Page 94 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 94
n ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Locuinţe noi pentru* mineri
&
(Urmare din pag. 1) află in finisare, iar la blo titativ şi calitativ sarcinile
.'CONO
B
cul nr. 55 s-a ajuns cu formulate de secretarul ge N ii iu; ii; el
structura la nivelul etaju neral al partidului, tova Centrul tio
de oameni, in p'ezent e- lui IV • Au acţionat pen energiei elet
xistă 40 de constructori in tru aceste lucrări formaţii răşul Nicolae Ceauş esc u, nedoura, i
Lupeni şi circa 50 in U'i- in Expunerea făcută la şe l’olverea ne
unităţile
c ani. le conduse de Constantin dinţa comună a Plenarei treprinderilc ec
Ungureanu (dulgheri), Du
C.C. al P.C.R., a organis
— Cind va ii gata acest munleipiulu
bloc ? mitru Popa (mozaicari), melor democratice şi or inisit de la
Vasile Doşteţeanu (Lim- ganizaţiilor de masă şi nulul peste
— Este un bloc cu pa plari), Aurel Mardan (zi obşteşti din 28-30 noiem energie ele
tru etaje şi 38 de aparta dari) • La magazinul ge brie 1988. In acest scop, tate deoseb
mente. Cu scara a lll-a s-a neral din Uricani - un in prezent se fac eforturi privinţă au
ajuns la ultimul etaj, iar frumos obiectiv edilitar a- deosebite pentru predarea Iectivele S. nu
c.
la
aici ne aflăm, după cum Hat in construcţie — struc I.A.C.R.S., :
se vede, Id construcţia e- tura este terminată şi, in spaţiilor comerciale de la limentara,
tajului trei. Angajamentul prezent, se lucrează la în parterul blocurilor 53, 54, f u r i induse
nostru este să încheiem 55 şi 56 din Uricani. Avem
structura blocului B 1 in chiderile exterioare. Aici, asigurată forţa de muncă_
cinstea Zilei Republicii. Ne la magazin, s-a remarcat pentru finisaj. De aseme
vom respecta acest anga echipa de dulgheri condu nea, am luat măsurile ce
jament. să de Andrei Krech • Alte se impun pentru pregăti
rea condiţiilor necesare în
nume de constructori aflaţi
Tot de pe „acoperişul" • 19,0C
etajului doi, notăm că a- pe şantierele Uricaniului : deplinirii sarcinilor din 19,25 Te;
maistrul Nicolae Macavei,
ceste eforturi sini semna ing. Nicolae Tămaş, sing. 1989. In penultimul an al tările f<
te de Ştefan Nagy, loan Gheorghe Lădaru şi alţii actualului■ cincinal, avem t o v e r o ;
Nag y, Anton Laszlo, Liviu 9 Pe şantierul blocului B 1 ca sarcină construirea u- Ceauşesct
Hoza, Lazăr Bogdan, Ni nui număr de 220 aparta de mun
colae Andrei, Nicolae soseşte, In jurul orei 15, mente in zona Bărbăteni. revoluţion
Geoancă, Ştefan Roşea şi maşina 31 HD 5357 încăr La blocurile 56 şi 67, care pregătirea
mulţi alţii. cată cu BCA pentru con trebuie predate in semes al XlV-lea
Împreună cu inginerul strucţia zidurilor despărţi trul I 1989, am atacat de pentru pr
Cristian Serbam, adjunctul toare ; şoferul se numeşte ja fundaţiile. Ne angajăm nomic şi
şefului de brigadă, am fă Mihai Mreneş şi este la să intimpinăm marile eve mâniei. *
cut un succint bilanţ al cea de-a patra cursă e- nimente din anul viitor — lioane to
activităţii desfăşurate de fectuătâ pînă la ora res Congresul al XlV-lea al 1989, p«
constructorii din Orăştie pectivă. partidului şi cea de-a 45-a continuă
in localităţile Văii Jiului: — Dorim — ne declara, aniversare a eliberării pa lui produ
• De circa 6 luni a fost in final, tovarăşul Antonie triei — cu îndeplinirea şi tului — o
terminat, tot in ansamblul lacob, secretarul organi depăşirea sarcinilor ce ne ză al in
„Brăila", blocul M 4, cu zaţiei de partid a brigăzii revin', cu toi mai multe revoluţii c
30 de apartamente 9 La — să acţionăm in aşa fel locuinţe puse Io dispoziţia România i
Uricani, blocul nr. 56 se incit să materializăm can minerilor. tar ® 20,
1,
Festiv-’ li
„Cintt
