Page 72 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil. 9 672 ® JOI, 22 DECEMBRIE 1988
SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. I
Populare Supreme şi Con
NAŢIUNILE UNITE 21 se arată într-una dintre siliului Administrativ ale NEURO-CHIP OPTIC fi lovit India acum 66 mi-
(Agerpres). — Adunarea rezoluţii — exercită o am R. P.D. Coreene, primul mi lioane de ani, declanşînd \
Generală a O.N.U. a adop plă influenţă, cu conse nistru al Consiliului Admi Specialiştii japonezi în cataclismele care au d s l
U
tat un set de rezoluţii re cinţe politice, şi se reflec nistrativ al R.P.D.C., Yang domeniul tehnicii de calcul, la dispariţia dinozaurilor şi 1
feritoare la dezvoltarea şi tă nu numai asupra rela Hiăng Muk, a trimis un de la compania Mitsubishi, a altar specii. Se ştie că, 1
Ia colaborarea economică ţiilor dintre ţările credi B TOKIO. - Comunica mesaj „primului ministru" au creat primul neuro-chip in acea perioadă, o scur- ţ
•inter naţ i o n ală, î ne hei n d toare şi cele debitoare, ci tul dat publicităţii Ia To al Coreii de Sud în care optic din lume. Acesta gere de lavă de mari pro- t
dezbaterile asupra acestor şi asupra perspectivelor kio, la încheierea vizitei se propune organizarea reprezintă, in opinia lor, porţii a acoperit o bună j
•principale probleme care dezvoltării economiei mon oficiale efectuate de mi de convorbiri între R.P.D.C., un pas deosebit de im parte a Indiei. Ideea este \
preocupă întreaga comu diale în ansamblu. nistrul afacerilor externe S. U.A. şi Coreea de Sud portant pe calea realizării susţinută de cei ce con- 4
nitate internaţională. Do Pînă în prezent nu s-a al U.R.S.S. in Japonia sub — informează agenţia neuro-computerelor — ma sideră că intensificarea ac- ,
cumentele Adunării Ge reuşit convenirea unui liniază dorinţa celor două ACTC. In mesaj se subli şini care ar trebui să re tivităţii vulcanice a dus 1
nerale a O.N.U. abordea program concret de mă părţi de a îmbunătăţi re niază că organizarea con producă facultăţi ale cre la dispariţia speciilor res- \
ză, între altele, proble suri în direcţia soluţionă laţiile bilaterale, in inte vorbirilor tripartite ar con ierului uman, precum învă pective. Potrivit o pine! \
mele datoriei externe şi rii problemei datoriei ex resul ambelor ţâri, al păcii tribui la realizarea unei ţarea şi rafionarea. lor, cenuşa vulcanică ar fi ,
strategiei dezvoltării în terne, ca urmare a rigidi şi stabilităţii in regiunea păci durabile în Peninsu Neuro-chipui este un acoperit suprafaţa globu- )
deceniul următor, resur tăţii poziţiilor unor state Asiei şi Pacificului şi in la Coreea. circuit alcătuit din trei lui, producind o iarnă ţ
selor de energie, mediului occidentale industrializate. întreaga lume _ relatează straturi, integrat pe un semipenmanentă, deosebit j
înconjurător. La recomandarea Co agenţia TASS. Cei doi mi B ROMA. .. Organiza substrat de arsenit de ga de dură. Lava a creat un ţ
Găsirea căilor şi moda mitetului O.N.U. pentru niştri de externe — Eduard ţia Naţiunilor Unite pen vast platou, ale cărui r<3- i
lităţilor de soluţionare a problemele economice şl Şevairdnadze şi Sousuke tru Alimentaţie şi Agricul liu, cu o suprafaţă da măşife sînt cunoscute sub }
problemei datoriei exter financiare, Adunarea Ge Una — au abordat proble tură (F.A.O.) şi-a manifes 8 mm. Primul strat este denumirea de dislocaţiite 1
ne, care a ajuns, în pre nerală se va întruni în se me legate de încheierea tat îngrijorarea faţă de constituit din 32 de diode Deccon din India. |j
zent, la uriaşa sumă de siune, în februarie 1989, unui tratat de pace sovie- situaţia alimentară inter emiţătoare de lumină, ai La o conferinţă care s-a i
peste 1 300 miliarde dolari, pentru a lua în dezbatere to-japonez, Inclusiv pro naţională. Intr-un Interviu doilea din 1 024 de măşti desfăşurat in localitatea .
