Page 90 - Drumul_socialismului_1988_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 677

Cu pasiune şi dăruire

ia înnobilarea minereurilor

Offinmn mmm OEfjfiMf' ^ ^ - (Urmare din pag. 1) fond, pentru mine această Constantin Cioară a com­
k m fiEmU 0NARA
uzină este o binefacere. pletat: „Ştefan este un
Eu lucrez aici, soţul la ter­ meseriaş foarte bun. Ca
■miorilor, ajutaţi de meca­
Perfecţionarea pregătirii nici, electricieni, sudori, mocentrală, locuim in Min­ şi soţia lui, operator pre­ • 19,00 1
parare, dar pe alt schimb.
tia. Deci, la doi paşi de
a lăcătuşi, intr-o deplină u- locurile de muncă. Sini Aici işi predau serviciile, 19,25 TexeU
nanîmitate de acţiune şi motive pentru care glodu­ acasă işi predau... copiii; ţările farm
r o
profesionale — cerinţă esen înţelegere. Icrtâ-I pe Marin rile noastre se îndreaptă dai băieţi frumoşi, de 10 t o Ceauşescu
ţ u
v a
Oprişa. Este operator pre­
parare, şef de echipă. Dar pline de recunoştinţă către şi 5 ani". de muncă
Notăm incă două nume
partid - ctitorul de fapt
pentru toţi lucratr poate U la fel de bun, la şi de drept al cununii de de lucrătoare harnice şl revoluţionară
pregătirea
nevoie, lăcătuş ori sudor,
h faţa lui nici o proble­ frumuseţi şi bogăţii aşe­ conştiincioase, dintre cele al XlV-lea ar
zată pe fruntea senină a
24 de nume ale formaţiei
mă nu rămine nerezolva- ţării". lui Constantin Cioară, res­ pentru progt
din agr' ^ gătirii politice şi profesio­ tă. „Păi atunci n-ar mal Intr-un crft perimetru pectiv ale ' operatoarelor- nomic şi sat
O intre nale a tuturor lucrătorilor trebui să fim aici, dacă productiv, discutăm cu preparare Doina Morar şl mâniei. * Sto
. xirele de din agricultură, asigurînd nu putem birui necazurile, loan Ştefan. Ne spune că Violeta Popescu, care în­ al societăţii
româneşti ş
spune el. Că mai sînt şi
tregesc imaginea unui m'i-
r
me
(Urmare d'm P fl 15 r [Iilor procti_Jg |,j to. un conţinut şi eficienţă ri­ din astea". meseria sa de bază este crocolectiv angajat cu vele dezvolte
a
de folosite de
dicate în desfăşurarea în­
formai agricole frtrn- văţă mîntu! ui agrozootehnic Elisabeta Cadar, şi ea cea de electrician, insă toată hotărirea şi respon­ toare • 19*4
în uzină face şi pe sudo­
ror lucrătorilor din °£Uj* prpf' ţară care au fost de masă, îmbinarea armo­ operator preparare, a ve­ rul, pe lăcătuşul, urcă pe sabilitatea' muncitorească forţă nemij
cultură, un codru favora­ . . <îse cu înaltul titlu de nioasă a cunoştinţelor teo­ nit in uzină în 1977, adi­ greiler. Adică nu le face la îndeplinirea sarcinilor producţie •
bil de ridicare a _ nivelului^ Q| Noij Revoluţii retice cu aplicaţiile prac­ că de la înfiinţare. „Grija oricum, ci aşa cum se ce­ de plan dintr-o ramură gat bilanţ* .
