Page 73 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 73

la invitaţia tovarăşului
                                       PROLETA
                                                                                                              NICOLAE CEAUŞESCU



                                                                                                  VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE IN ŢARA
                                                                                KJDllUl HUVlODiDC
                                                                                                NOASTRK A TOVARĂŞULUI RAIF DIZDAREVICI,


                                                                                                PREŞEDINTELE PREZIDIULUI R.S.F. IUGOSLAVIA
                  ORGftM At COlVilTETUlUI JUDETEAM HUNEDOARA Al P.C
                  SI AL CON S I L I U   L U I   P O P U L A R   J U D E Ţ E A N                        SOSIREA                ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
                                                                                                     ÎN CAPITALĂ             La    Palatul   Consiliului   iugoslav   la   nivel   înalt,
                                                                                                                           de   Stat   au   început,   joi,   factor   de   cea   mai   maro
                                                                                                  La   invitaţia   tovarăşului   22   decembrie,   convorbiri­  însemnătate   în   întărirea
                     Anul XL, nr. 9 673     VINERI, 23 DECEMBRIE 1988     4 pagini - 50 bani
                                                                                                Nicolae   Ceauşescu,   secre­  le  oficiale  dintre  tovarăşul   raporturilor   de   prietenie
                                                                                                tar   general   al   Partidului   Nicolae   Ceauşescu,   secre­  şi   colaborare   dintre   ţările
                                                                                                Comunist   Român,    pre­  tar   general   al   Partidului   şi popoarele noastre.
                                                                                                şedintele   Republicii   Socia­  Comunist   Român,   pre­  La  rîndul  său,  tovarăşul
                                                                                                liste  România,  joi  a  sosit   şedintele   Republicii   Socia­  Raif  Dizdarevici  a  mulţu­
                    EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU                                     la   Bucureşti,   într-o   vizită   liste   România,   şi   tovară­  mit  pentru  invitaţia  de  a
                                                                                                oficială   de   prietenie   în   şul  Raif  Dizdarevici,  pre­  vizita   România,   pentru
                                                                                                ţara    noastră,   tovarăşul   şedintele   Prezidiului   Re­
                      STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACTjllNE REVOLUŢIONARĂ                       Raif   Dizdarevici,   preşedin­  publicii   Socialiste   Federa­  ospitalitatea   de   care   se
                                                                                                 tele   Prezidiului   Republi­  tive Iugoslavia.      bucură  în  ţara  noastră  şi
                                                                                                cii   Socialiste   Federative   La convorbiri participă:  şi-a   manifestat   satisfacţia
                                                                                                                                                      de  a  se  întâlni  cu  tovară­
                                 Potenţialul zootehnic al judeţului                              Iugoslavia.                 Din   partea   română   —   şul   Nicolae   Ceauşescu   şi
                                                                                                  Noul   dialog   la   nivel   tovarăşii  Ioan  Totu,  minis­
                                                                                                                                                      de  a  analiza  împreună  noi
                                                                                                 înalt   româno-iugoslav   se   trul   afacerilor   externe,   căi   şi   posibilităţi   pentru
                                         să fie deplin pus în valoare!                          înscrie  tradiţionalelor   întâlniri   Ioan  Ungur,  ministrul  co­  dezvoltarea,   în   continuare,
                                                                                                        în
                                                                                                            cronica
                                                                                                                    bogată
                                                                                                 a
                                                                                                                                    exterior
                                                                                                                                                coo­
                                                                                                 dintre   conducătorii   de   merţului   economice   şi  interna­  a   bunelor   relaţii   iugosla-
                                                                                                                            perării
                    Formulînd  obiective  rea­  ca  în  anul  viitor  să  se   ducţiei  animaliere  şi  li­  partid  şi  de  stat  ai  celor   ţionale,   preşedintele   părţii   ve-române.
