Page 89 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 89
PROLETARI DlNYOATItÂRIICASirfpfa; |
ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSARII REPUBLICII
II Cărbune peste pian precum şi cele de la in tate, a reparaţiei cupto
vestiţii ale lui Ioan Pop, rului de clincher. S-au ţ
Porfire,
Fran-
In aceste zile de sfîr- Gheorghe Barabaş, Emeric evidenţiat în mod deose- ţ’
cisc
Şit de an, minerii de la
S O C I A L I S M l l T Petriia depun eforturi Szabo. De menţionat că Constantin Sireteanu, Sorin
bit, la aceste lucrări, ing.
Mi-
creşte
pentru
susţinute
întreprinde
an
în
acest
haela
Morar
şi
ţi» producţiei de cărbu-
rea minieră Petriia a ex
Lucaci — de la atelierul
lur\îndeplinirea
planu-
tras cu 80 000 tone căr
trulea,trimestrul
pa-
Cenuşă, Elena IIosu, ion
pina anwntru a al întîm- bune mai mult fată de var, Avram Faur, Sonia
1987.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. [3H mării Repmţea procla- Careja, Dumitriţa Sandu,
lizări deosebit*, cu rea- Valeria Lung — de la
Şl AL C O N S I L I U L U I P m U L A R J U D E Ţ E A N fort este concî'uyjst e- Reparaţie capitală atelierele benzi şi repa
însemnatc depăşirK în înainte de termen raţii. (PETRICĂ POPES-
plan ale unor sectofc*. CU, corespondent).
brigăzi şi schimburi. A.st- _
Xîa ultima perioadă> oa
Anul XL, nr. 9 677 MIERCURI, 28 DECEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani fel, sectorul I arc un ţ^;. __________________ rŢ _
spor de producţie, de la muncii de la în Succese
fierea de lianţi
începutul anului. de două havut de efectuat în transporturile
10 000 tone cărbune, sec şi anumei^jjţg ] j forestiere
torul III — 1500 tone, llcrar
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU sectorul IV — 2 500 to pi tale la cuplaţii C a-
„Colectivul
c i j
c o
ne, iar sectorul de inves şi cuptorul de ' .; le yar auto din Teliuc, l o a n aparţi-1
er
STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ • tiţii a realizat în plus nr. 2. Printr-o mob»^ nînd de U.M.T.C.F. Deva {
de excepţie atît a luc
v
"S*SR J ' ' ' ' ' ' ' " — . un volvim de lucrări de torilor de Ia cele două ne-a declarat tovară-
săpări şi betonări de agregate cît şi a altora '1 Ioan Ilieş, şeful aces- j
400 ml. Dintre brigăzile
Perfecţionarea pregătirii cu importante depăşiri din alte secţii şi atelie- '^^unităţi încheie | I
de plan se detaşează ce re, reparaţia capitală a la prin^ îndeplinirea ţ
cu
le conduse de Francisc cuptorului de var — lu de produ« ®f | r
er lo
v
Olasz — sectorul I, Con crare deosebit de impor a angajamentî ndlcatorl *
stantin Dumitraşcu — II, tantă şi de complexă — 01
Ioan Buta — III, Ştefan a fost terminată cu şase te în întrecerea ” :
pentru toţi lucrătorii Alba —. IV, Ioan Radu zile mai devreme, asi- tă. Astfel, planul
nituri a fost depăşit t\
— V, Aurel Grigore —
VI, cele de pregătiri gurînd finalizarea, de peste 2 milioane lei şit . I -
din agricultură conduse de Francisc Co termen şi de bună cali- de 765 000 tone kilometrice. 1
asemenea,
Înainte
s-a obţinut un plus de
vaci şi Dominic Bcrczi,
Toate acestea au condus|
Subliniind că înfăptui lor chemaţi să înfăptuias terea substanţială a recol la obţinerea unui bene I
rea cerinţelor noii revolu că hotărîrile Congresului telor la celelalte culturi, ficiu peste plan de
ţii agrare, constituie obiec al Xlll-lea şi Conferinţei sporirea efectivelor şi ran 126 000 lei". I
tivul strategic al dezvoltă Naţionale ale partidului. damentelor în sectorul Din bilanţul pe 1988;
-- ™- .,.„ J-
rii agriculturii, în Expune Obţinerea în anul viitor zootehnic, a întregii efi- al coloanei auto respee- ţ
t
;
rea la şedinţa comună a a celei mai mari producţii cienţe a activităţii din a-
Plenarei C.C. al P.C.R., a agricole din istoria ţării -gricultuiră constituie obiec tive am consemnat şi cî- 1
J
teva...
