Page 85 - Drumul_socialismului_1988_12

—-f
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSARII REPUBLICII

lUOUUl KUHtOOlSt

0RC4K IU COMITETULUI «lUPETIflN HU1K00ARA AlP.CiB
Şl A t^CC OI^S rtl U tUI PttPUlflB a U D E T E t t N

Anul XL, nr. 9 676 MARŢI, 27 DECEMBRIE 1988 4 pagini

STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA

Controlul maselor asupra întregii activităţi

economico-sociale—pîrghie ds creştere

a răspunderii în faţa organelor democraţiei,

a partidului, a poporului

in magistrala Expunere nelor democratice, a parti­ rior, acestui cadru legal i
la şedinţa comună a Ple­ dului, a poporului". s-au adus perfecţionările
narei C. C. aii P.C.R., a întărirea controlului ma­ pe ca,re experienţa activi­
organismelor democratice selor, a.1 oamenilc munci tăţii le-a impus.
şi organizaţiilor de masă asupra întregii activităţi e- „In condiţiile societăţii
şi obşteşti din 28—30 no­ conomico-socia.le reprezin­ noastre socialiste, întărirea
iembrie 1988, în contextul tă o permanenţă in preo­ controlului de jos pînâ
problemelor privind întă­ cupările secretarului gene­ sus constituie un factor de
rirea rolului organelor de ral al partidului. Iniţiind importanţă deosebită în
stat, a celorlalte organis­ crearea unei baze juridice buna desfăşurare a între­ Flecare indicator sau co niutator de pc tabloul de co xnandă al blocului 6 al ca­
me de conducere colecti­ temeinice pentru toate gii activităţi, în democra­ merei de comandă — C.T.E. Mintia — pentru ioan Plţlche, lancu Iştoc sau Daniel Magda
vă în înfăptuirea progra- activităţile vieţii econo­ tizarea şi participarea ac­ are semnificaţii numai de ei ştiute. Veghea lor atentă asl gură exploatarea optimă a
tivă la conducerea tutu­ Instalaţiilor şl în consecinţă, mal multă energie sistemului naţional. \
ror sectoarelor, în înfăp­ Foto NICOLAE GHEORGHIU \
Teze, idei, orientări din Expunerea tuirea neabătută a planu­
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rilor şi programelor de în plus, peste 9 milioane Hunedoara se prezintă t l
dezvoltare economico-so- Temelii la
la şedinţa comună a Plenarei C.C. cială a patriei noastre" — construcţiile ţârii lei. la ora bilanţului de sfîr-
al P.C.R., a organismelor democratice sublinia, în continuare, se­ şit de an cu toţi indica- \
cretarul general al parti- Minereu de fier torii de plan îndepliniţi ^
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti dului în Expunerea ia şe­ Colectivul muncitoresc peste plan şi depăşiţi. In aceeaşi i
din 28—30 noiembrie 1988 dinţa comună a Plenarei de la întreprinderea de perioadă ei au recuperat 1
C.C. al P.C.R., a organis­ materiale de construcţii şi livrat oţelarilor peste \
melor democratice şi or* Deva a raportat îndepli­ Minerii din Munţii Po­ 900 tone fier vechi. Tot t
melor de dezvoltare a mico - sociale, tovarăşul ganizaţiilor de masă şi nirea sarcinilor de plan iana Ruscăi înfăptuiesc la capitolul recuperări /
ţării, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceg.uşescu a avut obşteşti, din 28—30 noiem­ pe acest an cu mnlte exemplar de sarcinile sta­ notăm 707 kg ulei uzat, 1
ge­
secretarul
bilite
Cemişescu arăta: „Este în vedere şi acest dome­ brie a.c. zile în avans. Aşa cum 1 000 kg cenuşă de plumb, )
necesar să pornim de la niu şi astfel, în 1972, prin Stadiul actual de dez­ sublinia maistrul Nicolae neral al partidului, tova­ alte materiale. Printre ^
