Page 81 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 81
R
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢt-VÂ jjj
ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSARII REPUBLICII *
LA I.M. PAROŞENI
Productivităţi sporite,
i calitate superioară a cărbunelui
Sfîrşitul anului este a.c., la nivelul întreprin drasik, care exploatează \
fructuos pentru minerii derii, să se înregistreze un complex S.M.A. 2, in l
de la Paroşeni — colec un spor de producţie de sectorul II al minei, işi /
tiv distins cu înaltul 7 000 tone cărbune. depăşeşte, în medio, pro- \
titlu de Erou ai Muncii L-am rugat să detalie ductivitatea cu 6—7 tone ţ
0RGA\ AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C Socialiste. Orientările şi ze puţin aceste coordona de cărbune pe post. a- i
indicaţiile din magistrala te pozitive, pe care în vînd vîrfuri de 11 tune »
$1 Al CON S I L I U L U I P O P U L A R J U O E T E A N Expunere a secretarului tregul colectiv al minei în plus, iar cea a lui y
general al partidului, este înscris cu toate for Vasilc Cojocaru, din sec- I
t o v a r ă ş u l Nicolae ţele, în vederea sporirii, torul I, realizează pro- /
Ceauşescu, la marele fo pînă -la sfîrşitul anulu> ductivităţi medii de 20 ţ
Anul XL, nr. 9 675 DUMINICA, 25 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani rum al democraţiei so curent, a producţiei de tone pe post, cu 8- 9 i
;
cialiste din 28—30 no em- cărbune extras şi abor tone mai mult decît pre- 1
brie a.c., i-au însufleţit in dării hotărî te, din pri vede planul. Pe de altă »
muncă pe destoinicii mi mele zile, a sarcinilor parte, prin măsurile ţ
fej mobilizatoare din 1989 tehnico-organizatorice pri- <
te neri de aici, care în în- vind exploatarea raţio- >
tîmpinarea aniversării — Ca urmare a înnoirii
proclamării Republicii, masive, în acest an, a nală alît a stratelor cu ţ
obţin rezultate deosebite capacităţilor de produc conţinut redus, cit şi a l
STRĂLUCIT PROGRAM DE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA în producţie. ţie, echipării abatajelor celor cu conţinut mai 1
marc de cenuşă, am reu- \
După cum ne-a comu frontale cu complexe me şit să obţinem cei mai ^
nicat ing. Radu Tomescu, canizate de tăiere şi sus
Jaloane sigure, clare, pentru şeful compartimentului ţinere a cărbunelui, de buni indici ai conţinu l
tului de cenuşă înregis- /
concepţie
şi
construcţie
producţie, două sînt ele
românească, de fiabilitate triaţi la I. M. Paroşeni \
mentele esenţiale în ridicată, exploatării aces respectiv cu 4,6 puncte ţ
viitoarea dezvoltare a patriei prezent, ale activităţii tora la parametri optimi, sub norma de plan. In- i
minerilor de la Paroşeni
şi anume: realizarea u- bunei organizări a lucru tregul colectiv este ho- J
Beneficiind de o politi tre altele, şi la principa comunismului. Numai pe nor productivităţi mult lui pe brigăzi şi schim tărît să meargă în conţi- ^
că riguros ştiinţifică, do lele opţiuni şi orientări ca această bază vom putea superioare faţă de cele buri şi îmbunătăţirii flu nuare pe aceste coordo- ţ
amplă respiraţie — s'inte- re au permis şi permit ob trece ulterior la făurirea planificate şi înregistra xurilor de transport din natc ale productivităţii y
tizînd experienţa istorică ţinerea unor mari înfăptu treptată a comunismului, rea celor mai buni in subteran, majoritatea bri şi calităţii, să asigurăm l
îmbinată armonios cu con iri, ca şi la proiectarea străbâtind mai multe eta găzilor obţin productivi ţării cantităţi sporite de »
cluziile dezvoltării socio!- ţelurilor viitoare ale edifi pe pină la realizarea de dici de calitate aâ căr tăţi sporite, implicit can cărbune şi de calitate \
economice acumulate în cării multilaterale a pa plină a principiilor de bunelui extras, ceea ce tităţi suplimentare de superioară. ţ
timp. îndeosebi în cei 23 triei. muncă şi de viaţă comu a făcut ca, de la înce cărbune. Astfel, brigada
de ani care au trecut de Materia lizînd neabătut nistă in patria noastră". putul lunii decembrie condusă de Nicolae An- DUMITRU GHEONEA \
