Page 86 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 676 •.
Universitatea cuSturai-ştiinţifîcă —
factor activ al educaţiei permanente
STRĂLUCII JROGRÂM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA
m IN VII. >'f'Hi
în faţa activităţii cul menii, de aceste activităţi electronice de contabilizat V1CLION. Filiala
beneficiind
anual
aproxi
tura,l-educative,
de
forma
Controlul maselor asupra întregii re a omului nou, Expune mativ 3 500 de tineri de şi facturat. în cadrul uni — Deva oferă ce
ţeg a O.J.T. IU
fiinţează
cercuri
versităţii
rea tovarăşului Nicolae veni. O contribuţie deose de învăţarea limbilor doresc posibilitn
activităţi economico-sociale Ceauşescu la şedinţa co bită o la au cercurile „Din străine germană intensiv regim a-şl petrece Hove
oameni
(cel
de
educarea
cunoscutele unit.
mună a Plenarei C. C. al
limbă
cu
lor
P.C.R., a organismelor de gîndirea social - politică de grădiniţă fiind singu Munţii Retezat
banele Gura Zio
(Urmare din pag. 1) gramelor de dezvoltare e- vitate 199 de echipe mix mocratice şi organizaţiilor a tovarăşului Nicolae lar în judeţ), de iniţiere şor şl altele,
oonomico-socia.lă, a pro te, alcătuite din membri de masă şi obşteşti a pus Ceauşescu", „Politica in muzicală, altele de turism, menea, asigură )
staţiunile Geoo
podărite mijloacele mate gramelor prioritare şi spe aparţinând diferitelor or sarcini de mare însemnă ternă şi internaţională a care organizează excurs'i llerculano etc.
riale şi financiare, cum îşi ciale, în cunoaşterea te ganizaţii ale F.D.U.S, In tate. Pentru a situa aceas ţării noastre", „Noua or în ţară .şi peste hotare, de
iadepliinesc sarcinile co meinică şi aplicarea rigu sfera lor de control se a- tă activitate pe noi trepte dine economică internaţio balet (mulţi dintre cei ca
lectivele de oameni ai roasă a hotărârilor de flă 649 de unităţi dintre de calitate, pentru a le nală în gîndirea tovarăşu re l-au urmat cu ani în /fpELEVIZi
muncii şi cadrele cu func partid şi a legilor ţării, în cele mai diverse. ga-o ma,i strîns de cerin lui Nicolae Ceauşescu", urmă, azi au devenit ba
ţii de răspundere in acti întărirea disciplinei de Instituirea, la iniţiati ţele vieţii şi muncii oame „România în circuitul eco lerini). Şi, de asemenea,
vitatea economico-socială. plan, a simţului de răs va tovarăşului Nicalae nilor, în lumina orientări nomic mondial", „Să cu există cercuri care răs • 19,00 Tefej
Ca organisme de partid pundere faţă de gospodă Ceauşescu, a consfătuirilor lor din Expunere se im noaştem şi să respectăm pund unor diverse preo 19,25 Să trăim
şi de stat consiliile de rirea fondurilor încredinţa locale şi pe ţară ale con pun preocupări mal susţi legile ţării”, „Alimentaţia cupări ale oamenilor, cum muncim in spiri
control muncitoresc confe te de societate colective trolului oamenilor muncii, nute „de ridicare a pre ştiinţifică a omului" ş.a. ar fi numismatica (care meior eticii şi
ră acestei activităţi girul lor de oameni al muncii, prilejuieşte utile schimburi gătirii profesionale, tehni Toate aceste cursuri; ca şi anual, de Ziua minerului, socialiste • 19,
autorităţii politice şi de în prevenirea încălcării in de experienţă care duc la ce, culturale, de înarmare 'expunerile, simpozioanele, organizează expoziţii cu zele şi orienţăr
stat şi creează, in acelaşi tegrităţii proprietăţii so perfecţionarea continuă a a oamenilor muncii, a în informarea săptămânală participarea unor pasionaţi mulate de ţ t<
timp, premisele bunei sale cial iste. acestei activităţi. tregului popor cu un înalt „Cronica evenimentelor po din ţările vecine), speolo Nicolae Ceajuşs
organizări şi funcţionări. De asemenea, cu bune Ca în orice domeniu a! nivel de cunoştinţe ştiinţi litice interne şi interna gie, filatelie, apicultura. program de im
