Page 77 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 77

ÎNCHEIEREA VIZITEI OFICIALE


                                                                                                     DE PRIETENIE ÎN TARA NOASTRA


                                                                                                    A TOVARĂŞULUI RAIF DIZDAREVICI


                                                                                              Vineri   duipă-amiază   s-a   Nicolae   Ceauşescu,   secre­  Raif   Dizdarevici,   pre­
                                                                                            încheiat   vizita   oficială   de   tar   general   al   Partidului   şedintele   Prezidiului   Re­
                                                                                            prietenie  pe  ca,re  a  efec­  Comunist   Român,   pre­  publicii   Socialiste   Federa­
                                                                                            tuat-o   în   ţara   noastră,   şedintele   Republicii   Socia­
                                                                                            la invitaţia tovarăşului   liste România, tovarăşul   tive Iugoslavia.

                                                                                            Cu privire

                                                                                                       Nicolae Ceauşescu, secretar generai
                Anul XL, nr. 9 674     SÎMBĂTĂ. 24 DECEMBRIE 1988     4 pagini - 50 bani
                                                                                                 al Partidului Comunist Român, preşedintele

                                                                                                  Republicii Socialiste -România, şi tovarăşul


                                                                                                    Raif Dizdarevici, preşedintele Prezidiului

                  Dezvoltare intensivă în toate                                                   Republicii Socialiste Federative Iugoslavia


