Page 78 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 78

Pag. 2                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 674





                                                                                                          Ninge poema română...
                                                                     m                        Ninge poema română                    Ning adevăruri eterne        ! 4 .

                                                                                                                                    Ning pagini albe şi clare
                                                                                              Ţara se-mbracă mireasă
                                                                                                                                    Grîu românesc, reaşterne
                                                                                              Dintr-o străveche lumină...
                                                                                              Dacia Felix e-acasă !
                                                                                                                                    Roata Unirii, deci Ilora
                                                                                              Ninge domol şi mereu                  Cugetul nostru cel mare !
                                                        HUNEDORENE                            Ninge păstratul tezaur —              neîntreruptă vreodată...                •  13,00  Tc-
                                                                                                                                    Iată, in inimi e ora
                                                                                              Vatra poporului meu
                                                                                              Sieşi, de-a pururea, faur             Cea din milenii visată !              La  sfirşit  d
                                                                                                                                                                          nă  *  Mindri
                                                                                                                                                                          mânesc  ■*
                                                                                              Ning ghiocei mioritici                Ninge carpatic pe Strei,              pentru  ţară,
                     Festivalul obiceiurilor laice                                            Sus, la Grădiştea de piatră           Ninge la Dunărea — Mamă...            pentru  noi  '
                                                                                                                                    Dorul strămoşilor mei
                                                                                              Munţii statornici, granitici,                                               senului  anim
                                                                                                                                    Dăinuie-n doine şi cheamă             zbor  de  pa:
                                                                                              Străjuie patria-vatră
                           de iarnă hunedorene                                                                                      Ninge din tulnice blînde              tră  *  Imn  pi
                                                                                              Ninge de foarte departe...            Cuşmele munţii-şi îndeasă             blică  *  Farr
          între   manifestările   Fes­  din  acest  an  a  Festivalu­  noastre   costume   populare.   Neaua cu literă groasă       Vremea-i pridvor de colinde —         cii  *  A  făt
                                                                                                                                                                          ţării eterne
        tivalului   naţional   „Cînta-   lui   obiceiurilor   laice   ie   Ca   şi   in   ediţiile   prece­  Scrie în dor făr-de moarte   Dacia Felix e-acasă !           *  Autograf :
        rea   României"   organizate   iarnă  şi  Colindei  ţării  pen­  dente  ale  Festivalului  obi­                                                                   14,45 Săptăf
        în   judeţul   nostru,   Festi­  tru  minerii  Văii  Jiului  noi   ceiurilor   lave   de   iarnă   Dacia Felix e-acasă !                         EUGEN EVU        că * 15,00
        valul.  obiceiurilor  laice  de   valori educative.   şi  Colindei  pentru  minerii                                                                               programului
        iarnă  şi-a  cîştiga.t  un  loo   Timp  de  două  zile  —  în   Văii   Jiului,   alături   de                                                                     Telejurnal •
        distinct.   Emulaţia   spiri­  26  decembrie  —  la  Deva   formaţiile   de   dubaşi   hu­                                                                        tricolor, sub
        tuală   generată   de   magis­  şi  în  27  —  la  Petroşani  —   nedorene   vor   fi   prezenţi                                      practică   o   lectură   strict   •   19,30 Te'
        trala   Expunere   a   tovară­  vom   avea   bucuria   reîntîl-   şi   invitaţi   din   şase   ju­  Printre cârti                     selectivă,   oprindu-se   nu­  dia  •  20,0
        şului  Nicolae  Ceauşescu  la   nirii  cu  datini  şi  obiceiuri   deţe   ale   ţării,   care   vor                 >                 mai  asupra  valorilor  sigu­  anului  1988
        şedinţa  comună  a  plenarei   străvechi,  cu  cete  de  du-   aduce   o   dată   cu   urările                                        re.  El  ştie  să  evite  şl  în­  Film  artistic,
        C.C.  al  .P.C.R.,  a  orga­  başi  •  şi  colinzile  care  a-   de   belşug   pentru   anul   La  liecare  sfirşit  de  de­  sînt  cele  moi  bune  cărţi   cercarea  veleitară  şi  best-   mă  iubeşti...
        nismelor   democratice   şi   mintesc   de   ocupaţii   şi   viitor   şi   frumuseţea   obi­  cembrie  încercam  să  reca­  ale  anului  ?"  —  este  o  în­  seller-ul   senza-ţionalo-me-
        organizaţiilor   de   masă   şi   momente  de  viaţă  din  va­  ceiurilor.  de  iarnă  de  pe   pitulez  ce  am  citii  in  anul   trebare  prost  pusă,  iar  'ăs-   lodramatic.  Şi  e  aproape   Telejurnal.
