Page 92 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 92
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 677 • MIERCURI, 28 DECEMBRIE 1988
SPORT
Un cald omagiu şi aleasa preţuire celui mai prestigios reprezentant al ştiinţei româneşti :
CEI MAI BUNI SPORTIVI ROMÂNI
La Moscova a apărut volumul tovarăşei Acad. dr. ing. DIN ANUL 1988
Tradiţionala anchetă a Ivan, campioană olimpi
ELENA CEAUŞESCU „Progrese în chimia Asociaţiei presei sportive că în proba de 1 500 m
din ţara noastră a de şi medaliată cu argint
semnat cei mai buni la 1 000 m, şi de Rodica
şi tehnologia polimerilor* 1 sportivi români în anul. Arba — Olga HomeghI,
1988, primul loc fiind cîştigătoare în finala
i MOSCOVA 27 (Ager nice, chimiei şi- tehnolo în alocuţiunile rostite cu tru cercetătorii din dome ocupat de tripla cam olimpică la schit 2 rame.
pres). — Nouă şi elocven giei polimerilor". acest prilej s-a subliniat niul fizicii, ţinînd seama pioană olimpică de gim Iată clasamentul primi
tă expresie a interesului Pe coperta interioară a că apariţia în limba rusă de importanţa intrinsecă şi nastică Daniela Silivaş, lor zece sportivi români
larg şi a preţuirii deose volumului, portretul tova a unui nou volum din o- de actualitatea pe plan urmată de atleta Paula ai anului 1988 :
bite de care se bucură în răşei academician doctor pera ştiinţifică a tovară ştiinţific şi practic a pro 1. DANIELA SILIVAŞ —• gimnastică — 278 puncte;
rîndul oamenilor de ştiin inginer Elena Ceauşescu şei Elena Ceauşescu, re blematicii pe care o abor 2. Paula Ivan — atletism — 252 puncte;
ţă, al specialiştilor sovie este Însoţit de o prezen prezintă un eveniment edi dează. 3. .Rodica Arba — Olga Homeghi — canotaj aca
tici personalitatea strălu tare a bogatei sale opere torial de mare însemnăta Directorul editurii „Nau demic — 201 puncte;
cită şi activitatea ştiinţi ştiinţifice şi a neobositei te, o nouă confirmare a ka", S. A. Cibiriaev, şi-a 4. Vasile Puşcaşu — lupte libere — 103 puncte;
fică remarcabilă ale tova activităţi desfăşurate pe interesului larg existent exprimat deosebita satis 5. Sorin Babii — tir — 148 puncte ;
răşei academician doctor linie de partid şi de stat, în rîndul oamenilor de facţie în legătură cu apa 6. Noemi Lung — înot — 117 puncte ;
inginer Elena Ceauşescu, cu accent pe relevarea con ştiinţă şi specialiştilor so riţia în Uniunea Sovieti 7. Daniel Dumitrescu — box — 60 puncte ;
nivelul ridicat şi realiză tribuţiei determinante a vietici faţă de cercetările că a unei noi lucrări din 8. Gabriela PotoraC — gimnastică —55 puncte ;
rile de seamă ale ştiinţei eminentului savant la în de înaltă valoare ale sa opera ştiinţifică a tovară 9. Gelu Ignat — rugby — 21 puncte;
şi tehnicii româneşti — florirea şi progresul ştiin vantului român, faţă de şei Elena Ceauşescu, ară- 10. Nicu Vlad — haltere — 20 puncte.