                  liste  şi  clare  pentru  lucră­  obţină   îmbunătăţirea   ge­  vrărilor  la  fondul  de  stat.   două  ţări,  care,  de  fiecare   române   în   comisia   mixtă   '  în  timpul  primei  runde
                  torii  din  agricultură  în  ve­  nerală   a   întregii   activi­  Realizările   dobîndite^sînt   dată,  au  contribuit  la  dez­  guvernamentală   de   cola­  a  convorbirilor  s-a  proce­
                  derea   sporirii   contribuţiei   tăţi din sectorul zootehnic.  nemijlocit  legate  de  modul   voltarea  relaţiilor  de  prie­  borare   economică,   Eugen   dat  la  un  schimb  de  pă­
                  acestei  ramuri  de  bază  a   Dispunind   de   o   bază   cum  conducerile  unităţilor   tenie   şi   colaborare   dintre   Florescu,  consilier  al  pre­  reri   privind   dezvoltarea
                  economiei   naţionale   la   tehnico-materiaiă   dezvol­  şi  fermelor  respective  s-au   partidele,   ţările  şi   popoa­  şedintelui   Republicii   So­  raporturilor   bilaterale,   pe
                  dezvoltarea   economico-so-   tată,  de  condiţii  naţurale   preocupat  de  sporirea  can­  rele   noastre,   în   interesul       multiple   planuri.   In   acest
                  cială  a  patriei,  în  Expu­  favorabile   şi   de   tradiţie   titativă   şi   calitativă   a   reciproc,   al   socialismului,   cialiste   România,   Dumitru   cadru,  a  fost  relevat  cursul
                  nerea  la  şedinţa  comună   pentru   creşterea   animale­  bazei  furajere,  de  moder­  păcii  şi  securităţii,  destin­  Popa,   ambasadorul   Româ­  pozitiv   al   relaţiilor   româ-
                  a  Plenarei  C.  C.  al  P.C.R.,   lor,   eforturile   lucrătorilor   nizarea  proceselor  de  pro­  derii şi înţelegerii în lume.  niei   la   Belgrad,   Lucian   no-iugoslave,   aprecMndu-
                  a  organismelor  democrati­  din   agricultura   judeţului   ducţie  şi  respectarea  teh­  Ceremonia   sosirii   dis­  Petrescu,   director,   în   Mi­  se  că  potenţialul  economic
                  ce şi organizaţiilor de   nostru au fost orientate,  nologiei  de  creştere  a  a-   tinsului  oaspete  a  avut  loc   nisterul   Afacerilor   Exter­  în  creştere  al  -României  şi
                                                                     nimalelor.  In  acelaşi  timp,   pe  aeroportul  Otopend,  îm­  ne.              Iugoslaviei  oferă  largi  po­
                                                                     trebuie  subliniat  că  facto­  podobit sărbătoreşte.   Din  partea  iugoslavă  —   sibilităţi   pentru   extinderea
                         Teze, idei, orientări din Expunerea         rul  decisiv  în  îndeplinirea                        tovarăşii   Budimir   Loncear,   ■  cooperării   şi  specializării
                                                                                                  Pe
                                                                                                                   aerogă­
                                                                                                       frontispiciul
                        tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU                indicatorilor   de   plan   îl   rii  se  aflau  portretele  tova­  secretar   federal   pentru   a-   în  producţie,  a  conlucrării
                                                                     reprezintă  oamenii,  forma­                           facerile   externe,   Nenad
                         la şedinţa comună a Plenarei C.C.           rea  unor  colective  stabile   răşilor   Nicolae   Ceauşescu   Krekici,   secretar   federal   pe   tărîm   tehmco-şthnţific,
                       al P.C.R., a organismelor democratice         de  specialişti  şi  îngrijitori,   şi  Raif  Dizdarevici,  înca­  pentru   relaţiile   economice   cultural  şi  în  alte  dome­
                                                                                                 drate  de  drapelele  de  stat
                                                                                                                                                      nii  de  interes  comun,  pre­
                         şi organizaţiilor de masă şi obşteşti       care   acţionează  în  spirit   ale celor două ţări.   externe,   preşedintele   păr­  cum  şi  pentru  sporirea  şi
                                                                     de  ordine  şi  disciplină,  a-                        ţii   iugoslave   în   Comisia
                             din 28—30 noiembrie 1988                plicînd   cu   consecvenţă   La  coborârea  din  avion,   mixtă   guvernamentală   de   diversificarea   schimburilor
                                                                     principiile   acordului   glo­  tovarăşul   Raif   Dizdarevici   colaborare   economică,   Bo-   comerciale.
                                                                     bal,  ale  autoconduceril  şi   a  fost  salutat,  cu  deose­  ro   Denkov,   ambasadorul   In   acest   sens.   tovarăşii
                  masă  şi  obşteşti  din  28  —   sub   conducerea   organelor   autogestiiunii   economico-   bită   prietenie,   de   tovară­  R.S.F.   Iugoslavia   la   Bu­  Nicolae  Ceauşescu  şi  Raif.