I.A.C.R.S. Hunedoara. Pe şantierul de construcţii al furnalului t din Hunedoara 20,40 <
se desfăşoară din plin lucrările şi la turnul de răcire cu tiraj natural, unde îşi des Controlul — mijloc puternic de
făşoară activitatea formaţiile de lucru de fierar-betoni.şti şi dulgheri, conduşi de Du carte a
mitru Gologan şi Moise Felcki. Documen
perfecţionare a îndeplinirii liotăririlor a Studioi
o 21,00
Pentru creşterea eficienţei activităţii productive (Urmare din pag. 1) co-o rganizatorică şi educa conomic finanţat pe peri „Pădurea
nuvele d
oada trecută din acest an
tivă, de orientare a efor
şedinţa comună a Plenarei turilor tineretului. din mu cu 8—14 la sută Producţie
film.. Pa
(Urmare din pag. 1) raturii se utilizează, ex fapt ce va conduce la C.C. al P.C.R., a organis nicipiul Hunedoara la rea Un alt obiectiv de I n- pisod e
clusiv, gazul de furnal". micşorarea consumurilor şi melor democratice şi or lizarea sarcinilor profesio semnătate deosebită ■ în pe
— Ce alţi factori pot in a cheltuielilor — va tre ganizaţiilor de masă şi nale, ridicarea nivelului rioada analizată desfăşu nai o 2:
şui Nicolae Ceauş eseu, în fluenţa consumurile spe bui să rezolvăm problema tehnic şi calitativ al pro rată dc organizaţiile U.T.C. programt
Expunerea la şedinţa co cifice ? aerului la suflante, deci, obşteşti. ducţiei, reducerea Consu din municipiul Hunedoara
De altfel, este locul să
mună a Plenarei C.C. al — Grija oamenilor este funcţionarea furnalelor cu subliniem că dezbaterea • murilor şi valorificarea su l-a constituit educarea
' P.C.R., a organismelor de de bază. De pildă, în 1988, două suflante". Expunerii t o v a r ă ş u l u i perioară a materiei prime, patriotică, revoluţionară a AZm
mocratice şi organizaţiilor faţă de 1987, consumul de — Pe baza rezultatelor Nicolae Ceauşescu a în materialelor, energiei şi tinerilor, îndeosebi a ce
de masă şi obşteşti din 28— bandă transportoare a fost obţinute în 1988 — con ceput şi va continua în corn b usti bililo r, creşterea lor din şcoli, prin antre
DEVA:
30 noiembrie a.c. Şi tre redus cu 22 tone. Dar cluziona tovarăşul Gheor- mod sistematic şi temei mai accentuată a produc narea unui număr tot mai Nurnberg
buie, prin tot ceea ce fa creşterea producţiei fizice ghe Muntoanu, contabilul nic, atât în Învăţământul tivităţii muncii, a renta mare de tineri în acţiunile Detaşa mc
cem, să ne înscriem acti conduce la reducerea tu şef al C.S.V. Călan — poliiico-idoolpgic, cît şi cu bilităţii şi eficienţei eco specifice şcolilor, între ca (Arta);
vitatea pe liniia acestor ce turor consumurilor speci ne-aan completat progra întreaga masă de tineri, nomice în toate domeniile. re „Ziua secretarului", Să-ţi v
mine (M*
rinţe, să tindem, de fapt, fice. In ultimele zile ale mele de eficienţă cu noi astfel incit această acţiu Colectivul de control a- ,,Cea mai bună şcoală" ş.a. reasma p
1
să ne apropiem cît mai anului 1988, noi am atins măsuri pe care le vom su ne să determine perfecţio preciază că în organizaţii care au stimulat interesul dern —
Hong
mult de momentul cînd in o creştere a producţiei de pune aprobării la apropia narea in permanenţă a le U.T.C. de la laminoa- pentru pregătirea multila PETROS K
bilanţul unităţii noastre 15—45 tone/oră şi vrem ta adunare a oamenilor activităţii organizaţiilor rele de semifabricate nr. 2, terală a elevilor. ză-m*
vor putea fi înscrise bene să sporim acest nivel. Şi muncii. Faptul că în ulti U.T.C., creşterea contribu de sîirmă nr. 2 şi 3, trans Colectivul de control şi (Par
mi-,
ficii la toate capitolele. calitatea materiilor pe ca ma parte a lui 1988 am ţiei lor la sporirea pro porturi şi alimentare a o- îndrumare a relevat însă iemb.