binecunoscute şi unanim ţei. învăţămîntului şi cul realizările remarcabile ale tînd între altele: „Pentru
apreciate în U.R.S.S., la turii în România, la pro chimiei, ale ştiinţei româ editura „Nauka" a Acade
fel ca şi în numeroase movarea cercetării ştiinţi neşti în general. miei de Ştiinţe a U.R.S.S. PE S C U R T
alte ţări ale lumii —, in fice şi transformarea a- în cuvîntul său, acad. reprezintă o mare onoare
Uniunea Sovietică a vă cesteia într-o importantă N. A. Plate a apreciat că posibilitatea de a tipări NEW YORK 27 (Ager coechipierii săi Ruud
zut lumina tiparului, în forţă de producţie în pro apariţia la Moscova, a vo In limba rusă această pres). — Meciul pentru
limbă rusă, un volum din cesul edificării societăţii lumului „Progrese în chi nouă lucrare a tovarăşei Gullit — 88 puncte, Frank
can
opera ştiinţifică a repu socialiste multilateral dez mia şi tehnologia polime academician doctor inginer semifinalele la turneului mondial Rijlcaarf — 45 puncte, Ale-
titlul
didaţilor
tatului om de ştiinţă ro voltate în ţara noastră, la rilor" reprezintă o nouă Elena Ceauşescu. Colecti de şah, dintre marele ksei Mihailicenko (U.R.S.S.)
mân, savant de largă re modernizarea tuturor sec şi importantă contribuţie vul editurii s-a străduit — 41 puncte, Ronald
cunoaştere internaţională, toarelor de activitate, la la dezvoltarea colaborării ca această valoroasă carte maestru sovietic Anatoli Koeman (Olanda) — 39
Karpov şi islandezul Johan
intitulat „Progrese fn ridicarea continuă a ni româno—sovietice în do să vadă lumina tiparului Hjartarson se va disputa puncte, Lohhar Matthaus
chimia şi tehnologia poli velului de trai material şi meniul ştiinţei şi tehnicii. în cele mai bune condiţii între 28 ianuarie şi 8 fe (R. F. Germania) — 10
merilor" — a patra lucra spiritual al poporului ro în numeroase domenii — grafice şi intr-un timp cit puncte, Gianluca Vialli
re ştiinţifică din seria vo mân. a spus vorbitorul — cer mai scurt". Vorbitorul a bruarie 1989, la Seattle (Italia) — 7 puncte etc.
(S.U.A.).
lumelor consacrate de to Prefaţa ediţiei în limba cetarea ştiinţifică româ apreciat că 'apariţia în
varăşa Elena Ceauşescu rusă, semnată de cunoscu nească pe tărîmul chimiei, Uniunea Sovietică a volu PARIS 27 (Agerpres). — MADRID 27 (Agerpres).
©cestui important dome tul om de ştiinţă sovietic în special al petrochimiei, mului „Progrese în cni- Ancheta organizată de — Turneul internaţional
niu al chimiei contempo acad. N. IC. Kocetkov, pune a obţinut rezultate foar mia şi tehnologia polime revista .,France Football" masculin de baschet de la
rane. în lumină meritele remar te bune, de prestigiu in rilor” reprezintă o cont’ 1- l-a desemnat drept cel Madrid a fost cîştigat de
Apărută în condiţii gra-, cabile ale tovarăşei aca ternaţional. reprezentativa Iugoslaviei,
flce deosebite la presti demician doctor inginer Tovarăşa academician buţie de preţ la mai buna mai bun fotbalist euro care în ultimul meci al
cunoaştere
a
realizărilor
gioasa Editură „Nauka" a Elena Ceauşescu în apro d o c t o r inginer Elena pean al anului 1988 pe competiţiei a învins cu
Academiei de Ştiinţe a fundarea unor aspecte e- Ceauşescu, care este nu cercetării ştiinţifice româ olandezul Marco van Bas- scorul de 88—80 (41—37)
U.R.S.S., lucrarea impre senţiale ale ştiinţelor chi numai un om politic de neşti, la întărirea prie ten, care a cucerit trofeul echipa braziliană Monte
sionează prin înalta ei ţi mice contemporane,, acti seamă, ci şi un mare teniei şi amplificarea co „Balonul de aur". Libano.
nută ştiinţifică, înscriind, vitatea ştiinţifică multila chimist, are meritul im laborării româno—sov'eti- Marco van Basten a Partida a fost urmărită
ce.
