Page 77 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 77
ÎNCHEIEREA VIZITEI OFICIALE
DE PRIETENIE ÎN TARA NOASTRA
A TOVARĂŞULUI RAIF DIZDAREVICI
Vineri duipă-amiază s-a Nicolae Ceauşescu, secre Raif Dizdarevici, pre
încheiat vizita oficială de tar general al Partidului şedintele Prezidiului Re
prietenie pe ca,re a efec Comunist Român, pre publicii Socialiste Federa
tuat-o în ţara noastră, şedintele Republicii Socia
la invitaţia tovarăşului liste România, tovarăşul tive Iugoslavia.
Cu privire
Nicolae Ceauşescu, secretar generai
Anul XL, nr. 9 674 SÎMBĂTĂ. 24 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
al Partidului Comunist Român, preşedintele
Republicii Socialiste -România, şi tovarăşul
Raif Dizdarevici, preşedintele Prezidiului
Dezvoltare intensivă în toate Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
sectoarele productive, pe baza Nicolae invitaţia tovarăşului lor pe multiple planuri că este nevoie să se acţio
La
neze cu şi mai multă ho-
Ceauşescu,
este expresia aplicării ne
secre
tar general al Partidului abătute în raporturile din. tărîre pentru extinderea
Român,
promovării largi Comunist Republicii pre tre România şi Iugoslavia şi diversificarea în conti
deplinei
e-
nuare a colaborării în do
So
şedintele
principiilor
a
cialiste România, tovară galităţi în drepturi, res meniul economic, acordîn-
o
pectului
du-se
a progresului tehnic şul Raif Dizdarevici, pre suveranităţii independenţei şi cooperării atenţie deosebită
naţionale,
industriale
şi
şedintele
Re
Prezidiului
publicii Socialiste Federa neamestecului în treburi specializării în producţie
tive Iugoslavia, a efectuat le interne şi avantajului pe termen lung. S-au e-
Din 1965 încoace, după nivelului de trai al po ce şi organizaţiilor de ma o vizită oficială de prie reciproc. videnţiat importanţa con
Congresul al IX-lea, parti porului. S-a realizat astfel, să şi obşteşti din 28-30 tenie în Republica Socia A fost relevată impor venţiilor de cooperare şi
dul nostru a situat cu con intr-un timp relativ scurt, noiembrie 1988 — in multe listă România, în zilele tanţa deosebită a întîlni- specializare în producţie,
secvenţă în centrul preo pe baza orientărilor, idei sectoare am ajuns Ia un de 22 şi 23 decembrie 1988. rilor la nivel înalt pentru în •vigoare, precum şi ne
cupărilor sale crearea u- lor şi opţiunilor conducă nivel bun de dezvoltare, în timpul convorbirilor impulsionarea dezvoltării cesitatea transpunerii lor
nei economii moderne, torului partidului şi statu care aşază România în prilejuite de vizită, tova raporturilor şi colaborării perseverente în practică,
multilateral dezvoltate, în lui, o economie modernă, rindul ţârilor avansate în răşul Nicolae Ceauşescu dintre cele doua ţări pe a. prelungirii valabilităţii
care să se îmbine armo ce priveşte producţia pe şi tovarăşul Raif Dizdare plan bilateral şi interna lor şi a încheierii altora
nios industria cu agricul cu o structură echilibrată, locuitor şi chiar la pro vici s-au informat reciproc ţional. S-a apreciat că, în noi, de interes reciproc, în
tura, producţia de bunuri repartizată armonios în ducţia globală, ca atare“. asupra principalelor pro ansamblul relaţiilor bila scopul ridicării produc
materialo • cu cea de ser toate zonele ţării, capabi De altfel, succesele în bleme actuale ale dezvol terale, un loc important ţiei la un nivel tehnic şi
vicii, pe baza celor mai lă do adaptare la o serie registrate de poporul ro tări” interne din cele două revine colaborării econo tehnologic superior, atît
mân în anii construcţiei ţări, au examinat evoluţia mice, subliniindu-se nece pentru satisfacerea nevoi
socialiste — şi cu deose relaţiilor bilaterale şi au sitatea folosirii Ia maxi lor celor două ţări, cit şi
Teze, idei, orientări din Expunerea bire după Congresul al efectuat un schimb de pă mum a avantajelor pe ca pentru terţe pieţe. 3-3 re
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU IX-lea ol partidului — in reri cu privire la proble re le oferă apropierea geo levat, de asemenea că
crearea unei economii cu mele situaţiei internaţio grafică. complementarita este necesar să se depună
la şedinţa comună a Plenarei C.C. o structură modernă şi di nale. tea economiilor celor două eforturi şi mai mari în