cunoştinţelor ţoran.lor coo^ tice pe tot parcursul anu­ mea cea mai mare este iâ angajar
rare". Important de re­ re; este palicalificat. prioritară a economiei na­ Trăim decern
perato levat este şi faptul că lui. Formarea unei noi a- să le învăţ pe lucrătoare­ JDeşi, in general, acţio­ ţionale — extracţia şi pre­ pliniri măre
z o n a y SDecialiştii din unităţile titudini faţă de munca în le tinere să-şi însuşească năm individual, munca in pararea minereurilor Nicolae Cec
mecanizatori lorvf ozoo _ fruntaşe manifestă perma­ agricultură, care să se meseria cit mai bine. Azi, ansamblul său, este colec­ dintr-o unitate înălţată în misiune Irtei
te categorii ^ mîitne noi predăm ştafeta
cticQ nent receptivitate faţă de concretizeze în producţii şi vrem ca ea să rămină tivă, rezultatele — de ase­ „Epoca Nicolae Ceauşescu" coregrafică!«
muncin colo unde nou, organizează sistema­ la nivelul cerinţelor noii pe miini bune". La care, menea, spune loan Ştefan, şl care întregeşte armo­ marea carte
organg" jg p j,j se tic loturi comparative de revoluţii agrare, reprezintă Doinita Carnea o asigură Aşa că trebuie să ne aju­ nios cununa de frumuseţi Imagini ao:
art
°yd cu insistenţă de culturi, urmăresc compor­ o sarcină de prim ordin că tinăra generaţie va tăm, să ne facem planul. a judeţului, a ţârii. pe Valea Mi
^cţionarea pregătirii tarea soiurilor şi hibrizilor pentru organizaţiile de confirma încrederea cu De cu riad s-a ars un mo­ Lucrind cu pasiune şl • 21,15 fnal
->tor ce realizează pro­ pentru a extinde în cultură partid de la sate, pentru care a învestit-o partidul, tor de 55 kW. Am rămas dăruire in procesul înno­ dere patrioţi
ducţia agricolă, se obţin pe cele mai productive, a- toţi specialiştii şi lucrătorii „E adevărat, sînt numai peste program pină l~am bilării minereurilor, aceşti luţionară a
an de an producţii mari, sigură niveluri optime de din agricultură, aceştia de doi ani aici, concreti­ demontat şl am pus altul oameni işi înnobilează pentru viitori
sigure şi stabile, exemple fertilizare pe baza cartă­ fiind chemaţi ca în anul zează tinăra muncitoare. in loc. Producţia trebuia de op otriv ă p ersonalitate a, niei • 21,30
bune de urmat oferind rii agrochimice a soiurilor, viitor să obţină rezultate Insă am fost bine primită să meargă...". sufletul, viaţa. Toate din iubită ţarâi!
C.A.P. Romos, Rapoltu nu îngăduie abateri de. la cel puţin la nivelul preve­ de colegii cu experienţă Cineva intră şl anunţă conştiinţa datoriei pentru şoară romă:
Mare, Geoagiu, Boşorod, calitatea lucrărilor şi pre­ derilor planului stabilit şi caut să învăţ în fiecare scurt: „Să vină electricia­ ţară, pentru progresul ei, 21,50 Telejmv
Hărău, Ostrov, Haţeg şi vederile tehnologiilor. A- pentru fiecare sector de zi de la ei, să urmez e- nul !“. Interlocutorul nostru pentru mai binele tutu­ IncK 'area pi
altele, in unităţile respec­ ceste preocupări se regă­ activitate din agricultură. xempluJ celor buni. In a plecat imediat. Maistrul ror.
tive se pune accentul pe sesc în producţiile ce se
însuşirea şi aplicarea noi­ obţin, în reducerea costu­
lor elemente ce apar în rilor de producţie pe uni­ 4]inem
tehnologiile de cultivare a tatea de produs şi creş­
plantelor şi de creştere a terea eficienţei economice. DEVA: Ped
animalelor, se aprofundea­ nată (Patria);
ză aspectele legate de Pornind de la sarcinile de la scara
ridicarea eficienţei econo­ sporite ce revin agricultu­ HUNEDOARA:
besc despre ’
mice, insistîndu-se pe a- rii judeţului nostru în a- deriv, — A);
plicarea cu fermitate a nul viitor, este necesar ca ploilor tîrzib
B); piedonc-
principiilor autoconducerii, în fiecare unitate agricolă Kong (Flacăra
autogestiunii şi autofinan­ şi în satele din zona ne­ ŞANI : Pl,
ţării. Pe lingă expunerile cooperativi za tă să se ma­ doar pentru:
flec;
şi dezbaterile teoretice, în nifeste exigenţă şi răs­ ring); de In tine
dor
aceste unităţi se acordă pundere deosebite în ve­ brie); Poves -
atenţie deosebită oplica- derea perfecţionării pre- tei (Unirea):;
Universiada ’r
ral); VULCA
din tren (l
LONEA: Să t
un căpitan: .
