Page 13 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 13

IN                      PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA!                       ---------------------------- t  ţ


                                                                                                    Din primele zile ^
                                                                                                    ale anului,

                                                                                            \  importante  succese  j

                                                                                             ţ în producţie )

                                                                                                MINEREU PESTE
                                                                                                      PLAN

            mimEmfflniniiM                                                                   s  încheind  anul  1988
                                                                                              cu   realizări   deosebite
                                                          U  I A R   J U  D  E Ţ E A N        în   producţie,   oamenii  i
                                                                                              muncii  de  la  Mina  De­
                                                                                              va au abordat noul an
                                                                                              —   penultimul  din  cel
                Anul XLI, nr. 9 684      VINERI, 6 IANUARIE 1989       4 pagini - 50 bani     de-al optulea cincinal
                                                                                              —    cu  hotărîrea  de  a
                                                                                              obţine  noi  şi  importan­
                                                                                              te  succese,  de  a  cinsti
                                                                                              cea  de-a  45-a  aniver­
                                                                                              sare  a  eliberării  pa­
                EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU                                       triei  şi  Congresul  al
                                                                                              XlV-lea   al   partidului
                                                                                              cu  însemnate  depăşiri
                  STRĂLUCIT mmmOE MUNCĂ şi: acţiune revoluţionară                             de  plan,  asigurînd  eco­
                                                                                              nomiei  naţionale  canti­
                  c                                                                           tăţi  sporite  de  metale
                   Sporirea veniturilor oamenilor muncii —                                    în concentrate. mobilizare
                                                                                                Printr-o
                                                                                              exemplară  la  toate  lo­
                   indisolubil legată de dezvoltarea forjelor                                 curile  de  muncă  din
                                                                                              subteran  şi  de  la  su­
                                                                                              prafaţă,  prin  organiza­
                     de producte, creşterea productivităţii                                   rea  judicioasă  a  lucru­
                                                                                              lui pe formaţii şi schim­
                              muncii, ridicarea nivelului                                     buri  şi  folosirea  la  pa­
                                                                                              rametri  a  utilajelor  şi
                                                                                              echipamentelor  din  do­
                                 calitativ al produselor                                      tare,  minerii  de  la  De­
                                                                                              va  au  extras  peste  pre­
                                                                                              vederi,  de  la  începutul
                Partidul Comunist Român  nomiei  româneşti  _  teme­  Din  iniţiativa  tovarăşu­  primei  săptămîni  a  a-
              a  conceput  dezvoltarea   lie  trainică  pentru  ridi­  lui  Nicolae  Ceauşescu,  de   nului 1989, mai mult de
              economico-socială  a  ţării   carea  continuă  a  calităţii   la 1 august 1988 s-a tre­  600 tone minereu cupri­
              nu ca pe un scop în sine,   vieţii — este rezultatul po­  cut  la  o  nouă  majorare  a   fer  şi  300  tone  mine­
              ci  ca  singura  cale  de  ri­  liticii   clarvăzătoare   a   retribuţiei,  acţiune  ce  se   reu complex.           Crîntpei din vastul tablou al şantierelor de investiţii
              dicare  a  calităţii  vieţii  oa­  partidului  nostru,  a  mo­  va  încheia  în  august  a.c.   Asemenea   întregului   hunedorene.   Foto NICOLAE GHEORGHIU
              menilor.  In  Expunerea  la   dului strălucit în care se­  prima  etapă  a  majorării,   popor,  ei  îşi  îndreaptă
              înaltul  forum  democratic   cretarul său general, tova­  retribuţia minimă pe eco­  cu  recunoştinţă  gîndu-
              din  luna  noiembrie  1988,   răşul Nicolae Ceauşescu, a   nomie s-a ridicat Ia 2 000   rile  spre  secretarul  ge­  Baze temeinice viitoarei