pe întinderea a 328 de terală a autorului volumu portant de a fi pus, în totalizat 129 puncte, fiind de peste 6000 de specta
pagini, o mare varietate lui. România, bazele cercetări Vom fi oricînd gata, a urmat în clasament de tori.
de date şi prezentări ana lor în domeniul clvmiei declarat vorbitorul, să pu
litice, precum şi 545 de * şi petrochimiei moderne şt blicăm în U.R.S.S. aseme
titluri bibliografice din li de a fi autorul unei struc nea lucrări de înaltă ţinu
teratura consacrată do Cu prilejul lansării ofi turi organizatorice eficien tă ştiinţifică ce servesc
meniului. ciale a volumului „Pro te a cercetării ştiinţifice la întărirea colaborării re
După cum arată editorii grese în chimia şi tehno româneşti ■ în ansamblu] ciproc avantajoase dintre
volumului, cai'tea prezin logia polimerilor", la Mos ei. ţările şi popoarele noastre,
tă rezultatele cercetărilor cova a avut loc o festi La rîndul său, academi la progresul general al
ştiinţifice efectuate sub vitate la care au partici cianul A. M. Prohorov, ştiinţei.
conducerea tovarăşei aca pat acad. A, M. Prohorov, laureat al Premiului No CANALUL DE SUEZ cile de trafic a dus la
demician doctor inginer membru al Prezidiului A- bel, a scos în relief con Şl VENITURILE un grav accident in lanţ
Elena Ceauşescu la Insti cademiei de Ştiinţe a tribuţia remarcabilă a to petrecut pe autostrada
tutul de Cercetări Chimi U.R.S.S., Laureat al Pre varăşei academician doctor Cu prilejul apariţiei vo Potrivii datelor oficiale Paris - Lyon. In evenimen
ce din Bucureşti în pe miului Nobel, acad. N. A. inginer Elena Ceauşescu lumului „Progrese în chi difuzate la Cairo, venituri tul rutier au fost antre
rioada 1983—1986. Este e- Plate, directorul Institutu la adîncirea şi diversifica mia şi tehnologia polime le obţinute prin taxele per nate peste 20 de autotu
xaminată — subliniază lui pentru sinteze petro rea colaborării tehnico- rilor", la Moscova a fost cepute pentru tranzitul prin risme şi autovehicule. Zece
Editura „Nauka" — „O chimice al Academiei de ştiinţifice româno—sovie organizată o expoziţie de Canalul Suez se vor cifra persoane au fost rănite.
gamă largă de probleme Ştiinţe a U.R.S.S., prof. tice, la intensificarea ra carte, la loc de frunte in acest an la 1,3 miliarde Circulaţia pe autostradă a
ale chimiei şi tehnologiei A. S. Polak şi prof. A. I. porturilor de rodnică con fiind prezentate operele, dolari. fost întreruptă pentru circa
polimerilor, ce cuprinde Sloveţki, şefi de sector la lucrare dintre cercetătorii t o v a r ă ş u l u i Nicolae In 1989, se va trece la două ore.