s-a situat în centrul pre problemele referitoare la blemele de conţinut al a- acordat agenţiei ADN, di optice, iar al treilea din Snowbird, statui Utah, s-a 1
ocupărilor actualei sesiuni dezvoltarea colaborării e- cestui tratat. S-a convenit rectorul general al F.A.O., 32 de fotodiode. Chip-ul sugerat că erupţiile care \
pe toată durata lor. Criza conomice internaţionale şi crearea unui grup pe.mo- Edouard Saouma, a sub are o grosime de 3 mm şl au dus la formarea di si o- i
datoriei externe, în con a problematicii dezvoltării nent de 'uc-u, la nivelul liniat că o serie de fac reprezintă o reţea de 32 câţi ei Deccan au fost de- J
diţiile interdependenţelor economice a ţărilor in adjuncţilor miniştrilor de tori naturali, cum ar fi se de neuroni. Cele 1 024 de etanşate de un impact. O ţ
din economia mondială —- curs de dezvoltare. externe, pentru continua ceta, ' ploile torenţiale şi măşti optice au fost pro răcire bruscă a clima- l
rea, între miniştrii de ex uraganele, precum şi in gramate cu informaţie tulul, provocată de fumul ;
terne din cele două state, vazia de lăcuste au dis după modelul sistemului produs în urma acestei j
a tratativelor vizînd în trus recolta pe mari su neural uman. ciocniri, ar fi dus la stln- {
ŞTIRI DIN R.S.F. IUGOSLAVIA cheierea tratatului de prafeţe agricole în Africa, Neuro-chipui poate pre gerea speciilor. ^
pace. lucra şl ordona chiar şi o
• BELGRAD 21 (Ager- regiunile respective. O S-a procedat, totodată Asia şi America Latină. informaţie neclară, deoa FOTOGRAFII PE... DISC ^
pres). — în cadrul preo atenţie deosebită se acor la un schimb de vederi a- B PHENIAN. - Citind rece măştile optice „me
cupărilor vizînd dezvol dă, de asemenea, utili supra situaţiei internaţio surse militare, agenţia morează" informaţiile co Specialiştii japonezi Jn ^
tarea sectorului energe zării energiei solare în nale, fiind examinate p'O- ACTC informează că la 19 recte. aparatură electronică şi
tic, în R.S.F. Iugoslavia agricultură. bleme ale păcii şi dezar decembrie au fost intro Specialiştii afirmă, însă, optică se pregătesc să
se acordă o atenţie spo mării, conflictele regionale că se află, într-un stadiu lanseze un nou aparat de
rită construirii de mi- Q BELGRAD 21 (Ager- şi situaţia din regiunea A- duse în Coreea de Sud incipient în dezvoltarea fotografiat, care nu utili
crohidrocentrale. Energe- pres). — Unul dintre siei şi Pacificului, două bombardiere ameri noului tip de computer, a. zează film, ci un disc de
ticienii estimează că u- pilonii de bază ai indus cane B-53, care au efec preciind că numai o reţea mici dimensiuni pentru în
nităţi de acest tip, care triei . aluminiului din B BELGRAD. - Pre tuat exerciţii de bombar cu minimum 1 000 de neu registrarea imaginii. A-
folosesc forţa hidraulică R.S.F. Iugoslavia îl con şedintele Prezidiului R.S.F. dament, simulind un atac roni ar putea avea apli ceasta poate fi reprodusă
a nurilor cu debit mic stituie unitatea de la Si- Iugoslavia, Raif Dizdare- nuclear împotriva R.P.D. caţii practice. pe un ecran de televizor,
sau a torentelor, pot pro benik, aflată în curs de vici, s-a intîlnit cu pre Coreene. Această acţiune, printr-o mică adaptare. In
duce o cantitate de ener modernizare şi extinde şedintele Comitetului Exe precum şi alte activităţi METEORITUL Şl ce priveşte reproducerea
gie electrică comparabilă re. După ultimele esti cutiv al Organizaţiei pen militare întreprinse în ulti DINOZAURII' pe hîrtie fotografică, pînă
cu cea a patru hidrocen mări, pînă în 1990 — ca tru Eliberarea Palestinei, mul timp. demonstrează in prezent specialiştii nu
trale de mare capacita urmare a preocupării Yasser Arafat, care a e- intenţia S.U.A. de a es Un geolog de la Univer au reuşit să obţină ima
te. Un alt domeniu de conducerii, şi a organelor fectuat o vizită oficială de calada tensiunea în pen sitatea din Rochester a gini de calitatea celor în
locale — întreprinderea insula Coreea, în pofida
mare interes —concomi prietenie la Belgrad. S-a afirmat că a găsit dovezi registrate cu ajutorul unor
tent cu acordarea aten îşi va spori capacitatea abordat problematica O- declaraţiilor de intenţii in sprijinul ipotezei potri aparate obişnuite, relevă
ţiei cuvenite metodelor de producţie de la 74 000 rientului Mijlociu părţile privind promovarea destin vit căreia un meteorit ar agenţia Kyodo.