Tn aceiaşi tiimp investirea rezultate funcţionează în vieţii noastre şi în cel al fice, ideologice" — subli ţionale" realizate de uni Creatorii din cercurile de acţiune revolt
organizaţiilor de masă şi judeţ controlul obştesc, in controlului maselor, al oa niază secretarul general versitatea cultural-ştiinţi- artă plastică, arta lemnu pentru pregătire
obşteşti din cadrul Fron cele 998 de echipe sînt menilor muncii asupna ac al partidului. fică în cadrul şi cu cola lui, de foto, cineclub s-au greşului al XIV
tului Democraţiei şi Uni cuprinşi aproape 4 000 de tivităţii economice şi so Cum răspunde activita borarea unităţilor econo prezentat în actuala ediţie partidului, pen
tăţii Socialiste cu puterea oameni, reprezentînd toa ciale sînt necesare, în tea Centrului de cultură mice din municipiu şi'din ă Festivalului naţional greşul economic
de a organiza şi exercita te organizaţiile care alcă continuare, îmbunătăţiri. şi creaţie „Cîntarea Româ satele ’ aparţinătoare, , be „Cîntarea României" cu cial al Români
controlul oamenilor mun tuiesc Frontul Democraţiei Prin transpunerea neabă niei" Deva acestor impe neficiază de sprijinul spe lucrări care îi îndreptă dustrializarea -
cii asupra activităţii din şi Unităţii Socialiste. Ele tută in viaţă a valoroase rative, ce se întreprinde cialiştilor din instituţiile ţesc să spere la locuri ne fundamentală
unităţile de servire socială exercită control în 3 832 lor teze şi idei cuprinse pentru ca aşezămîntul să culturale judeţene. ' fruntaşe în faza finală. voltării dinamic
şi producătoare de bunuri de unităţi socialiste de în Expunerea tovarăşului fie cu adevărat un centru Cercurile tehnico-apli- La ridicarea prestigiului conomiei naţia
de consum dă acestei for stat şi cooperatiste, în Nicolae Ceauşescu, la şe al „educaţiei permanenţe", cative, 48 la număr, se universităţii cultural-ştiin- 20.00 Teatru tv. :
me de control un caracter scopul îmbunătăţirii pro dinţa comună a Plenarei aşa cum indica secretarul desfăşoară în sediul Cen ţifice devene au contribuit tul in care se
larg democratic, asigurând ducţiei de bunuri de con C.C. al P.C.R., a organis general al partidului, tova trului de cultură şi crea şi contribuie, prin înalta paralelele" de
participarea maselor la sum, a condiţiilor de mun melor democratice şi or răşul Nicolae Ceauşescu ? ţie „Cîntarea României" lor pregătire politică şi Petrescu. Premie
conducerea societăţii. că şi viaţă, a activităţii de ganizaţiilor de masă şi Prin cele 87 de cursuri Deva, unde dispun de spa competenţă profesională, ţară • 21,20 li
Şi în judeţul nostru apărare a sănătăţii, de obşteşti din 28—30 noiem şi cercuri tehnico-apliea- ţii şi material demonstra lectorii ing. Mircea Her- oraş al Caraibel
funcţionează, cu bune re aprovizionare şi servire a brie 1988, activitatea de tive ale universităţii cul- tiv. Dintre acestea unele ban, Ştefan Naghi, Con vana • 21,35 I
zultate, în marile unităţi populaţiei. control se va perfecţiona tural-ştiinţifice se reali vizează ridicarea pregăti stantin Suciu, Ligi n-ia museţile patriei
economice, în oraşe, mu Dat fiind specificul ju în permanenţă, va cuprin zează o eficientă educaţie rii profesionale sau poli Bădă, Istvan Mezei, Eu cumentar. Proc
nicipii şi la nivelul judeţu deţului nostru, puternic de în mai mare măsură revoluţionar-patriotică, ma- calificarea (operatori labo genia Nic.şulescu, Laura Studioului de
lui consiliile de control urbanizat, în mod firesc toate domeniile, îşi va a- teri al ist-ştlinţif ică, etică, ranţi C.T., fochişti medie Lazăr, Maria Mihăilă, II- • 21,50 Telejr
muncitoresc al activităţii cea mai mare parte a a- duce o contribuţie tot mai medicală, juridică, esteti presiune, macaragii gr. dico Oprean, Ana Lupu 22.00 închidere
economice şi sociale. Ele cestor formaţii acţionează im portantă la ridicarea că, ridicarea pregătirii I—III) şi se realizează în sa, gramului.