              t  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicolae  aplicat legităţile generale  lei  lunar.  De  la  1  noiem­  neral  al  partidului,  Mi­
                                                                 brie  1988  se  aplică  deja   nerul  de  Onoare  al  ţării,      recolte de legume
                                                                 etapa  a  ll-a  a  majorării,   t o  v  a  r  ă  ş  u  l    Nicolae
                    Teze, idei, orientări din Expunerea          ceea ce ridică numărul ce­   Ceauşescu,  spre  tovară­
                    tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU                lor  ce  au  beneficiat  de   şa  Elena  Ceauşescu  şî   Ferma  nr.  7  a  Asociaţiei   a  fost  producţia  pe  tere­
                                                                 majorare  la  mai  mult  de   le  urează,  din  inimi   horticole   Deva,   condusă   nul  neacoperit.  La  cul­
                    la şedinţa comună a Plenarei C.C.            jumătate  din  totalul  per­  calde  de  mineri  „La   de  ing.  Mircea  Muzicaş.   tura  de  ardei  gras  produc­
                  al P.C.R., a organismelor democratice          sonalului muncito-r.         mulţi  a  n  i s  ă  n  ă  t a  t e     a  acumulat  o  bună  expe­  ţia  medie  înregistrată  a
                                                                                                                                                   ajuns  la  38  tone  la  hectar,
                                                                                                                        rienţă  în  privinţa  culti­
                    şi organizaţiilor de masă şi obşteşti          Se  aplică  cu  hotărîre   şi  viaţă  lungă,  spre  glo­  vării  legumelor  în  solarii.   iar  la  castraveţi  soiurile
                                                                 principiile socialiste de re­  ria  şi  fericirea  patriei
                        din 28—30 noiembrie 1988                 tribuire  a  muncii,  respec-   noastre  dragi,  România   Acest  fapt  îşi  găseşte  ex­  cele  mai  productive  au  dat
                                                                 tîrtdu-se  în  acelaşi  timp   socialistă.             presie  concretă  în  rezul­  o  recoltă  de  70—Oo  tone
                                                                 normele  echităţii  socialis­                      i   tatele  înregistrate  în  pro­  la hectar.
              Ceauşescu,  secretarul  ge­  aie  socialismului  la  con­  te.  Majorarea  a  început                     ducţie  în  anul  trecut,  cînd   Şeful   fermei   apreciază
              neral  al  partidului,  subli­  diţiile  concrete  ale  Româ­  cu  retribuţiile  cele  mai                planul  la  producţia  fizică   că  un  factor  cu  influenţă
              nia  :  „In  întreaga  sa  po­  niei.              mici.  In  cadrul  fiecărei                            a  fost  depăşit  cu  două   hotărîtoare  asupra  produc­
              litică,  partidul  nostru  a   Urmarea  firească  a  a-   etape,  primii  la  majorare   fN ZIARUL DE AZI ;  procente,  iar  la  venituri   ţiei  îl  reprezintă  folosirea
              pornit  şi  porneşte  de  la   cestei evoluţii — impresio­  au  fost  oamenii  munci:                     cu şase procente.          unor  seminţe  din  categorii
              faptul că ridicarea nivelu­  nantă  în  anii  de  după   din  sectoarele  prioritare   •  Reparaţii  de  calitate   Cu  toate  că  ferma  nu   biologice  superioare,  cît  şi
              lui de trai material şi spi­  Congresul  al  IX-lea  aJ   ale economiei.          la  utilajele  agricole  —   a  avut  asigurată  folia  de   a  unor  răsaduri  viguroase,
              ritual al poporului consti­  partidului  —  a  fost  spori-   Personalul muncitor din                     poLietilenâ  necesară  decît   de  calitate.  Iată  de  ce
              tuie obiectivul fundamental   rea avuţiei sociale şi a ve­  economie  a  primit  ve­  sarcină  principală  a   pentru  acoperirea  a  5,8  ha   s-a  acordat  atenţie  pro­
              al  dezvoltării  economico-   nitului naţional, factori ne­  nituri   suplimentare   şi   mecanizatorilor  din  cele  15  destinate  pro­  ducerii  în  fermă,  pentru
              sociale,  al  politicii  parti­  mijlociţi  al  creşterii  nive­  prin  creşterea  adaosu­  •  Cantitatea  nu  justifi­  ducţiei  de  legume,  datorită   unele  sortimente  de  le­
              dului  nostru  comunist,  e-                       lui  de  acord,  a  spo­                               valorificării   cu   eficienţă   gume, a unor cantităţi spo­
                                        lului  general  de  trai,  a                             că  lipsa  calităţii  în   ridicată   a   potenţialului   rite  de  sămînţă.  cu  însu­
              senţa  însăşi  a  societăţii   veniturilor  fiecărui  om  al   rului  de  vechime  şi  a  ce­             productiv   al   pămîntului   şiri  biologice   superioare.
              socialiste multilateral dez­  muncii. In această perioa­  lorlalte  adaosuri  la  re­  munca  de  propagan­  s-au  obţinut  recolte  supe­  Fireşte,  pe  întregul  ciclu
              voltate  pe  care  o  edifi­  dă,  fondul  de  retribuţie  a   tribuţie  care  se  calculea­  dă vizuală  rioare  la  fiecare  cultură.   de producţie s-a acordat
              căm  cu  succes  pe  pămîn-   crescut  de  aproape  şase   ză în funcţie de retribu-                      Pe   suprafeţele   acoperite,
              tul patriei".             ori,  Iar  retribuţia  medie                          •  Curier  social-cetăţe­  spre  exemplu,  s-au  reali­     NICOLAE TIRCOB
                Evoluţia dinamică a eco-  de peste trei ori.     (Continuare în pag. a 2-a)     nesc                    zat  80  de  tone  tomate  la
                                                                                                                        ha, faţă de 50 de tone cît  (Continuare în pag. a 2-a)