Să acţionăm permanent PETRILA: Ml
via
(Muncitor
NOASA: Furt:
pentru îmbunătăţirea cific (Muncii
RICANI : i ;
lauri, amintiri
BRAD: Tincro
muncii de primire în partid trîn< (Stea
RZA:
Gr
no
(Urmare din pag. 1) lor", de fapt o întîlnire in­ ŢIE;
Confrunu.,c -
tre veterani de război, Termocentrala Mintia. Operatorii Florin Copos, Cristina Bejenaru, Martin Vilt sau şeful de tură Mircea (Flacăra) ;
un tovarăş. Important este membri de partid cu sta­ Iudt sînt cel care din camera de comandă a blocului 5 prin tot felul de indicatoare şi butoane ascultă „respiraţia" BAI: A fost : '
căpitan curajb
că în această analiză se giu din ilegalitate şi nou generatoarelor de energie. cultură); HA?
urmăreşte îndeosebi com­ primiţi în partid, utecişti na (Dacia); B
poziţia socială, naţională şi şi pionieri. Se realizează saltimbanc
pe sexe a celor primiţi în de fiecare dată o simbio­ Nord; CALAN
(Centrul de
partid, ceea ce — avînd loc ză de profundă trăire pa­ creaţie „Cînta!
la intervale scurte — poa­ triotică. Această acţiune se Sporirea rodniciei pămîntuiui - acţiune de maximă însemnătate nlei“); SIMER
periculos 1
te aduce perfecţionările ce organizează în preajma zi­ ILIA: Cu tir
se impun. lelor de O şi 9 mai, zile frumoasă (Lut
Considerăm, de aseme­ cu profundă semnificaţie pentru obţinerea de producţii agricole superioare
nea, că de un real folos pentru istoria neamului
în îmbunătăţirea activităţii nostru. Cea de a doua are In aceste zile de iarnă, adus la C.A.P. Sîntandrei, ciit cu hărnicie şi răspun­ turi de orz şi gnu foarte
de primire este participa­ loc anual, în cadrul mani­ cooperatorii, mecanizatorii A.E.I. Simeria, C.A.P. Bă- dere astfel că, numai în frumoase, care evoluează VREME*
rea membrilor biroului şi festărilor cunoscute sub şi specialiştii din Consi­ cia ş.a. mari cantităţi de luna decembrie, a fost îm­ în bune condiţii. Organele
secretariatului comitetului genericul ..Cetate nouă în liul unic agroindustrial amendamente calcaroase, prăştiat gunoi de grajd pe colective de conducere Pentru azi
municipal la toate adună­ sărbătoare". Elementul oare Rapoltu Mare — însufle­ ce au fost administrate circa 120 ha. In prezent s-au preocupat de procu­ fi în generai
rile de primire şi la şe­ particularizează acţiunea ţiţi de tezele, ideile şi o- cu operativitate. Din cele rarea de îngrăşăminte, ca­ cerul variabil,'
dinţele de confirmare a a- noastră poarta denumirea rientările cuprinse în Ex­ ce ne-a spus loan Igna, se transportă şi se aşază ros în a dou
intervalului.
Ij
cestora. „Realizări şi perspective în punerea t o v a r ă ş u l u i în platforme, pe cîmp, gu­ re se vor aplica în aceas­ cădea precipit:
semănături.
tă
iarnă,
pe
— în concepţia partidu­ dezvoltarea municipiului Nicolae Ceauşescu la ma­ inginerul şef al consiliu­ noiul de grajd proaspăt. formă de p?
