Page 82 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 82
S f - DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 61
Producţii mari, sigure şi stabile la toate culturile
Jaloane sigure, clare, pentru
(Urmare din pag. 1) tercalate. Terenurile desti n producerii întregului
î. ■—... .....................- —— nate producerii legumelor necesar de răsaduri de
viitoarea dezvoltare a patriei ţi mentele timpurii. In acest vor fi nivelate şi ampla către fiecare unitate asigu- DUM
şi
s-a
asupra
insistat
legumicolă,
scop,
sate pe locuri cu posibili
fermă
necesităţii ca în timpul ce] tăţi de irigare, în care rînd tocurile, ramele, bio- 2$ DEC
(Urmare din pag. 1) nuare în întregul cincinal apelor — condiţie primor mai scurt să sa definiti scop se impune să fie re combustib'lul, mraniţa. ni
viitor. 1 dială pentru dezvoltarea veze stabilirea planului pe vizuite amenajările şi sipul şi celelalte mate * 11,30 I
Este necesar, de aseme patriei. frv ocelaşi timp, culturi, ferme şi unităţi, completată dotarea cu riale. De asemenea, se vor lor * Telel
nea să se acţioneze pen- înfăptuirea cerinţelor noii i de la care nu se îngăduie instalaţiile necesare. întreprinde măsuri hotă- ghiozdan. ,
Se relevă necesitatea tru indeplinirea ritmică a revoluţii' agrare — obiec nici un fel de abateri. O atenţie deosebită să rîte pentru completarea vacanţă". I
dezvoltării puternice, în sarcinilor de plan la pro- : tivul strategic al agricul Programul de producere a fie acordată procurării din dotării cu mijloace meca sod • 12,î
continuare, a bazei de ma-' ducţi-a fizică, şi în special turi noastre — va trebui legumelor trebuie să fie nizate şi unelte pentru lu lor, la dato
terii prime şi materiale şi a celei destinate exportu să angajeze intr-o măsu cunoscut şi dezbătut te vreme a seminţelor ne crările din legumicultură. Viaţa satul
asigurarea în întregime a lui, creşte-ea productivită ră mai mare, mai susţinu meinic cu formaţiile de cesare, din soiuri cu po Hotărîtoare în realizarea Telex • 1
energiei necesare, prin ţii muncii, îmbunătăţirea tă, întregul detaşament de lucru permanente stabilite tenţial biologic ridicat, unor randamente sporite duminical *■
■creşterea producţiilor şi calităţii produselor şi spo lucrători din întreprinderi să contribuie la realizarea verificate prin probe de la hectar la toate culturile prînz * C
diminuarea consumurilor. rirea eficienţei economice le agricole de stat, coope planului şi să cuprindă laborator. în această pe de legume şi în creşterea mate • t
Astfel, urmează să-se trea - pe seama promovării r rativele agricole de pro rioadă se cer continuate eficienţă economice a pro Cîntecului
r
că, incă din anul viito , largi in producţie a me ducţie, staţiunile de ma în' amănunt modul do fo cu toate forţele lucrările ducţiei sînt acţiunile pe
Ja utilizarea mai largă a todelor şi tehnologiilor şini şi tractoare, consiliile losire intensivă a pămîntu- de fertilizare a tuturor care, sub conducerea or I
energiei solare şi a vîn- înaintate de lucru, a celor unice agroindustriale, să lui prin extinderea supra suprafeţelor ce vor fi cul ganizaţiilor de partid, le
1
tului, a apelor termale şi mai noi cuceriri ale ştiin- dezvolte conlucrarea din feţelor ocupate cu culturi tivate cu legume, precum întreprind conducerile uni telespectato
a microhidrocen-tralelor, să tei şi tehnicii, reducerea tre industrie şi agricultură. anticipate, succesive şi in şi acţiunile de pregătire tăţilor şi fermelor în închiderea
se asigure în întregime, tot mai accentuată a con Se va realiza, în acest scopul constituirii unor ® 19,00 1
•necesităţile fermei© " zoo sumurilor materiale şi e-> mod, o puternică intensi formaţii stabile de oameni 19,20 Cîntar
1
tehnice şi ale altor unităţi nergeti.ee şi repunerea în ficare a producţiei agrico pentru efectuarea 1a timp Omagiul ţt
„agricole, al micii industrii, circuitul productiv a tutu le, asigurîndu-se în mod 'şi de calitate a întregului torului iub
.precum şi realizarea în ror resurselor refolosibile, < superior cerinţele economi volum de lucrări cuprinse Film artişti
cîţiva ani a independen-' administrarea cu maximă ei şi buna aprovizionare a în tehnologii, pentru,, per tul". Copr<
ţei energetice a tuturor chibzuinţă şi răspundere a populaţiei cu toate produ fecţionarea pregăti rij- pro ! Cuba. Pren
.localităţilor rurale, pentru valorilor materiale şi fi sele agroalimentare nece fesionale a legumicultori | • 21,50 T
ta pu se mai apela la sis nanciare ale întreprinderi sare. lor,-organizarea muncii ,pe
tem uI energetic naţional. lor. „Trebuie să ne propu baza acordului - global, a I j-UNI, 26
In aceste domenii de Sarcinile acestea com nem — insista tovarăşul principiilor autocoaducerii, I 1
importanţă determinantă plexe şi importante îi an Nicolae Ceauşescu în ma autogestiunii .şi autofinan ' o 19,00
pentru dezvoltarea econo- gajează deopotrivă şi pe gistrala Expunere — ca, în ţării. Răspunderi deosebite 19,25 Teze!