aduc o contribuţie impor in mediul urban. In me neîncetată a nivelului de profesionale, iniţierea în colaborare cu unităţi eco Prin activitatea sa con
tantă la înfăptuirea pro diul rural, desfăşoară acti viaţă şi civilizaţie. tainele unor diverse do- nomice sau cu I.S.C.I.R. Si cretă, universitatea cultu-
biu. Printr-o tradiţie care' ral-ştii:nţifică are o contri Cinema
le-a adus renume — aşa buţie însemnată în lărgi
Răspunderile cercetării tehnico-ştiinţifice cum ne spunea Avram rea orizontului de cunoaş nată (Patria); 'î
DEVA.. „ *Vjdeap
Marius Dara, secretarul tere, ridicarea nivelului de la scara 2
(Urmare din pag. 1) lişti de la l.C.I.T.P.L.C.I.M. de acţiune,’ după cum şi obşteşti din 28—30 noiem consiliului ştiinţific al u- profesional, în educarea HUNEDOARA:-.'SI
Deva, însă în activitatea cercurile inventatorilor şi brie a.c., iar noi avem în niversităţii cultural-ştiin- multilaterală a oamenilor, besc despre mii •
dern — A); h
generală de creaţie teh- inovatorilor au progra datorirea patriotică să le ţiifice — se disting cercu dovada oonstituind-o larga ploilor tîrzii (M<
nico-ştiinţifică înregistrea mele lor distincte de lu înfăptuim neabătut. Pen rile de stenodactilografie, audienţă de care se bucu 15); Piedone )
treagâ activitate promo ză rezultate pozitive, în cru. tru aceasta este necesar depanare radio-tv. (elec- ră în rîndul lor. ICong (Flacăra); Păştr
ŞANI :
vării progresului tehnic continuă creştere, şi colec — Privind la ceea ce ca proiectanţii, cercetăto tronişti), croitorie, cosme doar pentru tin«
în producţie, înfăptuirii tivele întreprinderilor mi am realizat pînă acum şi rii, inginerii şi tehnicie tică, operatori de maşini VIORICA ROMAN ring); In fiecare
programelor prioritare do niere Hunedoara, Barza ţin.înd cont de sarcinile nii, specialiştii, toate ca dor de tine (7
brie); Povestea
organizare şi modernizare şi Lupeni, chimică Orăş- continuu sporite ce revin drele cu pregătire supe tei (Unirea); L
a proceselor productive, a tie, de prospecţiuni şi ex judeţului Hunedoara în rioară, ceilalţi oameni ai Universiada ’8l
ral); VULCAN:
fluxurilor tehnologice, cu plorări geologice şi de 1989, în întregul cincinal muncii pasionaţi de noul Săptămina educaţiei materialiste din tren (Luce
toate consecinţele lor po lianţi Deva, Combinatului şi în perioada următoare, tehnic să- ne apropiem mai LONEA: Adio,
zitive. Mă gîndesc la fap siderurgic Hunedoara, in îndeosebi în asigurarea mult. cu interes şi -răs Consiliul orăşenesc Si- La întreprinderea „Mar tinereţii (Minerul
tul că măsurile din aces stitutelor de mine, de cer bazei de materii prime şi pundere, de producţie, de meria pentru educaţie po mura", în cea de a 3-a zi, TRILA: Miss It
(Muncitoresc);
te programe, care figu cetări şi proiectări şi de resurse energetice — a procesele tehnologice, să litică şi cultură socialistă a fost prezentat un reuşit SA: Furtună *
rează în tematictle anuale securitate minieră din Pe precizat, în încheiere, to căutăm soluţii — şi să a organizat, de-a lungul program artistic dedicat (Muncitoresc);
ale comisiilor inginerilor troşani şi altele. Poate nu varăşul Gheorghe Mihai insistăm pentru aplicarea anilor, diverse activităţi fruntaşilor în întrecerea Ciuleandra (’tfe,
şi tehnicienilor din între ar fi lipsit de interes de — sîntem deplin conştienţi lor — care să uşureze educative şi culturale pen socialistă. Programul a BRAD: Glissando
riile I-II (Steaur
prinderi — materializate menţionat că pentru acti că şi noi, toţi cei impli munca, să-i confere fluen tru oamenii muncii. Dar fost prezentat de un grup ORAŞTIE: Escap?