tradiţionale — îl consti tone la 80 000 tone anual. subliniind necesitatea con derii şi a dialogului — re
tuie punerea la contri Concomitent, se depun vocării cit mai curînd po levă agenţia de ştiri a
buţie a energiei solare, eforturi pentru prelucra sibil a unei conferinţe in R.P.D. Coreene.
rea superioară a alumi
dat fiind numărul mare niului produs de uzină, ternaţionale privind pacea H TIRANA. - La Tira
de zile însorite înregis alocîndu-se, în acest în zonă — informează a-
trate pe coasta Adriati- scop, fonduri importante. genţia Toreiiug. na a avut loc semnarea
cii şi în sud-estul ţării. Agenţia Taniug preci protocolului de cooperare
Se apreciază că folosirea zează că o parte însem Ş PHENIAN. - Potrivit economică, industrială, co PE S C U R T
helioenergiei ar putea nată a produselor reali hotârîrii unei reuniuni co mercială şi tehnică dintre
contribui la acoperirea a zate la întreprinderea mune a Comitetului Popu guvernele R.P.S, Albania VIENA 21 (Agerpres). — înregistrat în cele două
circa 70—80 la sută din din Sibenilc este destina lar Central, Comitetului şi Republica Turcia - in Pentru faza finală a „Cu manşe cu timpul de 1’36’’
consumul de apă caldă în tă exportului. Permanent al Adunării formează agenţia ATA. pei campionilor europeni" 73/100. L-au urmat suede
la hochei pe gheaţă s-au zul Johan Wallner —
calificat echipele Ţ.S.K.A. 1’3G”87/100 şi elveţianul
Moscova, V.S.Z. Kosice, Paul Accola — 1’39”12/100.
E.C. Koln şi Faerjestăd.
în ultimul turneu de ca
„CONTRARIUL VISULUI AMERICAN" cu o sacoşă în mină, roşi aici. în general, lificare, disputat la Kla-
care este tot bagajul ei. stau pe lîngă liniile de ZURÎCH 21 (Agerpres).
genfurt, pe primul loc s-a
® Cei fără adăpost au Mary urăşte medicii. Aceşti oameni fără transport în comun şi noi clasat echipa suedeză Faer- — Proba de 10 km din ca
devenit ruşinea ţării Pe vremea cînd avea adăpost au devenit ruşi avem un metrou. Fe jestad — 6 puncte, urma drul concursului interna
• Numărul lor ar atinge slujbă — era asistenta nea ţării. Ei sini 350 000 meile singure, avînd un tă de formaţiile Polonia ţional feminin de schi-
trei milioane — potrivit statisticilor copil, care nu găsesc lo fond de la Davos a fost
unui avocat din Boston oficiale, 3 milioane — cuinţe ieftine sînt foarte Bytom — 4 puncte, A. C.