Anul 1988 ne-a dat satis re la primim are mare obţinut unele rezultate ducţiei materiale în judeţ, ţdlăriilor Martin, Sectorul .şi unele lipsuri şi neajun deş (Un
facţia unor creşteri în a- importanţă. De exemplu, bune la capitolul eficien cu deosebire în ramurile minier Teliuc, brigăzile suri care trebuie elimina Trei seri;
ceastă direcţie, însă nu pe dacă cocsul are umiditate ţei denotă că unitatea de maximă solicitare pen 62 şi 6-i — I.A.C.R.S.II. şi te din munca organizaţii titrai); 1
deplin. Iată de ce reduce mare, consumăm materiale noastră dispune de rezer tru economia naţională. în altele au fost organi lor U.T.C. La baza între pînzele
ni re în
rea cheltuielilor totale şi în plus. . ve pe această linie şi tre Concluziile desprinse zate mai multe acţiuni în gii lor activităţi trebuie farul);
materiale rămîne pentru La secţia cocsificare am buie să insistăm pentru s-au oprit mai cu seamă sprijinul producţiei — de să stea tezele, ideile şi măriţi
noi un obiectiv mereu ac consemnat declaraţia tova valorificarea lor. Mă gân la modalităţile în care or cade, săptămâni şi zile .re orientările cuprinse în ma (Minerul,
cord uri,
tual". gistrala Expunere a secre (Retezat)
răşului Ioau Văcariu, se desc, în primul rînd, la ganele de tineret trebuie cord în recuperarea şi va
— In ce secţii sau uzine cretarul comitetului de reducerea consum uni lor să acţioneze pentru creş lorificarea materialelor re- tarului general al partidu roţe fără
roşie) ;
sint mai vizibile eforturi partid al secţiei : „Ne-ara specifice de materii prime, terea producţiei de mine folosibile, întărirea spiri lui, tovarăşul Nicolae Sfîrşitul
le siderurgiştilor pentru încadrat în consumul de materiale şi energetice, reu de fier, fontă, oţel, la tului de răspundere, ordi Ceauşescu la şedinţa co OR AŞ TI
creşterea rentabilităţii ? 1,498 tone de cărbune/tona micşorarea cheltuielilor cu minate, tricotaje, încălţă ne şi disciplină ia locul mună a Plenarei C. C. al grozavi
Marin (
— Fără nici o îndoială, de cocs, cît a fost plani întreţinerea şi funcţionarea minte şi alte produse. . de muncă — ca şi alte ac P.C.R., organismelor demo GTU-BA
eforturi deosebite există ficat, datorită măsurilor utilajelor, creşterea pro întrecerea utecistă, cu ţiuni economico-organiza- cratice şi organizaţiilor de căpitan
pe fluxul de fabricaţie a luate pentru eliminarea ducţiei fizice şi, pe aceas noscută sub genericul „Ti torice şi politice determi masă şi obşteşti din 28— cultură)
na (Dac
fontei cenuşii, care este risipei la dozarea, măcina tă bază, a valorii produc neretul — puternică forţă nând depăşirea planului e- 30' noiembrie a.c. snltinibs
produsul nostru de bază. rea şi transportul cărbu ţiei marfă, îmbunătăţirea socială", s-a afirmat ca o Nord :
(Murcşn