                  30  noiembrie  a.c.,  secreta­  şi   a   organizaţiilor   de   financiare.   Experienţa   u-   şul  Nicolae  Ceauşescu.  Cei   cureşti,   Dragomir   Vucice-   Dizdarevici   au   hotărît   ca
                  rul  general  al  partidului,   partid,   spre   valorificarea   nităţiJor   amintite   eviden­  doi   preşedinţi   şi-au   strâns   vici  consilier  al  preşedin­  membrii   Comisiei   mixte
                  to  va  ră  ş  u  I  Nicolae   mai  bună  a  potenţialului   ţiază  cu  prisosinţă  însem­  mîin'ile cu căldură.                    guvernamentale   de   cola­
                  Ceauşescu,  arăta  că  o  a-   zootehnic,   urmărindu-se   natele   rezerve   existente   O  gardă  militară  a  pre­  telui  Prezidiului  R.S.F.  Iu­  borare   economică   româno-
                                                                                                                                               Kopri-
                                                                                                                                     Bogoliub
                                                                                                                            goslavia,
                  tenţie   deosebită   trebuie   sporirea   efectivelor  şi   a   pentru   ridicarea   la   cote   zentat  onorul.  Au  fost  in­  viţa,   director   în   secreta­  iugoslavă   să   examineze
                  acordată  realizării  progra­  producţiei  acestora,  in  u-   superioare  de  producţie  şi   tonate   imnurile   de   stat   riatul  Federal  pentru  Afa­  modalităţile   concrete   de
                  melor  privind  efectivele  de   nităţile  agricole  unde  s-a   eficienţă  a  activităţii  din   ale   Republicii   Socialiste   cerile Externe.
                  bovine,  de  ovine  şi  obţi­  acţionat   cu   perseverenţă   sectorul zootehnic.  Federative   Iugoslavia   şi                     dezvoltare  şi  mai  puterni­
                  nerii  unor  creşteri  substan­  -  C.A.P.  Rorpos,  Silvaş,   Obţinerea  unor  producţii   Republicii   Socialiste   Ro­  T  o  v  a    r ă ş u  l   Nicolae   că  a  conlucrării  şi  coope­
                                                                                                                                                  !
                  ţiale  a  producţiei  animalie­  Mărtineşti,  A.E.I.  Peşteana,   de  6000  —  8000  unităţi  nu­  mânia  în  timp  ce,  în  semn   Ceauşescu  a  salutat  viz ta   rării  economice,  în  spiritul
                  re.  Referindu-se  la  aceas­  Chimindia  şi  Bărăşti,  fer­  tritive   la   fiecare   hectar   de  salut,  au  fost  trase  21   oficială   de   prietenie   pe   orientărilor   şi   înţelegerilor
                  tă  importantă  sarcină,  în   mele  de  stat  din  Orăştie,   destinat  producţiei  de  fu­  salve de artilerie.  care  tovarăşul  Raif  Dizda­  stabilite  la  nivel  înalt,  în
                  cuvîntarea  la  recenta:  fo-'   Rîu  Alb  şi  altele  —,  în   raje constituie un obiectiv  Cei  doi_  '  preşedinţi  au   revici  o  efectuează  în  ţara   interesul   popoarelor   din
                  rum  al  agriculturii,  secre­  acest   an   s-au   înregistrat                trecut  în  "revistă  garda  de   noastră  şi  a  exprimat  sa­
                  tarul  generai  aT  pa-rt!du>ui'   rezultate  superioare  în  pri­             onoare.                                              cele  două  ţări,  al  cauzei
                  a  indicat  să  fie  făcute   vinţa  creşterii  şi  amelioră­                                            tisfacţia  de'  a  continua  tra-  progresului si năcii în
                  programe speciale pentru  rii efectivelor, sporirii pro­  (Continuare in pag. a 3-a)  (Continuare în pag.
                    Acţiuni ferme pentru                            încadrarea în normele
                         de consum, pentru reducerea acestora
                       „Trebuie  să  acţionăm  cu  mai  multă  hotărîre'  In   volum  de  materii  prime  şi   pe   această   cale   la   toate
                   direcţia   respectării   neabătute   a   normelor   de   con­  materiale,  de  consum  ener­  locurile de muncă.
                   sum,   materiale   şi   energetice,   pentru   reducerea   con­  getic,   dar   prin   valorifica­  —   Cum  se  prezintă  si­
                   tinuă   a   acestor   consumuri   pe   baza   perfecţionării   rea  lor  superioară,  va  tre­  tuaţia  „la  zi"  la  aceşti  in­
                   tehnologiilor,   a   bunei   organizări   a   întregii   activităţi   bui  să  se  asigure  o  creş­  dicatori,   tovarăşe   socie­
                   de producţie".                                     tere  de  circa  40—50  la  sută   tar ?