                  sectoarele productive, pe baza                                             Nicolae   invitaţia   tovarăşului   lor   pe   multiple   planuri   că  este  nevoie  să  se  acţio­
                                                                                               La
                                                                                                                                                   neze  cu  şi  mai  multă  ho-
                                                                                                     Ceauşescu,
                                                                                                                        este  expresia  aplicării  ne­
                                                                                                                secre­
                                                                                             tar   general   al   Partidului   abătute   în   raporturile   din.   tărîre   pentru   extinderea
                                                                                                        Român,
                                  promovării largi                                           Comunist   Republicii   pre­  tre  România  şi  Iugoslavia   şi   diversificarea   în   conti­
                                                                                                                                      deplinei
                                                                                                                                              e-
                                                                                                                                                   nuare  a  colaborării  în  do­
                                                                                                                  So­
                                                                                             şedintele
                                                                                                                           principiilor
                                                                                                                        a
                                                                                             cialiste   România,   tovară­  galităţi   în   drepturi,   res­  meniul   economic,   acordîn-
                                                                                                                                                         o
                                                                                                                        pectului
                                                                                                                                                   du-se
                             a progresului tehnic                                            şul  Raif  Dizdarevici,  pre­  suveranităţii  independenţei   şi   cooperării   atenţie   deosebită
                                                                                                                                        naţionale,
                                                                                                                                                              industriale
                                                                                                                                                                         şi
                                                                                             şedintele
                                                                                                                  Re­
                                                                                                       Prezidiului
                                                                                             publicii   Socialiste   Federa­  neamestecului   în   treburi­  specializării   în   producţie
                                                                                             tive  Iugoslavia,  a  efectuat   le   interne   şi   avantajului   pe  termen  lung.  S-au  e-
                Din  1965  încoace,  după   nivelului  de  trai  al  po­  ce  şi  organizaţiilor  de  ma­  o  vizită  oficială  de  prie­  reciproc.  videnţiat   importanţa   con­
              Congresul  al  IX-lea,  parti­  porului.  S-a  realizat  astfel,   să  şi  obşteşti  din  28-30   tenie  în  Republica  Socia­  A   fost   relevată   impor­  venţiilor   de   cooperare   şi
              dul  nostru  a  situat  cu  con­  intr-un  timp  relativ  scurt,   noiembrie  1988  —  in  multe   listă   România,   în   zilele   tanţa   deosebită   a   întîlni-   specializare   în   producţie,
              secvenţă  în  centrul  preo­  pe  baza  orientărilor,  idei­  sectoare  am  ajuns  Ia  un   de 22 şi 23 decembrie 1988.  rilor  la  nivel  înalt  pentru   în  •vigoare,  precum  şi  ne­
              cupărilor  sale  crearea  u-   lor  şi  opţiunilor  conducă­  nivel  bun  de  dezvoltare,   în   timpul   convorbirilor   impulsionarea   dezvoltării   cesitatea   transpunerii   lor
              nei   economii   moderne,   torului  partidului  şi  statu­  care   aşază   România   în   prilejuite   de   vizită,   tova­  raporturilor   şi   colaborării   perseverente   în   practică,
              multilateral   dezvoltate,   în   lui,  o  economie  modernă,   rindul  ţârilor  avansate  în   răşul   Nicolae   Ceauşescu   dintre   cele   doua   ţări   pe   a.   prelungirii   valabilităţii
              care  să  se  îmbine  armo­                        ce  priveşte  producţia  pe   şi  tovarăşul  Raif  Dizdare­  plan   bilateral   şi   interna­  lor  şi  a  încheierii  altora
              nios  industria  cu  agricul­  cu  o  structură  echilibrată,   locuitor  şi  chiar  la  pro­  vici  s-au  informat  reciproc   ţional.  S-a  apreciat  că,  în   noi,  de  interes  reciproc,  în
              tura,  producţia  de  bunuri   repartizată   armonios   în   ducţia globală, ca atare“.  asupra   principalelor   pro­  ansamblul   relaţiilor   bila­  scopul   ridicării   produc­
              materialo  •  cu  cea  de  ser­  toate  zonele  ţării,  capabi­  De  altfel,  succesele  în­  bleme  actuale  ale  dezvol­  terale,   un   loc   important   ţiei  la  un  nivel  tehnic  şi
              vicii, pe baza celor mai  lă  do  adaptare  la  o  serie  registrate  de  poporul  ro­  tări”  interne  din  cele  două   revine   colaborării   econo­  tehnologic   superior,   atît
                                                                 mân   în   anii   construcţiei   ţări,   au   examinat   evoluţia   mice,   subliniindu-se   nece­  pentru   satisfacerea   nevoi­
                                                                 socialiste  —  şi  cu  deose­  relaţiilor   bilaterale   şi   au   sitatea   folosirii   Ia   maxi­  lor  celor  două  ţări,  cit  şi
                     Teze, idei, orientări din Expunerea         bire   după   Congresul   al   efectuat  un  schimb  de  pă­  mum  a  avantajelor  pe  ca­  pentru  terţe  pieţe.  3-3  re­
                     tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU               IX-lea  ol  partidului  —  in   reri  cu  privire  la  proble­  re  le  oferă  apropierea  geo­  levat,   de   asemenea   că
                                                                 crearea  unei  economii  cu   mele   situaţiei   internaţio­  grafică.   complementarita­  este  necesar  să  se  depună
                     la şedinţa comună a Plenarei C.C.           o  structură  modernă  şi  di­  nale.                  tea  economiilor  celor  două   eforturi   şi   mai   mari   în
                    al P.C.R., a organismelor democratice        namică  îşi  găsesc  expre­   In  'cadrul  schimbului  de   ţări,   potenţialul   economic   direcţia   extinderii   schim­
                                                                 sia  în  creşterea  producţiei   păreri   privind   colaborarea   şi  nivelul  lor  de  dezvolta­
                     şi organizaţiilor de masă şi obşteşti       industriale,  care  este  azi   bilaterală   s-a   evidenţiat   re  pentru  realizarea  volu­  burilor  comerciale,  a  cola­
                                                                                                                                                   borării în domeniile finan-
                         din 28—30 noiembrie 1988                de  circa  128  de  ori  mai   că   dezvoltarea   permanentă   mului   schimburilor   comer­
                                                                 mare  faţă  de  anul  1945,   a   relaţiilor   dintre   cele   ciale   convenite   pentru   a-