Aici s-au înregistrat şi nelui pe benzi, precum şi calităţii produselor ş.a. importantă pârghie politi narea S
acele satisfacţii de care a- prin ştamparea corectă a ÎNTREPRINDEREA de transporturi
minteam şi tot aici tre pilotului de cocs". AUTO HUNEDOARA-DEVA
buie să insistăm pentru Sing. Marin Isac, şeful
noi împliniri. secţiei furnale XI : „Avînd str. Horea nr. 12—14
Am poposit la secţia a- aglomerat bun, furnalele uuiiii [munmu
Fentr
glomcraire, una din „veri de mare capacitate func A N U N Ţ Ă fi în i
gile" producţiei de fontă. ţionează în prezent bine. Toate unităţile deţinătoare de parc auto frumoa
Tovarăşul inginer Petru în încărcătură, ponderea LOTO A REVELIONULUI variabil
Bir ta, şeful secţiei, nc-a aglomeratului este de vor prezenta, prin delegat, pînă la data de fia slal
declarat; „Pentru a redu 80—90 la sută. De aici, D/N 11ANUARIE 1989 31 ianuarie 1989, autorizaţiile de transport nord.
nime v
ce cheltuielile, trebuie să avaintaje în lanţ: reduce tre mi
micşorăm pe orice căi con- rea cantităţii de minereuri tip M.T.Tc. pentru vizare pe anul 1989. «rad,
• sumurile. Noi am redus brute, mersul benzilor w atribute clţttourl in, Vizarea se face în conformitate cu apro între ţ;
Local
consumul de energie elec transportoare este diminu SÂNI, AUTOTURISME, EXCURSII elimine
trică, de pildă, prin sta at, consumul de calcar este bările date de către Inspectoratul Auto Re
bilirea unui program efi mai mic, la fel şi consu in R.D.GERMANA publican Bucureşti şi transmise prin împu fi în La n
cient de funcţionare a a- mul de cocs etc. In privin cu cer
glomeratorului (una din ţa consumului de gaz me > Se efectuează 12 extrageri; ternicitul său la I.T.A. Hunedoara. tul izc
liniile de fabricaţie se a- tan, am trecut la folosirea Pentru autovehiculele la care s-a soli slab.
rat, ct
flă în reparaţii). • Astfel, unor instalaţii tipizate > Se extrag 120 de numere; cătoan
între orele 6—21 — stabi pentru uscarea jgheaburi l Biletele de 25 lei participă la toate cele 12 citat circulaţia în afara judeţului, se va pre dic. T
lite pentru funcţionare — lor (cu randament mult zenta în scris justificarea zonei de activitate pe
chiciui
aglomeratorul se opreşte mai mare) şi căutăm so extrageri; scrvici
cînd frecvenţa în sistem luţii pentru înlocuirea to t Cîştigurile fazei a IlI-a suplimentară se a- a Întrepri^erîj.
este mai slabă. La gaz me tală a gazului metan cu cordă din fondul special al sistemului Loto,
tan, am luat măsuri de unele resurse energetice Relaţii suplimentare se pot obţine la se
închidere completă pe proprii ale combinatului î Vînzarea biletelor: pînă sîmbătă, 31 cleerin- diul I.T.A. Hunedoara, telefon 12160, 12162, m
timpul staţionării fluxului. nostru. Pentru creşterea brie 1988.
Pentru menţinerea tempe producţiei în anul viitor — 12161 interior 15 si 20.