lui nostru munca de primi­ Deva". Participă noii pri­ lui unic, am reţinut că, Pentru a completa nece- Utilajele ce se folosesc la transformare î
in
re nu reprezintă un scop miţi în partid în fiecare rele forum democratic din împrăştierea acestora sînt şi ninsoare intenta
a
doua
în sine, ci o modalitate im­ an, secretari ai organiza­ 28—30 noiembrie a.c. şi în puse la punct, fiind deja tul va sufla si
portantă de a ajuta pe noii ţiilor de partid, fruntaşi cuvîntarea rostită la re­ CONSILIUL UNIC AGROINDUSTRIAL alcătuite formaţiile de me­ derat, cu ii
primiţi de a se încadra cît în întrecerea socialistă, oa­ centa Plenară lărgită a RAPOLTU MARE canizatori care vor realiza izolate de pir
din
iv
km/oră
mai bine şi responsabil in meni de ştiinţă, artă şi Consiliului Naţional al această activitate. Acţiu­ peraturilc max
viaţa şi activitatea multi­ cultură, utecişti şi pionieri. Agriculturii, Industriei A- nea respectivă a început, fi cuprinse într
laterală a colectivelor, de — Presupunem, tovarăşe limentare, Silviculturii şi pînă în prezent, au fost sarul de îngrăşăminte or­ dar pînă în prezent s-au G grade, iar oe
Gospodăririi Apelor — ac­
între minus 4, ;
a depune maximum de e- secretar, că un asemenea împrăştiate amendamente ganice s-a organizat o for­ fertilizat suprafeţe mici. grad. Local ce
fort pentru îndeplinirea complex de activităţi, bine ţionează pentru sporirea pe mai bine de 140 ha. maţie de mecanizare care Tocmai de aceea străda­ neaţa.
sarcinilor economice. Ce şi sistematic organizate, tre­ rodniciei pămîntuiui, prin Acţiunea continuă, fiind ridică dejecţiile de la niile trebuie impulsionate,
acţiuni mai însemnate se buie să dea rezultate bune. aplicarea de amendamen­ prevăzut să se aducă şi să I.A.S. „Avicola” Mintia şi vremea rece şi solul în­ fi La mume :
predominant
întreprind la nivelul mu­ Aţi putea spune ceva des­ te calcaroase şi îngrăşă­ se administreze încă 700 le aplică pe terenurile gheţat permiţînd intrarea cu cerul varia!
nicipiului în această direc­ pre aceasta ? minte organice — condi­ tone calcar, în perioada C.A.P. Tîmpa. In perioada cu utilajele în tarlalele va ninge, vînt
ţie ? — Considerăm pozitiv ţie esenţială pentru obţi­ fia moderat, c
de
— Apreciem ca foarte u- faptul că toate organizaţii­ nerea de producţii supe­ următoare. care urmează vor prelua semănate cu ore şi grîu. ficări din pînă 1 -]
oră
sectori
tile mai ales două catego­ le de bază au primit în a- rioare în anul viitor. O altă direcţie a activi­ dejecţii de la unitatea a- In acest sens se impune vestic. Local c
rii de acţiuni, cu un pro­ cest an un număr cores­ In conformitate cu pro­ tăţii în această perioadă mintită şi celelalte coope­ ca toate maşinile desti­ depunere de
(Meteorolog
nunţat caracter politico-e- punzător de membri de gramul întocmit, transpor­ este transportul şi admi­ rative a g r i c o l e din nate efectuării opera­ Al. Proncenco). dt
ducativ, la care participă partid. Din totalul acesto­ tul şi aplicarea de amen­ nistrarea de îngrăşăminte C.U.A.S.G. Rapoltu Mare, ţiei respective să fie folo­
un însemnat număr de nou ra, circa 77 la sută sînt damente pe terenurile cu organice pe terenurile ce fertilizîndu-se pe această site la întreaga capacita­
primiţi în partid. Mă re­ muncitori, cam aceeaşi pon. aciditate se desfăşoară vor fi cultivate în primă­ cale o importantă suprafa­ te, respectîndu-se întocmai
fer, pe scurt, la acestea. dere o au uteciştii, iar cea fără întrerupere. Au fost vara viitoare cu legume, ţă de teren. cerinţele tehnologice, sar­
De două ori pe an organi­ a femeilor se ridică la 50 organizate coloane de mij­ cartofi sfeclă, porumb ş.a. Unităţile din zona la cină ce le revine cadrelor
zăm „întîlnirea generaţii­ la sută. loace de transport care au In fiecare unitate, s-a muu- care ne referim au cul­ de specialitate din unităţi.