•
Şo-
recorduri:
organismelor democratice necesită, aşa cum se re tive ce impun ca rolul
Stanca
a
şi organizaţiilor de masă levă, din nou, în cuvînta- conducător a) organelor şi ferul Zamfir autovehiculul 1
parcurs
ţ
cu
şi obşteşti din 28—30 no rsa conducătorului parti organizaţiilor de partid
iembrie a.c., secretarul ge dului şi statului la plenara să se afirme cu tot mai său o distanţă echiva- l
neral al partidului, tova- lărgită a Consiliului Na- multă putere în fiecare lentă cu înconjurul Ro- ?
sector al producţiei agri mâniei de 18 ori o Can- )
cole, în scopul punerii titatea de materiale )
Teze, idei, orientări din Expunerea depline în valoare a în transportată de şoferul ţ
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU semnatelor rezerve de ca Aron Bobora cu maşina I
re dispune agricultura
la şedinţa comună a Plenarei C.C. noastră socialistă. sa abia ar încăpea în... i
şase garnituri de tren!
1
al P.C.R., a organismelor democratice Rezultatele cercetării vyru>iie. Uii-»1 Juure rectificatorii de precizie este (ARON CĂTA, corespon- \
ştiinţifice şi experienţa u- Marin Romoşan, care se nu mărâ printre fruntaşii con
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti nităţilor agricole fruntaşe secvenţi ai secţiei sculăric. dent). I
din 28—30 noiembrie 1988 din judeţul nostru eviden
ţiază faptul că potenţialul
existent poate şi trebuie
râsul Nicolae Ceauşescu, ţional al Agriculturii, In să fie mai bine valorificat, IN ZIARUL DE AZI :
a accentuat faptul că ştiin dustriei Alimentare, Silvi asigurind realizarea inte Cu pasiune şi dăruire ia
ţa românească, cercetarea culturii şi Gospodăririi A- grală a prevederilor pro
ştiinţifică din toate dome pelor din 15—16 decembrie gramelor de dezvoltare a 21 Sporirea rodniciei
niile trebuie să devină un a.c., ca 1989 să fie anul agriculturii hunedorene pămîntului - acţiu înnobilarea minereurilor
puternic factor al dezvol în care să demonstrăm prin folosirea raţională a ne de maximă în
tării forţelor de producţie forţa şi capacitatea ţără pămîntului şi aplicarea semnătate pentru ob
şi întregii noastre ' socie nimii cooperatiste, a lu tehnologiilor înaintate în ţinerea de producţii Inginerul Ionel Lazăr, lui Constantin Cioară (cu
tăţi socialiste. In concep crătorilor din agricultură, fiecare fermă şi unitate de agricole superioare directorul Carierei minie 31 de ani de activitate,
ţia secretarului genera! al specialiştilor, forţa agricul producţie. împlinirea aces H Festivalul obiceiuri re Minţi a-Veţel, ne spune din care 24 ca maistru de
partidului, realizarea noii turii noastre socialiste, a tui deziderat este strîns lor laice de iarnă că cele trei schimburi de preparare - la Leşu Ur
condiţionată de preocupa
revoluţii agrare trebuie să ştiinţei, să demonstrăm rea ce o dovedesc specia flj Colinda ţării pentru de la Brigada de produc sului, Baia de Arieş, Mina
cuprindă transformări pro cum se acţionează în spi minerii Văii Jiului ţie Mintia sint aproximativ Deva şi, din 1977, aici, la
funde nu numai în baza rit revoluţionar pentru rea liştii şi conducerile de uni B Programul unităţilor egale ca valoare şi că Mintia). Se simte oarecum
toate trei ar putea consti
stinjenit. „Ştiu eu ce să
materială, ci şi în modul lizarea noii revoluţii agra tăţi pentru perfecţionarea comerciale in pe tui subiecte de reportaj, spun?". „Precis ştiţi". „Păi
continuă a pregătirii poli
de muncă şi viaţă al lu re. Producţia de 35 mili tice şi profesionale a tutu- rioada 27 decembrie liecare aducindu-şi contri rezultatele vorbesc singu
crătorilor ogoarelor, un oane tone cereale prevă 1988 - 2 ianuarie buţia la îndeplinirea sar re". „Atunci să vedem cum
spirit revoluţionar în gîn- zută a se obţine în anul 1989 cinilor de plan. le-aţi obţinut". „Simplu.