        obşteşti, imprimă ediţiei  tra satului, cu frumoasele  plaiurile natale.           respectiv.   Operaţia   nu-ml   punsttriie  ca-e  I  se  dau   dureros  de  greu  să  nu­
                                                                                           reuşea  niciodată  :  unele   trebuiesc  privite  cu  toată
                                                                                          cărţi  le  uitam  Io  ape.,  iar   circumspecţia.   Este   prost   meşti  cele  mai  bune  cărţi   idiWEfti
                                                                                           altele,  citite  în  anii  an­  pusă,  pentru  că  a-i  răs­  dintre  cele  mai  bune.  E-
                                                                                           teriori,  veneau  să  li  se   punde  presupune  să  fi  ci­  xistâ,  sigur,  ca  pretutin­
                                                                                           substituie.   Contuzia era  tit  sau  măcar  să  li  răsfoit   deni,   şi   excepţii.   Aşa,   DEVA  :  Ha
                                                                                           lără  ieşire.  In  1988  insă,   toate  apariţiile  anului  res­  bunăoară,  cea  mai  bună   dealuri   (Patri
                                                                                           mi-am   propus   să   ţin   pectiv,  performanţă  de  care   carte  a  anului  1982  a  fost   negrului   cha
                                                                                          o evidenţă  strictă a lec­  nimeni  nu  e  capabil.  Din   de  departe  „istoria..."  lui   HUNEDOAR/
                                                                                                                                                                             de
                                                                                                                                                                          ril
                                                                                                                                                                                 pene
                                                                                           turilor   anului,   iar   re­  păcate, mulţi dintre cel  G.  Călinescu,  de  tapt  o   A);   In   arşiţa
                                                                                           zultatul  mi  se  pare  sem­                       reeditare.  In  generat  însă,   dern   —   B);
                                                                                                                                                                          g>  1  Cha  rl
                                                                                           nificativ.  De  la  1  ianu­                       e  imposibil  să  izolezi  un   ri   PETRO:
                                                                                                                          :
                                                                                           arie  pînă  la  data  aces or   Lec i4AA,/i'       singur  titlu.  „Timeo  homi-   flerul   negru.
                                                                                                               l
                                                                                           însemnări,  am  citit  41  de   pfQj ll  a 0 ] m a  nem  unium  libri",   zicea   (Parîng);   Di
                                                                                                                                                                                  (7
                                                                                          cărţi.  Puţin.  Nici  măcar  o                      Toma  d’Aquino  -  teme-te   Ceghcm   samui
                                                                                                                                                                          Cel
                                                                                                                                                                              7
                                                                                          carte  pe  sâptămînâ.  Puţin,                       de  omul  unei  singure  cărţi.   I-II   (Unirea
                                                                                           mai  ales  dacă  mă  gin-   chestionaţi   răspund   fără   Aşa  e,  şi,  intr-adevăr,  mă   Şarada   (Cui
                                                                                           dese  că  1988  a  fost  un  an   să  se  tulbure,  lăsînd  să  se   tem  atit  de  cel  ce  a  ră­  CAN  :  Vacai
                                                                                                                                                                          (Luceafărul)
                                                                                           favorabil   lecturii,   căci,  subinţeleagă  că  intr-ade­  mas  agăţat  la  Coşbuc,  cit   Egreta   de   I
                                                                                           prin  forţa  împrejurărilor,  o   văr  au  citit  totul.  Ei  nu-şi   şi  de  cel  ce  nu  jură  decit   rul);   PETRII,
                                                                                           trebuit  să  stau  mai  mult   dau  seama  că,  de  fapt,-  î-n   pe  BorgeS.  Dar  -  aş  pu­  tul   —   Iii.:
                                                                                                                                                                          (Muncitoresc
                                                                                           în  pat  citeva  luni,  inde-   felul  acesta  nu  răspund,   tea  fi  întrebat  de  cineva   SA : Cei 7
                                                                                           letnicindu-mâ,   fireşte,   cu   ci  rostesc  nişte  verdicte   abia  intrat  in  vastul  im­  sC-Mie   l-n
                                                                                           cititul.   Aşa   stind   lucru­  care,  intrucit  nu  iau  în   periu  al  lecturii  —  după   narea   uric
                                                                                                                                                                                 Sfîr
                                                                                           rile,  mă  întreb  cîte  cărţi   considerare   toate   datele   ce  criterii  îşi  selectează   tezat)  ;  BRA
                                                                                           citeşte  un  critic  profesionist   problemei,  sînt  fatalmen­  cititorul   avizat   lectura   ?   (Steaua   roşie
                                                                                                                                                                                 cînt-
                                                                                           care  lace  şi  cronică  săp­  te  nedrepte.  Corect,  între­  H  călăuzeşte  in  primul  rînd   Regina   Cuib
                                                                                                                                                                          iria);
                                                                                           tămânală  ?  Depinde  de   barea  ar  trebu   lornulată   experienţa.  Cu  cit  e  mefl   (Flacăra);
                                                                                                                                  !