                                                                 în  dezvoltarea  deosebit  de   două ţări şi a colaborării  cest cincinal. S-a arătat  (Continuare în pag. a 4-a)
              avansata   cuceriri   tehnico-   de  cerinţe  ale  economiei   puternică   a   industriilor                       ,
              ştiinţifice.              mondiale.                chimică   şi   constructoare   WJmWAVZJV , AVAV.VWV.WZA\W,W.V,.V, , AV,V A’.V.V.'.VV.NWAV.VZ,
                                                                 de  maşini,  electronică  şl
                Cu  contribuţia  ho  ţâri  tea  -   Realitatea,  viaţa  a  de­
              re  a  secretarului  genera!   monstrat,  cu  puternica  for­  mecanică  fină,  dar  şi  a
              al   partidului,   tova-răşul   ţă  de  convingere  a  fapte­  celorlalte  ramuri  economi­  IN ZIARUL DE AZI ;       ÎN ÎNTIMPiNAREA
              Nicolae  Ceouşescu,  în  a-   lor,  a  realizărilor  concrete   ce,  în  volumul  considera­
              ceastă  perioadă  a  fost  9-   obţinute,   justeţea   politicii   bil al avuţiei naţionale.  RITMURI
              taborotă   o   strategie   a   partidului,  viabilitatea  mă­  Prezentînd   succint   rea­  IIUNEDORENE :  1 ANIVERSARII REPUBLICII
              dezvoltării   economico-so-   suri  far  adoptate  şi  a  ac­  lizările   obţinute   de   ţara   •   Festivalul   obiceiuri­
              ciale  caracterizată  prin  o*   ţiunilor  întreprinse,  reflec­  noastră  în  artri  care  au   lor   laice   de   iarnă
              riginoJitate,   rigurozitate   tate  azi  in  nivelurile  supe­  trecut  de  la  eliberarea  pa­  hunedorene      Oameni  de  nădejde
              ştiinţifică,  realism  şi  flexi­  rioare  atinse  în  toate  do­  triei,  şi  mai  ales  din  1963   •  Printre cărţi
              bilitate,  menită  să  ridice   meniile   economico-sociale.   încoace,  tovarăşul  Nicolae   •   Nichiţa  Stănescu  şi
              ţara  pe  culmi  înalte  de   „Din  punct  de  vedere  can­  Ceauşescu,   secretarul   ge­  ordinea cuvintelor   la izvoarele energiei
              progres  şi  civilizaţie.  Ac­  titativ  _  releva  tovarăşul   neral  al  partidului,  subR-   •   Cronică  filmului  —
              centul  principal  a  fast  pus   Nicolae  Ceauşoscu  în  isto­  m‘a  în  magistrata  Expune­  Hanul dintre dealuri  Ora  16,30.  O  primă  le­  _   Avem   un   stoc  de
              pe  industrializare  —  ca  fac­  rica   Expunere   prezentată   re : „Acum, în centrul în-  •   Ninge  poemă  româ­  gătură   cu   dispecerul   do  131  000  tone  -  ne  spune
              tor  determinant  al  dezvol­  la  Plenara  C.C.  al  P.C.R.,                      nă...                     serviciu,  '  Simian  Ghi-ura.  tovarăşul  loan  Bota,  şeful
              tării  economice  şi  ridicării  a  organismelor  democrati­  (Contkvuaro in pag. a 3-a)                     şef de tură.            secţiei,  deşi  ar  trebui  să
                                                                                                                            —  Gt  livraţi  în  sistemul  fie  de  cel  puţin  350  000
                                                                                                                           energetic naţional ?    ton-e.  Minerii  Văii  jiului
                                                                                                                            _ 777,7 MWh.           ne   livrează,   în   prezent,
                                                                                                                             Ora 19,35.            ritmic  cărbunele.  La  cali­
                                                                                                                            —' Am urcat la 800 MWh.  tatea  lui  mai  sînt  însă
                                                                                                                            —  ...Şi  urcăm  în  conti­  observaţii... ■■
                                                                                                                                    TERMOCENTRALA DEVA
                                                                                                                           nuare  —  ne  spune  tova­  Ora 5,03.          j
                                                                                                                           răşul  Ovidiu  Florescu,  se­  împreună   cu   maistrul   ţ
                                                                                                                           cretar   ai   comitetului   de  principal,  şef  de  tură,  Pe-  ţ
                                                                                                                           partid  de  la  I.E.  Deva.  tre  David,  urmărim  ,,pu-  J
                                                                                                                           La  toate  grupurile,  după  terea"  cu  care  „Steaua  de  \
                                                                                                                           cum   se   poate   constata,  pe  Mureş"  se  înscrie  în  I
                                                                                                                           fluxul  de  producţie  se  des­  circuitul  energetic  naţio-  /
                                                                                                                           făşoară  în  cele  mal  bune  nai.            1
                                                                                                                           condiţii,  în  deplină  sigu­  Notăm  exact  :  815  MWh.  I
                                                                                                                           ranţă.  în  noaptea  aceasta,   Ora 7,23.     {
                                                                                                                           Termocentrala  Deva  se  va   Dispecerul  Emeric  Ko-  l
                                                                                                                           înscrie  cu  790-800  MWh  vacs face precizări :   i
                                                                                                                           pulsaţi  în'  sistemul  ener­  —  Am  urcat  la  330  MWh,  1
                                                                                                                           getic naţional.         Termocentrala  funcţionează  ţ
                                                                                                                            Ora 0,57.              tot mai bine.         I
                                                                                                                            —  Producem  830  MWh    Revenim ia gospodăria )
                                                                                                                           —  precizează  maistrul  prin­  de cărbune, pilonul de )
                                                                                                                           cipal  Petre  David.  Şi  sîn-  bază în asigurarea puterii l
                                                                                                                           tem în creştere...      energetice a termocentra-
                                                                                                                            Lăsăm  oamenii  la  lucru,  lei. Au sosit navele cu 1
                                                                                                                           la  punctele  de  mare  răs­  cărbune de Valea Jiului ţ
                                                                                                                           pundere  ce  li  s-au  încre­
                                                                                                                           dinţat,  şi  ne  ducem  'a  o    GH. I. NEGREA |
                                                                                                                           altă  sursă  de...  energie  :
                     Aspect din camera de comandă a blocurilor generatoare 5 şi 6 de la Termocentrala Mintia.              gospodăria de cărbune.  (Continuare în pag. a 3-a)   |
                                                                                          Foto NICOLAE GHEORGHIU
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82