ia Congresul ol IX-lea aj politica înţeleaptă, cute Conducătorul partidului
partidului —, societatea zătoare a partidului, nos şi statului a subliniat în
românească a înregistrat tru, sarcinile şi hotărîrile Expunere că in stabilirea
obiectivelor pentru dece Consfătuire judeţeană pe probleme din iegumicultură
niul următor, şi în primul
Teze, idei, orientări din Expunerea rînd pentru cincinalul
tovarăşului N1COLAE CEAUŞESCU 1991—1995, va trebui să Producţii mari, sigure şi stabile la toate culturile
pornim de la faptul că ni
la şedinţa comună a Plenarei C.C. velul de dezvoltare a prin
ai P.C.R., a organismelor democratice cipalelor sectoare indus Ieri, la Deva, a avut loc vederea creşterii nivelului suprafeţele destinate pro
triale, a producţiei fizice o consfătuire judeţeană pe recoltelor la toate culturile ducţiei de legume. S-a
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti pe locuitor, corespunde ce probleme din legumicul- în anul viitor, în 'scopul relevat, în acelaşi timp,
din 28—30 noiembrie 1988 rinţelor unei societăţi dez tură, la care au participat satisfacerii în mai -mare că acolo unde nu s-au
voltate. De aceea şi în preşedinţi, ingineri şefi şi măsură a cerinţelor de soluţionat corespunzător
cel de-al nouălea cincinal, şefii fermelor legumicole consum ale populaţiei ju aceste probleme, rezulta
io această perioadă cele Congresului al Xlli-lea şî în întreg deceniul viitor, va din C.A.P.. directori' şi deţului, ale cerinţelor pen tele au fost sub nivelul
mai mari înfăptuiri din în Conferinţei, Naţionale ale trebui să punem în cen şefii f e r m e l o r din tru industrializare şi altcw planului şi al posibilităţi
treaga sa istorie. A fost P.C.R., România va acu trul preocupărilor dezvol A.E.S.C.H. şi I.A.S., pre nevoi ale economiei. Ra lor existente, înregistrîn-
o epocă de transformări mula asemenea experien tarea intensivă a întregii şedinţi şi ingineri' şefi portul prezentat şi parti du-se restanţe la livrarea
şi realizări fără precedent, ţă şi împliniri care-i vor activităţi industriale, în de la C.U.A.S.C., cadre de cipanţii la discuţii — Mir- cantităţilor de produse
care a confirmat pe de permite să atingă, pînă la făptuirea programelor. de la organele agricole jude cea Muzicaş, Ioan Căli planificate la fondul de
plin justeţea politicii parti finele anului 1990, stadiul organizare ştiinţifică şi mo ţene, de la I.L.F., S.M.A., mări, Nistor Giu.ra Dorin, stat.
dului nostru privind apli de ţară socialistă mediu dernizare a producţiei şi complexul de seminţe şi do Octavian Zepa, Mareea Ji- Trăgînd învăţămintele
carea legilor generale, a dezvoltată - factor deter a muncii, pe baza celor la alte organisme care au van, Ionel Voica, Petru cuvenite din neajunsurile
principiilor socialiste, la minant .. pentru ■ realizarea mai noi cuceriri ale ştiin răspunderi în realizarea Bolea, Doina Si coc şi Ioan ce s-au manifestat, parti
:
realităţile şi condiţiile din primai faze de făurire a ţei şi tehnicii, realizarea producţiei de legume. Con Moraru — au evidenţiat cipanţii la consfătuire s-au
România. societăţii socialiste multi unei, noi calităţi în toate • sfătuirea, ; care a consti faptul că realizările* bune angajat să acţioneze "în
Toate acestea au fost lateral dezvoltate în patria domeniile. „Aceasta în tuit un util schimb de obţinute de unele - unităţi spirit de ordine şi disci
subliniate cu pregnanţă noastră şi trecerea, în ur seamnă că, pe baza ace experienţă, a analizat te şi ferme sînt urmarea fi plină pentru ca producţia
în Expunerea pe care se mătorul deceniu, 1991—2000, luiaşi volum de materii meinic, în spirit critic şi rească a modului respon de legume din anul viitor
cretarul general al parti la finalizarea celei de-a prime şi materiale, de con autocritic, în lumina exi sabil în care au fost a- să sporească simţitor, ast
dului, tovarăşul Nicolae doua faze. „O dată cu sum energetic, trebuie să genţelor formulate de se plicatc tehnologiile speci fel îneît să se realizeze şi
Ce<auşescu, a prezentat-o aceasta — accentua secre asigurăm, pe calea valo cretarul general al parti fice fiecărei culturi, a or livreze la fondul de stat