între altele sinteza poli Institutul pentru sinteze şi oamenii de ştiinţă din Ceauşescu, precum şi lu cea de-a doua etapă de
merilor prin diferite me petrochimice, acad. N. K. cele două ţări în cele mai crări ştiinţifice ale tovară modernizare a acestei căi MONUMENTUL
tode, modificarea chi Kocetkov. autorul prefeţei variate domenii ale ştiinţei. şei Elena Ceauşescu. Tot internaţionale de naviga ZAHĂRULUI
mică a macromolecule- la ediţia în limba rusă a Rolul tovarăşei Elena odată, o expoziţie de fo ţie, prin lărgirea sa cu
lor, metodele de , stu volumului, acad. K. M. Ceauşescu în promovarea tografii a înfăţişat reali aproximativ 50 metri şi a- In centrul micului orăşel
diere a polimerilor şi dis Diumaev, vicepreşedinte al cercetărilor ştiinţifice diin zări obţinute de poporul dincirea pină la 24 metri, Dacice, din Cehia de Sud,
tribuţia masei lor mole Comitetului de stat al România, în pregătirea de român în opera de con pentru a permite trecerea
culare, dependenţa pro U.R.S.S. pentru ştiinţă şi cadre de specialitate cu strucţie a noii orînduiri, unor nave de foarte mare se află un monument cu
prietăţilor acestora de tehnică, reprezentanţi ai înaltă calificare — a spus îndeosebi în perioada de capacitate, cum ar fi pe rios : pe un piedestal din
structură, evaluarea po conducerii unor ministere vorbitorul — este de ma mari Înfăptuiri în toate trolierele de 250 000 tone. granit cenuşiu stă un cub
sibilităţilor de utilizare şi instituţii centrale so ximă importanţă. Lucrarea domeniile vieţii şi muncii strălucitor, cu feţele şle
practică a polimerilor. Lu vietice, alte persoane ofi recent apărută în editura naţiunii ce a urmat isto GRAV ACCIDENT fuite. Scopul acestei com
crarea este destinată spe ciale, reprezentanţi ai pre- ’ „Nauka" are meritul de a ricului Congres al IX-lea IN LANŢ poziţii ? A reaminti că, în
cialiştilor în domeniile sei centrale şi de specia- . prezenta interes nu numai al Partidului Comunist anul 1843, la Dacice a
ştiinţei şi ingineriei teh litate sovietice. pentru chimjşti. ci şi pen Român. Depăşirea limitei legale fost produs primul cub de
de viteză în condiţii difi zahăr din Cehia.
în diverse ţări ale lumii MANIFESTĂRI CONSACRATE ROMÂNIEI o „Seară românească" cu
au loc manifestări consa participarea unor foşti
crate României, organizate cantă a vieţii internaţio culturală, la care ş-a sub doctoranzi şi studenţi egip
cu prilejul aniversării pro nale. liniat importanţa actului teni în' ţara noastră ; în COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
clamării Republicii. în Astfel, la comuna Prie de la 30 Decembrie 1947 * Oraşele vest-germane Co-
cadrul lor sînt relevate tenia chino—română, în în desfăşurarea procesului burg şi Wesferstade s-au „MOŢUL" BRAD
succesele obţinute de po apropiere de Beijing, s-a revoluţionar din Româ inaugurat -expoziţii de
porul ţării noastre în ope organizat o acţiune festivă, nia ; la Berlin, a fost fotografii şi de carte româ strada Avram lancu nr. 30,
ra de construire a socia în cursul căreia a fost organizată o expoziţie de nească ; La -Lagos a avut
lismului, progresele înre vernisată expoziţia com carte, politico-istorică şi loc o conferinţă de presă ÎNCADREAZĂ URGENT
gistrate în dezvoltarea plexă de carte, artizanat cultural-ştiinţifică. româ consacrată unor impor
multilaterală a patriei. şi fotografii sub genericul nească, în cadrul căreia tante momente din dez ® 1 tinichigiu auto
Este; de asemenea, relie „România la 41 de ani de pe loc de frunte au fost voltarea ţării noastre pe ® 1 mecanic auto
fată unitatea întregului la proclamarea Republicii prezentate opere ale tova calea . s o c i a l i s m u l u i ; Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
popor în jurul Partidului — realizări şi succese"; răşului Nicolae Ceauşescu. : La Bibliotecă municipală
Comunist Român, al secre La Institutul cubanez de secretar general al' Pârtii, „San Isidiro',' - din Lima zute de legile 12/1971 şi 57/1974
tarului său general, tova prietenie cu alte popoare dului Comunist Rorpân, a fost organizată o expo Informaţii suplimentare la sediul coope
răşul Nicolae Ceauşescu, şi la Casa de cultură a preşedintele Republicii So ziţie de fotografii şi o
ctitor al României mo municipiului Guanabacsa cialiste România'; La expoziţia -de carte. rativei, telefon 50791,
derne, personalitate mar a avut loc o manifestare Cairo a fost organizată (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. J <M065 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex; 72288. TIPARUL; Tipografia beva, str. 23 August, nr. 275.