al P.C.R., a organismelor democratice namică îşi găsesc expre In 'cadrul schimbului de ţări, potenţialul economic direcţia extinderii schim
sia în creşterea producţiei păreri privind colaborarea şi nivelul lor de dezvolta
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti industriale, care este azi bilaterală s-a evidenţiat re pentru realizarea volu burilor comerciale, a cola
borării în domeniile finan-
din 28—30 noiembrie 1988 de circa 128 de ori mai că dezvoltarea permanentă mului schimburilor comer
mare faţă de anul 1945, a relaţiilor dintre cele ciale convenite pentru a-
în dezvoltarea deosebit de două ţări şi a colaborării cest cincinal. S-a arătat (Continuare în pag. a 4-a)
avansata cuceriri tehnico- de cerinţe ale economiei puternică a industriilor ,
ştiinţifice. mondiale. chimică şi constructoare WJmWAVZJV , AVAV.VWV.WZA\W,W.V,.V, , AV,V A’.V.V.'.VV.NWAV.VZ,
de maşini, electronică şl
Cu contribuţia ho ţâri tea - Realitatea, viaţa a de
re a secretarului genera! monstrat, cu puternica for mecanică fină, dar şi a
al partidului, tova-răşul ţă de convingere a fapte celorlalte ramuri economi IN ZIARUL DE AZI ; ÎN ÎNTIMPiNAREA
Nicolae Ceouşescu, în a- lor, a realizărilor concrete ce, în volumul considera
ceastă perioadă a fost 9- obţinute, justeţea politicii bil al avuţiei naţionale. RITMURI
taborotă o strategie a partidului, viabilitatea mă Prezentînd succint rea IIUNEDORENE : 1 ANIVERSARII REPUBLICII
dezvoltării economico-so- suri far adoptate şi a ac lizările obţinute de ţara • Festivalul obiceiuri
ciale caracterizată prin o* ţiunilor întreprinse, reflec noastră în artri care au lor laice de iarnă
riginoJitate, rigurozitate tate azi in nivelurile supe trecut de la eliberarea pa hunedorene Oameni de nădejde
ştiinţifică, realism şi flexi rioare atinse în toate do triei, şi mai ales din 1963 • Printre cărţi
bilitate, menită să ridice meniile economico-sociale. încoace, tovarăşul Nicolae • Nichiţa Stănescu şi
ţara pe culmi înalte de „Din punct de vedere can Ceauşescu, secretarul ge ordinea cuvintelor la izvoarele energiei
progres şi civilizaţie. Ac titativ _ releva tovarăşul neral al partidului, subR- • Cronică filmului —
centul principal a fast pus Nicolae Ceauşoscu în isto m‘a în magistrata Expune Hanul dintre dealuri Ora 16,30. O primă le _ Avem un stoc de
pe industrializare — ca fac rica Expunere prezentată re : „Acum, în centrul în- • Ninge poemă româ gătură cu dispecerul do 131 000 tone - ne spune
tor determinant al dezvol la Plenara C.C. al P.C.R., nă... serviciu, ' Simian Ghi-ura. tovarăşul loan Bota, şeful
tării economice şi ridicării a organismelor democrati (Contkvuaro in pag. a 3-a) şef de tură. secţiei, deşi ar trebui să
— Gt livraţi în sistemul fie de cel puţin 350 000
energetic naţional ? ton-e. Minerii Văii jiului
_ 777,7 MWh. ne livrează, în prezent,
Ora 19,35. ritmic cărbunele. La cali
—' Am urcat la 800 MWh. tatea lui mai sînt însă
— ...Şi urcăm în conti observaţii... ■■
TERMOCENTRALA DEVA
nuare — ne spune tova Ora 5,03. j
răşul Ovidiu Florescu, se împreună cu maistrul ţ
cretar ai comitetului de principal, şef de tură, Pe- ţ
partid de la I.E. Deva. tre David, urmărim ,,pu- J
La toate grupurile, după terea" cu care „Steaua de \
cum se poate constata, pe Mureş" se înscrie în I
fluxul de producţie se des circuitul energetic naţio- /
făşoară în cele mal bune nai. 1
condiţii, în deplină sigu Notăm exact : 815 MWh. I
ranţă. în noaptea aceasta, Ora 7,23. {
Termocentrala Deva se va Dispecerul Emeric Ko- l
înscrie cu 790-800 MWh vacs face precizări : i
pulsaţi în' sistemul ener — Am urcat la 330 MWh, 1
getic naţional. Termocentrala funcţionează ţ
Ora 0,57. tot mai bine. I
— Producem 830 MWh Revenim ia gospodăria )
— precizează maistrul prin de cărbune, pilonul de )
cipal Petre David. Şi sîn- bază în asigurarea puterii l
tem în creştere... energetice a termocentra-
Lăsăm oamenii la lucru, lei. Au sosit navele cu 1
la punctele de mare răs cărbune de Valea Jiului ţ
pundere ce li s-au încre
dinţat, şi ne ducem 'a o GH. I. NEGREA |
altă sursă de... energie :
Aspect din camera de comandă a blocurilor generatoare 5 şi 6 de la Termocentrala Mintia. gospodăria de cărbune. (Continuare în pag. a 3-a) |
Foto NICOLAE GHEORGHIU