mico-socială a patriei, ju oamenii muncii din indus perioada cincinalului vii faţă de soarta producţiei rile formula
deţului Hunedoara îi re tria judeţului nostru, obli tor, schimburile noastre ®- de. legume revin consiliilor şui Nicolc
vin sarcini deosebit de gaţi să-şi intensifice cu conomice internaţionale să unice agroindustriale şi — program
mobilizatoare — atît în pri fiecare zi preocupările şi crească cu 35-40 la sută, consiliilor, populare. car,e acţiune
vinţa asigurării economiei eforturile în producţie, să iar pină in anii 2000 cu sînt chemate să se implice pentru pre
naţionale cu cărbunele îndeplinească ritmic toţi circa 80 Ia sută, în com cu toată exigenţa în coor greşului i
cocsificabil şi energetic indicatorii, de plan, să-şi paraţie cu actualul cinci donarea .activităţii unită partidului,
necesar, cit şi cu o serie sporească necontenit con nal, urmînd ca, odată cu ţilor agricole din raza lot gr-'-ul eco
de resurse minerale utile, tribuţia la dezvoltarea pa lichidarea datoriei externe, de activitate, existînd eoni c al I
de metale în concentrate triei, la progresul ei mul România să se angajeze diţii şi premise favorabil^ 19,*,5 Ştiin!
şi mai ales de energiei e- tilaterali. ferm în importante acţiuni ca în anul viitor să spoj 20,15 Ctit<
„ lectrică, din termocentrale, Una dintre direcţiile de cooperare în producţie, rească substanţial] aport cii de Aur
hidrocentrale şi microhi- prioritare în cincinalul şi să participe activ fa reali tul cultivatorilor de leguj- zaur folClc
drocentrale _, a căror ma deceniul următoc_o consti zarea unui nou sistem e- me din judeţul nostru la Democraţie
terializare se ce e înfăp tuie folosirea raţională - a conomico-financiar mon . asigurarea autoaprovizio-j- rească, ret
r
tuită exemplar, încă din. fondului funciar, apărarea . dial, bazat pe deplină e- nării teritoriale şi- a fonf acţiune ®
Orilştie.i
întreprinderea
aceste ultime zile ale lui şi păstrarea mediului în chitate şi egalitate, pe o- nedoara, unde „Vidra" valorificate Aspect din secţia Hu dulul de stat.cu cantităţi lumea ci
superior
materialele
toate
sînt
1988, în 1989 şi în conti conjurător, a pădurilor şi vantajul reciproc". din blană. > .. tot mai mari de produse, 21,30 Ce-ţ
de bună calitate. dulce I
.V.VjV.V.Vr,V/.V.%V,VAV/.AtAVWAV.V.V',V.V.V.W,',V.',V.V.V,‘.V.V,,V.V, suri patrie
,
,
Telejurnal.