ia şedinţa comună a Ple tarul general al partidu rificării superioare a aces dului, tovarăşul Nicolae ganizării temeinice a mun cantitatea planificată de
narei C.C. al P.C.R., a or lui, t o v a r ă ş u l Nicolae tora, o creştere de circa Ceauşescu, pentru acest cii în vederea folosirii cu 75 000 tone legume. din
ganismelor democratice şî Ceauşescu, — vom putea 40—50 la sută a valorii sector de producţie agri eficienţă ridicată a bazei care 15 000 tone la sorti-
organizaţiilor de masă ,şi afirma cu îndreptăţită producţiei marfă, iar în colă, rezultatele înregis tehnico-materiale şi a for
obşteşti din 28—30 noiem mindrie că am parcurs cu unele sectoare chiar şi mai trate în acest an la pro ţei de muncă, utilizării in NICOLAE TlRCOB
brie a.c. Conducătorul succes toate cele trei e- mult". ducţia de legume şi a sta tensive a pămîntului şi
partidului şi statului nos tape ale construcţiei so bilit măsurile" necesare in asigurării irigaţiilor pe (Continuare in pag. a 2-a)
tru s-a referit pe larg, în- cialismului - prima fază a (Continuare în pag. a 2-a)
WAMftAVWWVWVVVWVWVWWWViVWVWyWVVVWVWVAVVWIVVVWVVVVVWWi
Alături de constructorii hidroenergeticieni
„Sînt necesare masuri hotârîte pentru reali ţiune a obiectivelor plani depăşiri la toţi indicato
ficate. Posibilităţi există! rii fizici.
xarea obiectivelor în domeniul energetic". Referindu-se la aceasta,
maistrul
cu
împreună
conducătorul iubit al Di-onisie Socaci, preşedin
NICOLAE CEAUŞESCU partidului şi statului nos tele comitetului sindical
tru arăta : „Programele pe din secţie, am poposit în
Alături de constructo lor de execuţie. Sînt sar care le avem, eforturile de mai multe locuri de mun
rii hidroenergeticieni de cini de mare prestigiu că. „în toate atelierele
pe Rîu Mare, colectivul care au fost subliniate de investiţii pe care le fa noastre — făcea o intere^
secţiei de producţie in secretarul general al parti cem în această direcţie
dustrială Haţeg — apar dului, tovarăşul Nicolae asigură pe deplin condi sântă remarcă interlocuto
ţinând aceleiaşi antre Ceauşescu, în Expunerea ţiile pentru înfăptuirea a- rul — sînt oameni har
prize — ocupă un loc a- nici şi pricepuţi care
. parte în ctitorirea hidro muncesc aici, însă cu gîn-
centralelor. „Trebuie re A. C. H. RÎU MARE dul şi inima se află lingă
marcat — sublinia, recent, turbinele hidrocentrale
tovarăşul inginer Zeno lor".
Hălmagi, şeful secţiei — făcută la şedinţa comună cestui obiectiv". Vom ac Am consemnat în con
că noi ne aflăm mereu a Plenarei C. C, al P.C.R., ţiona .şi noi cu toate for tinuare, cîteva date culese
lingă constructori, dar nu a organismelor democra ţele pentru a materiali din atelierele secţiei. •
în umbra lor. Colectivul tice şi a organizaţiilor de za sarcinile ce ne revin. Maistrul Nicolae Iordache,
nostru are sarcini multi masă şi obşteşti din 28— — Cum se prezintă bi şeful atelierului reparaţii
ple pe linia efectuării u- 30 noiembrie a.c.". lanţul de activitate al sec-, utilaje terasiere : „Au fost
nor reparaţii operative şi — Ce probleme se află ţiei* pe perioada care a reparate 20 de buldozere,
de bună calitate la prin acum, pe agenda con trecut din acest an ? 10 vi'brocompactoare, 4
cipalele utilaje folosite în structorilor de obiective — Producţia marfă in excavatoare tip „S-3602"
construcţia obiectivelor e- energetice ? dustrială a fost depăşită
la
de
turbinei
nergetice. Totodată, sîn- ' — în primul rînd, re cu 13 la sută şi după MARIN NEGOIŢĂ rator Tabloul de unul comandă al locurile termocentralei grupul 3 gene
Mintia,
unde
din
este
tem conştienţi că de mo cuperarea restanţelor în calculele noastre ne vom nu se întîmplă nimic, nu trebuie să se întîmpîe şi pentru
dul în care acţionăm şi registrate în actualul cin realiza sarcinile anuale cu asta veghează operaotrul turbinei, Dorin Popa.
noi, depinde în mare mă cinal şi îndeplinirea pla 5—6 zile mai devreme. Foto NICOLAE GHEORGHIU
sură respectarea grafice- nului, punerea în func Am obţinut, do asemenea, (Continuare in pag, a 2-a)