— ea a făcut o depre Klagenfurt — 2 puncte şi eîştigată de sportiva so
Cînd Mary se aşază potrivit societăţilor de numeroase. O cameră cos vietică luUa Samşurirta, cu
la pian, în sala de mese siune nervoasă şi a fost caritate. Căminele ce îi tă minimum 400—500 do H.C. Mont Blanc — zero timpul de 32’48"05/10, ur
a căminului „Rosie’s spitalizată. Apoi, în ur- pot adăposti au în total lari pe lună. Ele cîştigă puncte. mată de Pirlcko Maatta
Place", care îi oferă un salariile cele mai mici (Finlanda) — 33T0”04/10
pat, o săptămînă din — 3,25 dolari/oră. Nu şi Elena Vialbe (U.R.S.S.)
trei, ea cîn.tă o mică DIN PRESA STRĂINĂ reuşesc să se descurce". — 33’11”07/10.
ROMA 21 (Agerpres). —
piesă de Bach şi închide Proba de 15 km desfăşu
ochii. Ea se gîndeşte la mă cu şase ani, Mary a 120 000 locuri. Ei nu for La Cambridge, ca în tot rată la Madonna di Cam-
celelalte femei sărace fost dată afară dintr-un mează decît o mică parte statul Massachusetts, chi piglio, în cadrul „Cupei
care o ascultă. riile sînt printre cele IlAGA 21 (Agerpres). —
spital. Fusese adoptată din cohorta de 32,5 mi mai ridicate din ţară. Mondiale" la sehi-fond a
Nu vrea să-şi poves o lege ca bolnavi să fie lioane de americani ce fost cî.ştigată de campio Circa 100 de studenţi-
5
tească viaţa. Cum să te încredinţaţi familiilor trăiesc sub nivelul ofi Este tributul succesului nul suedez Gunde Svan, sportlvi de la 17 universi
apuci, cînd eşti o femeie sau unor cămine particu cial al sărăciei. economic al acestui stat. cu timpul de lhl4’17”04/ tăţi din cele’ cinci ţări ca
americană să explici a- îi găseşti în toate ma Dar şi al absenţei totale re se află de-a lungul Ri
lare. Mary, nu ştia ni a unui program de lo 100. L-au urmat compa nului au organizat o ori
oest lucru oribil: Mary mic despre rudele sale rile oraşe: New York, triotul său Torgny Mogren ginală ştafetă în sprijinul
nu mai are casă. Ea a Los Angeles, Cleveland, cuinţe mai ieftine. Ve
pierdut tot ceea ce con de la care nu mai are Detroit, Milwaukee, Cin- chile imobile care adă — Ihl4’25”01/100 şi norve măsurilor de protecţie îm
tează cu adevărat în so nici o veste Nu a fost cinnati, Boston... posteau familiile cu sala gianul Paal-Gunnar Mik- potriva poluării tot mai
cietatea americană : fără căsătorită şi nu are copii. La Universitatea Har- rii rtiici au fost restau kelsplass — lhl4’4G”01/100. accentuate a acestui mare
Acum, ca mulţi alţi bol fluviu european.
un „nic*g home" (cămin vard, pastorul Fred rate şi vîndute celor care După ce au străbătut
plăcut — n.r.), fără ve navi mintali, ea îşi tî- Reize se ocupă, cu stu puteau să şi le ofere 1 300 km pe jos şi pe bi
nituri mari, fără copii răşte zilele prin oraş. denţii săi, de situaţia ce graţie boom-ului econo ROMA 21 (Agerpres). ■— ciclete, participanţii au
drăguţi intr-un colegiu Face turul căminelor din lor fără adăpost din ora mic. Ceea ce a însem Proba masculină de sla predat ştafeta — o sticlă
bun, ea încarnează con Boston, aşteptînd cea şul Cambridge. „Da — nat : „Afară cu săraciil". lom special disputată pe cu apă curată provenită
trariul visului american. suri întregi pe la porţi, spune el — sînt nume („Le Figaro"). pîrtia de la Obereggen de Ia izvorul Rinului —
(Italia), a revenit schioru primarului oraşului olan
lui italian Roberto Grigis, dez Rotterdam.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu. Ion Cioclei, Dumitru Ghecnea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. J mogs |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585, Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Au gust, nr. 275.