Alături de constructorii Argumente solide pentru încrederea în succesele viitoare
Pe tot parcursul acestui riitmic a planului fizic, în 1 n-ifestat pentru creşterea Titus Roşea şi ceilalţi DEVA : I
hidroenergeticieni an, montorii şi instalato conformitate cu graficele ritmului de lucru, a cali- montori din subordinea dealuri (rai
rii din Brigada 62 a între de execuţie stabilite rigu-' taţii şi productivităţii' maistrului Cornel Boca negrului C î
Coplan
prinderii antrepriză coti-' ros pentru fiecare lucrare muncii. pregătesc asamblarea cu cui (Sala
(Urmare din pag. 1} ventilator, roţi pentru strucţii şl reparaţii side în parte. Datorită bunel Posibilităţi pentru afir polei primului dintre cete HUNEDO Ai
transformatoare, carcase, rurgice Hunedoara au avut colaborări cu colegii din marea dorinţei de autode- patru preîncălzitoare. Lip ril de pen
diferite piese pentru mo 0 contribuţie însemnată brigada '61 construcţii, cu păşire relevată de interlo seşte însă compensatorul A); In arşi
ilerii — Bl
toare ş-.a. Ne-a'm organi ia înălţarea noului furnal ■care acţionăm în tandem, cutorii noştri există pe de 4 200 mm de la pdjţul grulul Cb
şi. 3 excavatoare „1201" <* zat munca în aşa fel incit nr. 4 de 1000 mc, a cărui creîndu-ne reciproc fron platforma de edificare a de ardere, nelivrat la ra); PET:
Maistrul Dumitru Sava, să putem răspunde prompt punere în funcţiune este turi de lucru, am reuşit noului furnal de la Hu termen de către furnizori. fletr' neg.
(P.
şeful atelierului reparaţii prevăzută pentru anul vii să atingem un stadiu a- nedoara. Ele au fost evi S-a găsit totuşi o soluţie Ceg a ( :); i
mtotoa.re: „în medie, pe oricărei cerinţe sosite de tor. In acest context, anul vansat la acest obiectiv, denţiate încă de la înce tehnică prin aplicarea Gei / sanv
fiecare lună, am reparat la constructori, să contri 1988 a fost considerat, de ceea ce ne permite să es perea lucrărilor, cînd căreia să poată fi conti I-II (Unir
Şarada (Ci
2& de motoare termice de buim la finalizarea în ter la bun început, ca fiind timăm obţinerea, încă din pentru demolarea vechilor nuate lucrările, astfe] to CAN : Va
(Luceufăru
diferite tipuri • Maistrul men a obiectivelor energe decisiv pentru respectarea primele zile ale anului preîncălzitoare s-a aplicat cit probele fără de care Egreta de
viitor, a noi şi importan
Petru Brădescu, şeful ate tice". angajamentului asumat de te succese. tehnologia răsturnării şi nu se Începe înzidirea să rul); PETF
fie făcute la timp. Echi
demolării tor la sol, eîş-
tul — Iii
lierului electric 5 „In bi — La toate • acestea — : toţi constructorii hunedo-. — Am urmărit şi dez- tigîndu-şi timp preţios. pele de instalatori ale lfli (Muncitor
reni ‘de a finaliza înainte
lanţul nostru figurează ne spune, în final, pre-v de terinen acest obiectiv Teofil Rotar şi Mihai Ţar SA : Cei
seriile 1
resc): Ui
circa 50 de motoare elec şedinţele comitetului sin de mare importanţă pentru .ţJSiţS&ijrŞŞf că nu, finalizează staţia narea
de pompe şi conducte de
trice reparate, precum şi dical de secţie — trebuie siderurgia românească. Reporter pe şantier aer cald aferente furna tezat); B.
(Steaua ri
realizarea instalaţiilor elec adăugat că la noi s-au — Sarcinile de plan a- lului propriu-zis. Cel mai BARZA :
trice necesare pentru noua executat la timp şi de ca-, ferente anului. pe care ne FfflHJlLUL nr. 4 HUNEDOARA bun stadiu fizic cu care se (Minerul);
pregătim să-l încheiem au
Regina ctr
staţie de sortare din satul litate confecţiile metalice fost, intr-adevăr, deosebit mîndresc pe drept cuvîn-t trla); Cu
nu ar fi fost însă atins
(Flacăra);
Plopi, aflată în execuţie necesare pentru hidrocen de mobilizatoare — apTe-- fără apelarea la tehnolo BAI : 1
şi care urmează să fie trale. De pildă, aici s-a cia tovarăşa ing. Şalvina Obiectivele de investiţii — realizate gii originale, eficiente- bire (Cen
pusă în funcţiune în anul confecţionat un cofrag Herban, adjunct al şe Nici montorii conduşi de ră şi ere
României"
fului brigăzii 62. Acest lu
viitor* • Sing. Ioan Voi- metalic complex * pentru': cru nu rie-a împiedicat ca, exemplar, înainte de termen I Alexandru Cîmpean nu au Rezervă
cia); BTt.
nea, secretarul organizaţiei turnarea camerei centrale printr-o organizare mai mai executat o lucrare fericita;
brcle soar
de partid a secţiei: „De a obiectivului hidroener bună a fiecărui loc de bătut cu viu interes ma Glndirea economică efi atît de complexă ca ban de culto
da
alimentare
dintre,
de
şi-a
tova
a
la strungărie, unde îmi getic de la Toteşti II şi muncă, prin adoptarea şi gistrala Expunere Ceauşescu cientă prezenţa făcut apoi staţia de pregătire a şar- * „Cîti tarea
aplicarea unor soluţii teh
mai
pu
simţită
răşului
SIMBRIA
Nicolae
desfăşor activitatea îm multe alte repere. Unele nice de înaltă eficienţă, la şedinţa comună a Ple ternică datorită creşterii jelor şi furnal. Lungimea j vecin Sa
(Mureşul).