în invenţii şi inovaţii, în vitatea de creaţie tehni- caţi în importanta şi no ţă, rodnicie, calitate supe ele erau dispersate, de vocal, brigada. artistică, tria); Confrunta
diferite lucrări şi tehno co-ştiinţifică din anul bila muncă de cercetare rioară, să determine efi cele mai multe ori legate momente vesele — toate sivă (Flacăra); Păsăr
GIU-BAl:
logii de mecanizare, auto 1987, pe primul loc în ra ştiinţifică şi • inginerie teh cienţă sporită fiecărui de diferite evenimente. de la cooperativa „Presta ian zborul (Cent
matizare, robotizare a u- mura extracţiei şi prepa nologică, de promovare a produs, rentabilitate fie A.nul acesta am conce rea" din localitate. cultură şi creaţi
României")
tarea
nor procese de producţie rării minereurilor s-au progresului tehnic în pro cărei activităţi. Să acţio put organizarea şi desfă în ziua de 25 decembrie, TEG: Cursă
— vizează, în mod direct, situat C.M. Deva. I. M. ducţie, avem obligaţii năm în aşa fel incit con şurarea unei săptămâni dimineaţa, s-a desfăşurat (Dacia); BRAZ
creşterea fiabilităţii anu Hunedoara, Mina Deva, majore, multiple. Ele au tribuţia cercetăm tehni cultural-educative compac o frumoasă acţiune cu fil oaspete la cină;
mitor utilaje, agregate şi I.P.S.R.U.M. D e v a şi fost relevate cu pregnan co-ştiinţifice să dea noi şi te, consacrate tematic e- mul, în cadrul „clubului In vîrtej (Cer
instalaţii şi, prin toate a- l.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, în ţă de secretarul gene puternice impulsuri dez ducaţiei materialiste, cu vacanţei", consacrată, deci, cultură şi creaţi
tarea României")
cestea, sporirea producti întrecerea cu celelalte u- ral al partidului, tovarăşul voltării economico-sociale prinzând în forme speci aproape în exclusivitate RIA: Ochi de u
vităţii muncii, îmbunătă nităţi de profil din ţară. Nicolae Ceauşescu, în ma a judeţului şi a ţării, să fice toate categoriile de elevilor. Au fost prezen roşul); ILIA:
ţirea nivelului tehnic şi în vederea stimulării gistrala Expunere la şe se ridice la nivelul răs oameni ai muncii, inclu tate un film documentar viaţa e frumoasi
mina).
calitativ al produselor, creaţiei tehnico-ştiinţifice dinţa comună a Plenarei punderilor majore ce-i re siv copii. în acest an, pe ştiinţific şi unul artistic.