creşterea rolului maselor Legea nr. 15, s-au pus ba­ voltare a patriei noastre Bozdog, secretarul comi­ răşul Nicolae Ceauşescu, fruntaşii secţiei se nu-'i
oamenilor muncii la exer­ zele juridice ale organi­ — ţară a unei largi şi de­ tetului de partid al în­ Ia forumul democraţiei mără Petru Vălean, |
citarea controlului în toa­ zării şi funcţionării con­ pline democraţii — impu­ treprinderii, beneficiarii muncitoreşti-revoluţiona- Nicolae Moise, Anloniu 1
te sectoarele de activita­ siliilor de control munci­ nea în mod necesar exer­ celor peste 900 de sorti­ re de la sfirşitul lunii Pop, Nicolae Duţu, Gri- !|
te. Să asigurăm buna toresc al activităţii econo­ citarea unui control atot­ mente de produse pen­ noiembrie a.c. In cinstea gOre Ionescu şi alţii. ^
funcţionare a comisiilor de mice şi sociale. In acelaşi cuprinzător, astfel încît so­ tru. construcţii au primit aniversării proclamării
control muncitoresc din în­ an, la îndemîna controlu­ cietatea, poporul să cu­ la termen, sau în avans, Republicii, ei raportează Depăşiri însemnate \
treprinderi şi instituţii, co­ lui oamenilor muncii a noască permanent modul cantităţile contractate. ponderea eă au livrat ţării, su­
acesta
Anul
misiilor de control obştesc, fost pusă, ca instrument în care se realizează sar­ livrărilor a fost pentru plimentar prevederilor de la principalii J
astfel incit activitatea tu­ juridic, Legea mr. 6. Se cinile planului naţional u- construcţiile de locuinţe plan, peste 10 100 tone indicatori >
turor sectoarelor să se consfinţea în felul acesta nic de dezvoltare econo- din Valea Jiului, mai minereu de fier, mai
afle permanent sub con­ prin lege dreptul de con­ mkro-socială a ţării,' modul cu seamă pentru oraşele mult de 7 000 tone fier In cinstea aniversării l
trolul oamenilor muncii, trol ai maselor, ai oame­ cum se desfăşoară activi­ Uricani, Lupcni, Petrila, în minereu marfă, aproa­ Republicii, colectivul de 1
al poporului, ca fiecare nilor muncii asupra între­ tatea de producţie, inves­ Petroşani. La indicatorul pe 10 000 tone dolomită muncă al întreprinderii i
în domeniul său de acti­ gii vieţi economico-socia­ tiţii, comerţ, cum sînt gos- producţie marfă industria­ siderurgică, 250 tone talc de transporturi specia- ţ
vitate să poarte deplina le, expresie a democraţiei lă, unitatea a obţinut, preparat, planul la pro­ lizate pentru agricultură 1
răspundere în faţa orga- noastre socialiste. Ulte­ (Continuare în pag. a 2-a) ducţia marfă fiind de­ Deva raportează succese )
păşit cu 42,5 milioane deosebite privind reali- 1
lei.. Minerii din for­ zarea indicatorilor de ţ
maţiile conduse de Băiuţ
Răspunderile cercetării tehnico-ştiinjifice pentru Băneş, Toma Ciuculescu, plan pe acest an. Reali- ţ
sînt
Gheorghe Harbuz, Nicolae zările depăşirea concretizate i
J
în
veniturilor
dezvoltarea şi modernizarea producţiei Buhaciuc, Alexandru Sza
bo, Vasile Jurj, Con­ anuale cu 22 la sută, a 1
„Cercetarea ştiinţifică trebuie să se anga­ ţinute pînă acum pe a- nem în judeţ de un ase- \ stantin Trifan, Octavian indicatorului tone trans- ^
---- <-*- cu 7 la sută, a i
jeze cu toate forţele sale în soluţionarea pro­ ceastă linie a promovării menea potenţial însumînd ( Nistor se situează lună portate ♦a 1
progresului tehnic în pro-'
în m-n. ■ mai mult de 17 600 cadre / de lună în fruntea hăr-
nrmrrpcnini tciinin