direa şi acţiunea oameni- viitor în ţara noastră, creş {Continuare în pag. a 2-a)
După ce am notat, în Muncind cu pasiune şi dă
biroul directorului, reali ruire, cu conştiinţa clară
zările obţinute de unitate că slujim ţara, că punem
Să acţionăm permanent pentru îmbunătăţirea de la începutul anului — şi nai umărul la înălţarea
realizări foarte bune am ei. Cam asta ar 11...“. In
muncii de primire în partid poposit in mijlocul auto ginera Gican ii ajută:
„Mai spune că cei 24 de
rilor acestor rezultate po
zitive, lingă maşinile şi oameni din schimb nu fac
Alîl în Tezele din apri conducerea activităţii de faţă de numărul total al de partid şi birourile or instalaţiile pe care ie co absenţe nemotivate, că
lie, cît şi în Expunerea la primire în partid. între oamenilor muncii.- ganizaţiilor de bază, tova ordonează pentru a recu răspund zi şi noapte, la
şedinţa comună a Plenarei prindem acest scurt demers — Aţi vrea să daţi cî te răşe secretar ? pera, in liecare zi, canti orice chemări, rezolvă o-
Comitetului Central al împreună cu tovarăşul A- va exemple ? — Utilizăm o gamă mai tăţi sporite de metale din perativ toate problemele
Partidului Comunist Ro ron Pîrva, secretar al Co — Desigur : I.P.S.R.U.M., largă de forme şi modali minereurile supuse proce apărute, că liecare îşi ştie
mân, a organismelor demo mitetului municipal de Cariera minieră Mintia— tăţi, acestea aplicîndu-le în sului înnobilării. Inginera meseria şi o face cu plă
cratice şi organizaţiilor de partid. Veţel, Ţesătoria de mătase, funcţie de caracterul acţiu Ileana Gican, adjunctul cere, cu dragoste". „A, de
masă şi obşteşti, precum — Pe ce pune accentul cooperaţia meşteşugăreas nii întreprinse, precum şi şefului de brigadă, ne sigur, aşa este, recunoaşte
şi cu alte prilejuri, secre comitetul municipal, cele că, unităţile comerciale, in de categoriile de partici prezintă din mers oame maistrul. Altfel nici nu se
tarul general al partidu lalte organe de partid din dustria mică, secţia între panţi. De exemplu, lunar nii aliaţi la posturile lor poate. Fără maximă anga
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae industrie, construcţii, agri prinderii de calcul „Fclix“, ţinem analize asupra mo — cu citeva cuvinte de a- jare, fără spirit revoluţio
Ceauşescu, a subliniat că cultură, instituţii, cînd este unităţile de construcţii, în dului în care este condu preciere pentru fiecare —, nar in muncă — aşa cum
una dintre condiţiile esen vorba de primirea în treprinderea de lianţi şi să această muncă, la care subliniază rolul agregate ne îndeamnă tovarăşul
ţiale ale înfăptuirii progra partid ? altele. participă, de regulă, secre Nicolae Ceauşescu, secre
mului de făurire a societă — De fapt, în ce a con tarii şi secretarii adjuncţi lor în fluxurile productive, tarul general al partidului
— întîi de toate, pe ini
ţii socialiste multilateral ţierea în toate organizaţii stat ajutorul acordat un v cu problemele organizato ne vorbeşte cu plăcere şi cum a sous şi la marele
dezvoltate şi înaintării ţării le a unor studii temeinice astfel de 'organizaţii ? rice ai comitetelor de pardd justificată mîndrie despre forum democratic de la
spre comunism o reprezin — Comisia organizatori şi birourile organizaţiilor înfiinţarea, in urmă cu 11 sfirşitul lunii noiembrie a.c.
tă creşterea neîncetată a asupra posibilităţilor de că a ajutat organele de de bază. Săptămînal, secre ani, a unităţii — ca reper - rezultatele pozitive în
rolului conducător al parti primire în partid, ceea ce partid în pregătirea ficcă ■ tariatul comitetului muni extrem de important in producţie nu sint posi
dului în întreaga viaţă e- înseamnă cunoaşterea bună rui tovarăş cuprins. în per cipal, împreună cu apara angrenajul extracţiei şl bile".
conomico-socială. In acest a colectivelor de muncă, a spectivă. în special s-a a- tul, analizează munca de preparării minereurilor, de Instalaţiile funcţionează
cadru larg, un loc impor tuturor oamenilor. Urmă cordat un sprijin mai con primire pe domenii şi sec spre consolidarea colecti
tant îl ocupă întărirea con rim, de asemenea, cu deo sistent organizaţiilor din u- toare de activitate, pornind vului şi dinamica dezvol la parametri optimi, sub
tinuă a rîndurilor organi sebită atenţie, conducerea nităţile miniere, "omercia- de la ideea că de fiecare tării şi modernizării pro privirile atente ale prepa-
zaţiilor de partid. în rîn- şi perfecţionarea activităţii le, cooperaţiei meşteşugă dintre acestea răspunde cile ducţiei.
durile ce urmează ne pro mai cu seamă la locurile reşti, din construcţii şi de Intrăm puţin in intimi DUMITRU GHEONEA
punem să surprindem mo de muncă productive, sau la sate. CORNEL ARMEANU tatea muncii preparatori
dul în care se acţionează unde numărul membrilor — Metodologic, cum aţi lor din formaţia maistru (Continuare în peg, a 2-a)
în municipiul Deva pentru de partid este încă redus ajutat şi ajutaţi comitetele (Continuare in pag. a 2-a)