reducerea consumurilor, de masă, atragerii la a- C.C. al P.C.R., a organis vin în vasta operă de edi rioada este cuprinsă între în penultima zi, forma
valorificarea superioară a ceastă activitate genera melor democratice şi or ficare multilaterală a pa 22—27 decembrie. ţii artistice de la LM.M.R. Vremea
resurselor materiale şi' e- toare de progues a tot mai ganizaţiilor de masă şi triei. Săptămina a debutat cu şi de la cooperativa „Pres
nergetice, a celor secun mulţi participanţi, la ni un recital de muzică sim tarea" au prezentat un bo
dare şi, mai concret pen velul întreprinderilor, o- fonică, urmat de un re gat program cultural-artis- Pentru azi : vr.< v
fi în general fi
tru judeţul nostru — a raşelor şi al judeţului se cital de poezie, prezentat tic dedicat muncitorilor Cerul va fi vâri
zăcămintelor minerale uti organizează o serie de de cenaclul „Mirabila să fruntaşi în întrecerea so îhnourări trecăto
le, diminuarea importuri manifestări de propagan- ‘ nii nţă", format de profe cialistă din această mare cursul nopţii, cîr
lor, ridicarea eficienţei e- dă — simpozioane, consfă Mmmmm wSm sori, medici, economişti şi unitate feroviară. vor cădea pr
mixte în Crişana
conomice a unităţilor. tuiri, schimburi de expe- j alte categorii de intelec Săptămina se încheie va sufla slab 1<
— Am putea consemna rienţă, mese rotunde — fee 1 S tuali localnici, creatori de azi, 27 decembrie, cu sim rat din sectorul
Temperaturile
in
pe scurt din realizările cum au fost cele găzduite poezie. în aceeaşi zi, ce pozionul „Obiceiuri laice vor fi cuprinse î:
obţinute în ultima vreme în acest an de către naclul tineretului — ex de iarnă — creaţii valo nus 3 şi plus
in judeţ pe această linie ? L.C.I.T.P.L.C.I.M. şi clusiv elevi — denumit roase ale tezaurului fol iar cele maxime
plus 1 şi 7 grad.
— Aş menţiona doar cî- C.T.C.E. Deva, C.S. Hune- „Adolescentul" — a pre cloric românesc". se va semnale
teva cifre care definesc doara. I M. Barza, trimes zentat creaţii poetice pro Consiliul orăşenesc pen Pentru munte :
dinamica cercetării tehni trial se analizează în şe prii. tru educaţie politică şi va fi sciî^nbăto?
co-ştiinţifice în judeţul dinţe plenare — de ase în cea de a doua zi, cu cultură socialistă îşi pro cerul temporar
Izolat în c ursii 1
nostru în anii actualului menea începînd de la în concursul comitetului oră pune ca anul viitor să va ninge slab. V
cincinal: numărul cercuri treprindere şi pînă la ju şenesc al femeilor, a fost dezvolte pe scară mai sufla slab la i
lor inventatorilor şi ino deţ — activitatea concre deschisă o expoziţie cu largă activitatea politico- cu intensificări
km/o
vatorilor a crescut de la tă de creaţie tehnico- creaţii proprii în arta educativă şi artistică, să la 40—60 nord-yfîs
sectorul
81 în 1885 la 130 în pre ştiinţifică, se adoptă noi plastică, lucru de mînă, diversifice formele şi mo alocuri ceaţă,
zent, al invenţiilor apli măsuri corespunzătoare, goblenuri, broderii, macra dalităţile de exprimare ar do chiciură. (Mp
cate — de la 51 la aproa în toate unităţile există me uri. lucrări de artizanat tistică a forţei creatoare a de serviciu P. L
pe 150, iar eficienţa lor fişe de urmărire a rezul etc. Acţiunea a avut loc oamenilor muncii din 6
economică s-a dublat în tatelor fiecărui cadru teh în cabinetul de desen al raş.
această perioadă. Subli nic pe perioada unui an .şcolii generale nr. 2, tot MARIA BIANU,
niez că mai mult de ju de zile, comisiile ingine I.A.C.R.S. Hunedoara — brigada 62. Unul dintre sudo sub egida clubului „Femi- secretar adjunct
mătate din totalul aces rilor şi tehnicienilor au rii formaţiei lui Dumitru Radu ac|ionînd pe şantierul de na" — club deosebit de al Comitetului orăşenesc
tora aparţin unor specia planuri tematico anuale construcţii al furnalului nr. i dc la Hunedoara. activ. . • ’ — de partid Simeria