                                                                                           critic,   desigur,   de   pro­  astlel  :  „Care  sînt  cele   mare  experienţa  de  lectu­  BAI :   Imp
                   Niehita Stănescu                                                        gramul  şi  sistemul  său  de   citite  de  dv.  in  acest  an?“   ră,  cu  atit  alegerea  sa  e   bire (Centri
                                                                                                                    mai  bune  că-j,  dintre  cele
                                                                                                                                                                          ră şl creaţ
                                                                                           lectură  şi,  nu  in  ultimul
                                                                                                                                                                          României");
                                                                                           riad,  de  conştiinţa  sa  pro­  Aşa  da,  ar  mai  merge,  se   mai  sigură.  Sau,  ca  să   Rezervă la
                                                                                                                                              răspund  cu  vorba  unui  gas­
                                                                     prag
                                                                 în
                şi ordinea cuvintelor                           dubaşii   aduc   calde   u-   fesională.   Oricum   insă,  poate răspunde cinstit.  tronom  :  pentru  a-ţi  da   cla); BRA:
                                                                             An
                                                                                 Nou
                                                                         tio
                                                                                                                                                                          fericită; C
                                                                râri   de   împliniri   în   concluzia  ca  o  mi  se  im­  Pentru   cititorul   avizat   seama  că  brinza  nu-i  de   brele soare]
                                                                muncă   tuturor   hunedo-   pune  este  aceea  că  obiş­                                                  do cultură
          Ninge  peste  ţară  a  bel­  ne  o  sărbătoare  a  cuvîn­  renilor:   mineri,   siderur-   nuita   întrebare   de   prin   insă,   cu   atit   mai   mult   soi,  nu  e  nevoie  să  mă-   „Cîn tarea
        şug   şi   palpită   viaţa   sub   tului,  a  poeziei  româneşti,   gişti,   encrgeticieni,   ni   con­ o-   bilanţurile de s.l 'sit de an  pentru  cititorul  profesionist   nînci toată pu'ir.a...  SIMBRIA :
                                                                structori,
                                                                       lucrători
        mantia   imaculată   a   iernii.   îniţîlnirile   cu   cititorii   îl   g oarelor.                          e  greu  de  răspuns  şi  aşa.                        vecin sam
                                                                                                                                                                          (M- .şui);
        E   decembrie,   iar   gîndul   apropie  tot  mai  mult  pe                        - „Care consideraţi că   Căci acest gen de cititor        RADU CIOBANU         că e cor
        cititorilor   se   îndreaptă   artist   de   cei   cărora   le                                                                                                    na,
        spre  două  nume  de  refe­  destinase   bucuriile,   spe­
        rinţă  ale  poeziei  noastre  i   ranţele,   căutările   şi   însăşi   Punct  de  vîrf  în  creaţia   chis,   populat   de   perso­  tate.   El   extirpă   demnita­  hologice.   Dana   Dogaru,
        Nicolae   Labiş   şi   Niehita   viaţa   sa.   Participarea   la   Cristianei   Nicolae,   „Hanul,   naje   ciudate,   solitară   a-   tea,  impune  binele  şi  dă   într-un   salutar   rol   prin­
        Stănescu,   amîndoi   deschi­  festivalurile   internaţionale   dintre  dealuri"  este  o  su-   şezare   aflată   la   răscruce   iubirea   pradă   flăcărilor   cipal   este   o   Mînjoloaie
        zători  de  drumuri  în  lu­  de  poezie  îi  aduc  popu­  praficţiune   generată   de   de  drumuri  şi  destine.  în   pentru   ca   totul   să   intre   „frumoasă,   voinică   şi   o-
        mea  mereu  nouă  a  cuvân­  laritatea   pe   toate   meri­  nuvela  lui  I.  L.  .Caragiale   această lume miniaturală  într-o insipidă şi monotonă  chioasă".   Remarcabil   este   Numerele
        tului.                     dianele,   unde   volumele   „Hanul  lui  Mînjoală".  Fan­                                                  Alexandru   Repin.   El   de­  tragerea di
          „Primele   iubiri"   şi   sale   văd   lumina   tiparu­  tasticul,   parţial   abolit,   'se                                         senează   în   rolul   polcov­  brie 1988:
        „Lupta   eu   inerţia"   sînt   lui.                  asociază,  acum,  unui  male­         CRONICA FILMULUI                           nicului   un   personaj   plin   Extr. I:
                                                                                                                                                                           6, 83, 17, 2‘
        elocvente   pentru   creaţia   Niehita  Stănescu  şl  poe­  fic   laicizat.   Rezultatul   a-                                          de  orgoliul  puterii,  vorace,   Extr. a 1
        lui  Labiş,  poetul  care  tre­  zia  sa  devin  pentru  con­  cestei  lecturi  „de  cineast"?                                         înfricoşător,   insidios   şi   75, 25, 70, :
                                                                                                                                                                            Fond tota
        ce  de  la  universul  copi­  ştiinţa   publicului   o   per­  Un  film  de  dragoste,  de'   Hanul dintre dealuri                     perfid,   totul   sub   aparenţe   713 051 lei, c
        lăriei,   în   care   cerbii   şi   manenţă.   Căutările,   nop­  epocă   şi.   atmosferă,   cu                                        care pot să înşele.         lei report !
