BRIGADA „FULGER» lN ZOOTEHNIE organelor şi organizaţiilor
1
între laţie, ba chiar — cum tea incit cei doi să se im
iar pararea furajelor este co plice mai mult în activita de partid, a conducerilor
•e 5 şi este cazul la Lăpuşnic şi ordonată şi urmărită în stabilite şi afişate prevăd mon Suba, Elena şi Roman tea cotidiană a unităţii. de unităţi, a tuturor fac
Dobra — la unele sorti deaproape- de conducerea
mente necesarul a fost de furajarea suplimentară a Florea ş.a. La A.E.I. Grind torilor preocupare sporită
nea va unităţii. La C.A.P. Lăpuş acestora. , cei doi operatori însămîn- PRODUCŢIILE CRESC, pentru hrănirea corespun
eoperit. păşit. Nutreţurile sint de nic însă nu se realizează ţători — respectiv Dana DAR SÎNT ÎNCĂ MICI zătoare a animalelor, în
.-ipitaţil pozitate în bune condiţii furaj unic deoarece unita CUM SE DERULEAZĂ
î sufla şi se gospodăresc cu grijă. Izvoran şi Gheorghe Dan tronarea unui climat de
ul ves- tea nu s-a preocupat de PROGRAMUL DE GRAJD ei uc — nu participă la pro Firesc, modul de fura ordine, disciplină şi res
(Me- Ne-a interesat în mod procurarea utilajelor nece gramul de grajd, nici di jare şi îngrijire a anima
i u I’. deosebit cum sint hrănite sare. Programul de grajd s-a mineaţa şi nici după-amia- lelor, climatul de muncă ponsabilitate, în aşa fel
animalele. La C.A.P. Do Am urmărit cum sînt desfăşurat în bune condi za, deoarece sînt navetişti şi de participare la activi îneît activitatea din zoo
tehnie să se deruleze ire
bra, tot ceea ce se pune furajate vacile cu lapte, ţii, toţi îngrijitorii fiind şi ajung în unitate pe la tatea din zootehnie se re proşabil. să fie cit mai
în iesle — coceni de po ştiindu-se că acest fapt de prezenţi la muncă. I-am orele 8, iar la 16 pleacă. flectă în producţiile ce se rodn ică.
rumb, siloz si sleciă fura termină producţia ce se găsit şi pe tovarăşii din Acest fapt se relevă in e- obţin. De remarcat că în
jeră — se toacă în prea obţine zilnic. La C.A.P. conducerea unităţilor pla voluţia reproducţiei. La cele trei unităţi cantitatea Brigada de repoiteri :
labil, realizîndu-se furajul Dobra fiecărei vaci in lac- nificaţi să ia parte, con ora actuală, stocul de ges de lapte ce se predă zil TRAIAN BONDOR,
unic. Mircea Jivan, ingi laţie i se asigură zilnic 10 form graficelor întocmite, taţie este de numai 48 !a nic la fondul de stal este NICOLAE GHEORGHIU