                                    NICOLAE CEAUSESCU                 a   valorii   producţiei   mar­  —   La  metal,  sarcina  de
                                                                      fă,  iar  în  unele  sectoare   reducere   a   consumului   a-
                  întreprinderea   mecanică   s-a   adaptat   din   mers,   a   chiar şi mai mult.  nual  cu  250  tone  este  în­
                din  Orăştie  a  cunoscut-  o   realizat   an   de   an   creş­  —   încadrarea   strictă   în   deplinită  în  procent  de  115
                puternică   dezvoltare   în   teri   calitative   în   munca   limitele   planificate,   redu­  la  sută.  La  energie  elec­
                anii    socialismului,   cu   sa.  Bineînţeles,  grija  pen­  cerea   consumurilor   speci­  trică   am   economisit   peste
                deosebire  de  la  Congresul   tru   ridicarea   gradului   de   fice   materiale   şi   energe­  5100   MWh,   cantitate   cu
                al   IX-lea   al   partidului   pregătire   profesională,   de   tice   sînt   teme   permanen­  care   întreprinderea   noas­
                încoace,   devenind   o   uni­  specializare   şi   policalifi­  te  pe  agenda  de.  lucru  a  tră   poate   funcţiona   cu
                tate  de  frunte  în  ramura                                                     randamente   maxime   a-
                construcţiei de maşini.                                                          proape  două  luni  de  zile.
                  —   Extinderea,   diversifi­     întreprinderea mecanică Orăştie               Fac   precizarea   că   aceste
                carea,   modernizarea   şi                                                       economii   s-au   obţinut   în
                înnoirea   întregului   proces                                                   condiţiile   îndeplinirii   pla­
                de  producţie  ar  fi  princi­  care   a   lucrătorilor   noşţri   comitetului   de   partid,   a   nului   la   producţia   marfă
                palele  căi  pe  care  s-a  ac­  a   fost   mereu   în   atenţie.   consiliului   oamenilor   mun­  industrială,  pe  11  luni  şi
                ţionat,  în  paralel  cu  gri­  Numai  cu  oameni  cu  o  te­  cii,   a   conducerilor   din   jumătate,   în   procent   de
                ja  necontenită  pentru  -  ri­  meinică   pregătire   tehni­  secţii  şi  ateliere,  a  specia­  101,8  la  sută.  precum  şi  a
                dicarea  gradului  de  calita­  că  se  pot  realiza  produse   liştilor,  a  fiecărui  om  al   celorlalţi   indicatori   de
                te   al   produselor   noastre   de mare valoare.     muncii  —  ne  spunea  mais­  bază   —   producţia   netă,
                                                                                                          fizică,
                                                                                                 producţia
                —  sublinia  tovarăşul  ingi­  —  în  magistrala  Expu­  trul   Ioan   Bărbulescu,   se­  vitatea muncii.  producti­
                ner  Mircea  Rotea,  directo­  nere   a   secretarului   ge­  cretarul   comitetului   de   Am   trecut   'prin  princi­
                rul   întreprinderii.   Recep­  neral   al   partidului,   tova­  partid   al   întreprinderii.   palele   secţii   şi   ateliere
                tiv  la  noile  cerinţe  şi  exi­  răşul   Nicolae   Ceauşescu,   Deşi  am  obţinut  anul  a-   mari  consumatoare  de  me-‘
                genţe   puse   de   secretarul   la.   forumul   democraţiei   cesta  o  serie  de  rezultate   tal,   căutînd   răspuns   la
                                                                                                                                                             şef
                                                                                                                                                     inginerul
                                                                                                                                            David
                                                                                                                                                                          cen­
                general  al  partidului,  tova­  muncitoreşti   —   revoluţio­  bune  în  reducerea  consu­  aceeaşi întrebare: Cum se  trală,  Maistrul   Petru  Kovacs,   în  şi   camera   centrală   tură  de   pe  comandă,
                                                                                                                                  Emeric
                răşul   Nicolae   Ceauşescu,   nare  de  la  sfîrşitul  lunii                                               de   unde   termocentrala   Mintia   „pulsează"   în   sistemul   na(io-
                în   faţa   celor  care   mun­  noiembrie  a.c.,  se  sublinia   mului  de  metal  şi  energie   GH. I. NEGREA   nal energia electrică.
                cesc   în   construcţia   de   faptul  că,  în  viitorul  cin­  electrică  pe  fiecare  produs                                        Foto NICOLAE GHEORGHIU
                maşini,   colectivul   nostru  cinal,   pe   baza   aceluiaşi  finit,   mai   sînt   posibilităţi  (Continuare în pag. a 3-a)
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78