        căprioarele   veneau   să   se   ţile   de   nesomn,   geniali­  tensiune  şi  suspans,  reali­                                          „Hanul   dintre   dedaluri"
        adape  la  susurul  de  izvor,   tatea   expresiei   poetice   zat   într-un   limbaj   cine­  îşi  exercită  tiranic,  autori­  ispăşire   a   păcatelor   în   este  un  film  de  dragoste
        spre  o  poezie  a  esenţelor,   sînt   răsplătite   prin   acor­  matografic   modern.   între   tatea   „polcovnicul"   (per­  cadrul   unei   false   fericiri   şi  acţiune,  o  împletire  de
        devenind   exponentul   unei   darea  ,  de  patru  ori,  a   film  şi  literatura  lui  Ca­  sonajul, real, a   condus  familiale.    realitate  şi  fantastic  popu­  I VREtv
        generaţii  dornice  să  revo­  Premiului   Uniunii   Scrii­  ragiale   legătura   este   de   represiunea   ant’revoluţio-   Filmul   prilejuieşte   de­  lar,   căruia   muzica   lui
        luţioneze arta cuvîntului.  torilor   şi   a   Meritului   subtilitate  a  subtextulud  şi   nairă  de  la  1848  în  Ţările   butul   cinematografic   al
          Labiş  a  lăsat  în  poezia   Cultural clasa a Il-a.  atinge   rădăcinile   balcanice   Române),  cel  care  „nu  e   actorului   Florin   Busuioc,   Adrian   Eneseu   îi   spo­  Pentru a/.
        românească   un   gol   simţit   în  anul  1975  i  se  acordă   ale acesteia.   nebun,  e  doar  umflat  de   hunedorean  de  origine,  si­  reşte   misterul   şi   forţa   fi relativ
                                                                                                                                                                          această per
        cu  acuitate  de  cititori.  în   Premiul   Herder,   iar   în                   el însuşi". Aici   poftele  gur  pe  mijloacele  sale  in­  expresivă.           lui. Cerul
        aceste  condiţii,  căutînd  me­  1980,  la  propunerea  Aca­  „Hanul"  este  o  curte  a   sale  de  mărire,  de  domina­  tr-un   rol   greu,   plin   de   GHEORGHE POGAN  cipitaţii m.
                                                                                                                                                                          ros. Se vor
        reu  ordinea  cuvintelor,  a-   demiei   suedeze   candidează   miracolelor, un spaţiu în-.  re şi putere sînt nelimi­  capcane şi meandre psi­                   formă de
        pare   Niehita   Stănescu,   pentru   Premiul   Nobel,   a-                                                                                                       frecvente
        creator  al  unei  poezii  ce   lături   de   alţi   scriitori                                                                                                    noi. Vînttil
        frapează   prin   îndrăzneala   contemporani.                      CĂRŢI NOI    IN LIBRĂRII                           COIINDĂ DIN STRĂBUNI                        general niu
                                                                                                                                                                          tcnsificări
        expresiei,   prin   noutate   şi   Poetul,   pregâtindu-se                                                                                                        sectorul vv
        mai  ales  prin  acea  „mută,   parcă  pentru  o  lungă  că­  •   „Avram  lancu",  autor   •   „Lumea  Intre  realita­  Săptâmîna   cultural-edu-   în   această   perioadă   s-eu   râturile ir-
        seculară   căutare"   cum   lătorie,   îşi   adună   poeziile   Silviu   Dragomir,   apărută   te  şi  speranţă",  Ion  Roşu   cativă   „Colindă   din   stră­  impus,   prin   ţinuta   lor,   cuprinse în
                                                                                                                                                                          şi plus 1 f
        a numit-o >3 la ga.        înlr-o   antologie   sub   titlul   în   colecţia   „Biblioteca   Hamzescu,   Editura   Alba­  buni",   organizată   în   Zam,   colocviul   de   istorie   „70   maxime Im
          Au  fost  izvodite,  astfel,   „Ordinea   cuvintelor",   su-   pentru   toţi".   la   Editura   tros.     s-a   deschis,   la   a.şezămîn-   de  ani  de  la  Mai  ea  Unire",   de.