( de lună în fruntea hăr-
blemelor complexe de organizare şi moderni­ ducţie, a metodelor şi teh­ mai mult de 17 600 cadre 1 niciei minereşti. (Vasile beneficiului cu 8 Ia sută ,
şi a producţiei nete cu l
— releva ing. Gheorghe
zare, de perfecţionare a caracteristicilor ma­ nologiilor de lucru înain­ Mihai, preşedintele Corni- ţ Grigoraş, corespondent). 28 la sută. In acelaşi *
terialelor existente, de realizare a noi şi noi tate, se cer amplificate în siei judeţene a inginerilor i timp, demn de consem- )
materiale şi tehnologii, care să asigure valo­ continuare în acest cinci­ şi tehnicienilor —, anga- J Materiale nat este că cheltuielile ţ
rificarea superioară a materiilor prime, a mun­ nal şi în perioadele ur­ jate cu întreaga lor capa- \ refolosibile Ia 1000 lei venituri au i
în
anul
pînă
mătoare,
,
cii întregului nostru popor“. 2000, pentru a consolida o citate de creaţie tehnico- l recuperate fost reduse cu doi Ia /
şi
/
responsabili-
ştiinţifică
sută. Cele trei autobaze ţ
economie puternică, dina­ tate revoluţionară în acti- )
NICOLAE CEAUŞESCU mică şi eficientă, asigu- vitatea de cercetare, de ( ale întreprinderii se în- ^
rînd ţării un stadiu supe­ proiectare, de producţie, i Colectivul de oameni scriu cu o contribuţie ţ
Actuala etapă pe care o Ceauşescu, în Expunerea rior de dezvoltare. Am făcut această preciza- 1 ai muncii de la secţia meritorie la aceste re- .
parcurge ţara noastră — la înaltul forum democra­ Asemenea sare*ni şi o- re deoarece, în majorita- ţ aglomeratorul II din C.S. zultate. )
aceea de făurire a socie­ tic din 28—30 noiembrie biective sînt cu atît mai tea lor, aceste cadre —
tăţii socialiste multilate­ a.c. — angajarea dinamică mari şi mai importante ingineri, tehnicieni, cer­
rali dezvoltate şi înainta­ şi responsabilă a tuturor pentru judeţul nostru, a- cetători, proiectanţi, alte >
re spre comunism, înce­ celor ce muncesc pentru vînd in vedere ponderea cadre cu studii superioa- I
pută în anul 1980, o dată materializarea neabătută, sa pronunţată în dome­ re — lucrează a.tît în in- J
cu trecerea la cel de al integrală a programelor niile prioritare ale econo­ stîtute de cerceta re-pro- | IN ZIARUL DE AZI
Vll-lea plan cincinal — de dezvoltare intensivă, miei naţionale — mineri­ iectare şi de învăţămînt *
pune în faţa naţiunii, a de organizare şi moderni­ tul şi energetica —, dar superior, cit şi în între- | Universitatea cultural-ştiinţifică - factor activ al '
întregului popor, sarcini zare a industriei, a celor­ şi în metalurgie şi mate­ prinderi. în toate sectoa- . educaţiei permanente
şi obiective deosebit de lalte ramuri ale economiei riale de construcţii, în rele economice ale jude- | Săptămîna educaţiei materialiste „
importante, de complexe, naţionale, pe baza celor alte sectoarâ, precum şi ţ'ului, îşi subordonează în- J Buna funcţionare a utilajelor -agricole se pregăteşte |
de pe acum I
înfăptuirea lor presupune mai noi cuceriri ale ştiin­ făptui că dispunem de un de nrnm !
— aşa cum sublinia secre­ ţei şi tehnicii. Preocupă­ potenţial tehnico-ştiinţific DUMITRU GHEONEA Si SPORT • Sub semnul strălucitoarelor victorii i
tarul general al parti­ rile, măsurile şi acţiunile numeros şi valoros. aur ale Dan^lei SlUvaş
dului, tovarăşul Nicolae întreprinse, realizările ob- - — într-adevăr, dispu- (Continuare în pag. a 2-a) I «—**—»»•—« » —- < — < — > — . —- . — . — . —