preună cu tovarăşul ingi dintre acestea sînt creaţii . să depăşim cu 30 la sută narei C.G. al P.G.R., a numărului celor care au mare şi condiţiile de teren cărl pc a
ner Vălean Bona, au por tehnice unicate, adică oa prevederile planului va organismelor democratice formulat idei şi soluţii grele sînt depăşite zilnio; na).
prin efort de -gîndi-re şi \
nit spre constructorii an menii noştri răspund prin loric pe 1988. şi organizaţiilor de masă tehnice noi, valoroase. acţiune.
Muncitori, maiştri şi ingi
treprizei noastre cantităţi munca lor la cerinţe ime 1 — Tezele din aprilie e- şi obşteşti din 28—30 no neri au iniţiat şi promovat Am întîlnit astfel, la, VREI
a.c.
menţiona
de
abonate
—
iembrie
tovarăşul
însemnate de piese de diate, rezolvă probleme Nicolae Ceauşescu, secre maistrul Cornel Boca. Cu tehnologia asamblării la sfîrşit de an 1988, pe
schimb pentru utilaje de unice, irepetabile. tarul general al. partidului, toţii am desprins conclu sol a virelelor în „pache platforma furnalului nr. Pentru i
foraj şi injecţii, pentru Ceea ce se... repetă, ne-au fost permenent că zia că pentru înfăptuirea te* de 3—4 bucăţi în ve 4, argumbntele concrete pe t închisă
comuniştii,
cărora
baza
interva:
montării
derea
prefi
puţurilor
reparaţia staţiilor de sor conchidem noi, este hăr lăuza vie a — faptelor de măreţelor în obiective document de ardere şi a cauperelor. toţi cei ce muncesc In Aii va fi
acest
gurate
completa
zl
fiecare
tare de la Subcetate şi nicia, atitudinea respon tovarăşul Ladislau Stoica, programatic pentru între Tot cu grad de noutate Brigada 62 a I.A.C.R.S. perit şi < '
cipitaţli
la
Lăpuşnic. precum şi multe sabilă, dorinţa de a face secretarul organizaţiei de gul nostru popor va tre pot fi menţionate controlul Hunedoara păşesc optimişti ploaie, apoi
put,
alte repere complexe înglo lucruri şi mai valoroase, partid a brigăzii. Aşa cum bui să ne înzecim efortu gama al sudurilor şi pre- în cel de-al patrulea an partea a .
cincinalului
al
1986—1990,
asâmblarea „la cota zero*
rile, să dovedim prin tot
tre
bate pentru captările de alături de constructori, de a subliniat în repetate rîn- ceea ce vom întreprinde a creuzetului şi cuvei fur anul Congresului al XIV- lului, vâri
vine
iubitul
duri
al
conducător
sufla
mr
]a Bodu, Netiş şi Nucşoa a-şi spori contribuţia la partidului şi statului, a- că ne caracterizează spi nalului. lea al partidului, şi al ce vest. cu
ră “ ® Ing. Carol Şovar- finalizarea cit mai rapidă tenţia comuniştilor, a tu- ritul revoluţionai-, dăruirea Situaţiile concrete de lei de a 45-a aniversări a late pîr.
revoluţiei
eli-,
schi, şeful atelierului tur a obiectivelor hidroener jturo-r monturilor şi insta patriotică, abnegaţia şi pe teren, uneori imprevi victoriei socială şi de naţio--, Temperat
vor fi cu.
berare
nătorie : „Noî am executat getice. Şi acestea sînt latorilor din brigada noas devotamentul faţă de vii zibile, pun la încercare for nus 2 şl
tră au a fost îndreptată torul patriei. Ca şi pînă ţa de acţiune a montori- nală, antifascistă şi anito iar cele
o* serie de bucşe, repere motive temeinice pentru ;doar spre realizarea sar acum, cele mai bune do lor şi instalatorilor din imperialistă. zero şi 6
pentru pompe de apă cu mîndria harnicului colec cinilor valorice, ci şi a- vezi în acest sens vo.r ră- brigadă. Chiar în aceste
aer comprimat, capace de tiv. supra îndeplinirii în mod mîne faptele, interesul ma- zile, echipa condusă de MIRCEA DIACONU