                                                                                                                                                                           La mun:
        poeme   de   o   frumuseţe   gerînd   că,   dintotdeaun3,   Minerva.              •    „Dreptul   internaţional   tul   de   cultură   al   satului   (realizat  la  Zam)  şi  Tri­  mai conţin
        inegalabilă,   adunate   în   el  a  fost  urmărit  de  sen­  •  „Muflonul", voi. II,  şi   interzicerea   armelor   de   Micăneşti,   cu   dezbaterea   buna   democraţiei   (Tămă-   i zească u
        mai  multe  volume,  confe­  sul  acestora,  că  un  artist   de   Paul   Eugen   Banciu,   nimicire   în   masă",   Ionel   „Sarcini   ce   revin   comu­  şeşti).  V> temporal
                                                                                                                                                                          vor semnal
        ri  ndu-i  lui  Ni  chila  Stâ-   adevărat   se   zideşte   in   Editura Facla.  Cloşcă, Editura Militară.  nei  noastre  în  lumina  ma­  în   încheierea   săptămînii   ales in a
        nescu   statutul   de   clasio   propria-i   operă   pînă   la   •   „Profil   pierdut"   de   •   „Monolog  asimetric",   gistralei  Expuneri  a  tova­  cultuiral-educative   „Colin­  intervalului
        al   poeziei   româneşti,   in-   identificare  perfectă  şi  ar­  Victoria   Dragu,   Editura   Ion  Vlasiu,  '  Editura  Emi­  răşului   Nicolae   Geauşescu   dă   din   străbuni",   forma­  rat cu inie
        trînd  definitiv  în  .  con­  dere   totală.   Niehita   Stâ-   Eminescu.       nescu.                    la  şedinţa  comună  a  Ple­  ţiile   artistice   ale   comu­  pînă la 80-
                                                                                                                                                                          sectorul ve
        ştiinţa publicului.        nescu  este  exponentul  ge­  •   „Elemente   mitologice   •   „Cine  eşti  tu  primă­  narei  G.  G.  al  P.G.R.,  a   nei  Zam,  promovate  pen­  ţa, posibil
          A  debutat  în  1960  cu   niului   unui   popor   stator­  in  creaţia  populară  româ­  vară  ?"  de  Natalia  Poşa  şl   organismelor   democratice   tru  faza  pe  G.U.A.S.G.  a   asociată cu
        „Sensul   poeziei",   volum   nicit  aici  unde,  după  cum   nească",  de  Gheorghe  Niţu.   „Porumbeii Semiramidei"  şi   organizaţiilor   de   masă   Festivalului   naţional   .,Gîn-
        urmat   de   „Dreptul   la   spunea poetul            Editura. Albatros.                                    şi  obşteşti",  urmată  de  un   tarea   României",   au   pre­
        timp",   „Elegii",   „Necuvin-   „De două mii do ani   •   „Momente  din  epopeea   de  Ion  Acsan,  la  Editura   frumos program artistic.
        tele",   „Un   părnînt   numit         acest pămint   făuririi   statului   naţional   Ion Creangă.          între   manifestările   or­  gătit   un   reuşit   spectacol,
        România",   „Laus   Ptole-   din imnurile noastre     unitar   român",   Luchian   •  „Schi alpin modern",  ganizate   de   Consiliul   co­  susţinut   pe   scena   aşe-
        mei",   „Epica   marna"   A-            face Darte"   Deaeoou.   Editura   Scrisul   Ion Matei, Editura Sport -  munal  de  educaţie  politică   zămîntului   de   cultură   din
        pariţia cărţilor sale devi­    VERGUELIA CHSFOR       românesc.                                            şi cultură soAa'istă Zam    Alma.ş-Sălişte.
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83