                                                                                „Putem face mai mult, mai bine“


                                                                      De  aproape  două  dece­  dezvoltat  an  de  an,  am   văzind   cu   ochii,   diversifi-   expandat,  elemente  de  be­
                                                                    nii,  I.M.C.  Deva  şi-a  făcut   devenit  un  adevărat  com­  cindu-şi  producţia,  in  func­  ton  armai  şi  precomprimat
                                                                    un   nume.   Unul   cunoscut   binat   de   materiale   de   ţie  de  necesităţile  de  con­  etc.  Astăzi  producem  peste
                                                                    şi  recunoscut  de  către  toţi   construcţii.   Nu-i   nici   o   strucţie   din   judeţ,   din   900  tipuri  de  materiale  pen­
                                                                    beneficiarii  din  ţară,  chiar   exagerare  :  producem  peste   ţară.   Astăzi   avem   peste   tru  construcţia  de  locuinţe,
                                                                    de   unii   parteneri   externi.   900   sorlotipodimensiuni   1  800  de  lucrători,  din  care  -   pină  la  cele  pentru  iriga­
                                                                    Da,  pentru  că,  in  anii  din   pentru  beneficiarii  din  ţară   mai  bine  de  35  la  sută   ţii   şi   alte   obiective   de
                                                                    urmă,  produsele  I.M.C.  De­  şi de peste hotare.  sint comunişti, constituiţi  mare   însemnătate   pentru
                                                                    va  sint  căutate  şi  peste  ho­                                             economia naţională.
                                                                    tare.                                                                          Sfirşit  de  am,  inceput  de
                                                                      —  Deci,  anul  acesta,  cind   ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE                 an.   Moment  Pe  bilanţ  :
                                                                    vom   cinsti   împlinirea   a                                                 Diploma   de   întreprindere
                                                                    patru   decenii   şi   jumătate       DE CONSTRUCŢII DEVA                     fruntaşă  in  1971  -  la  doi
                                                                    de   la   eliberarea   patriei                                                ani  de  la  înfiinţare  ;  „Or­
                                                                    şi  va  avea  loc  Cong'esui   Tot  de  la  inceput  mun­  in 10 organizaţii de bază.  dinul  Muncii"  clasa  a  ll-a
                                                                    al   XlV-lea   al   partidului,   ceşte   aici   şi   maistrul   —  Dacă  ar  ii  să  lacem   în  1972  ;  întreprindere  Irun
                                                                    I.M.C.   Deva   va   împlini   Nicolae   Bozdog,   secretarul   un  scurt  istoric  al  produc­  taşă  pe  ramură  -  in  1973
                                                                    douăzeci  de  ani  de  exis­  comitetului   de   partid,   un   ţiei  noastre  -  intervine  in­  şi   1975,   „Unitate   model"
                                                                    tenţă.                    meseriaş  de  elită,  care  a   ginerul  Dionisiu  O  Iţea  nu,   pe  ramura  materialelor  de
                                                                      -   Eu  am  venit  in  fa­  trecut   prin   toate   secţiile   şeful   serviciului   organiza­  construcţie.  Sint  tot  atitea
                                                                    brică   înainte   de   punerea   de  bază  ale  întreprinderii,   rea  producţiei  şi  a  muncii,   steie  ce  strălucesc  la  Pd
                                                                    ei  în  funcţiune  -  ne  spu­  dobindind  încrederea  mun­  am  putea  spune  că  am   noul  de  onoare  al  munci
                întreprinderea  pentru  ma  terinlo  de  construcţii  Deva.   ne   unul   dintre   veterani,   citorilor,  a  comuniştilor  de   inceput  cu  prefabricate  şi   pentru  acest  harnic  şi  des­
             Oamenii  muncii  din  formaţia  de  lucru  condusă  de  Ioan                                                                         toinic   colectiv   de   muncă
             Gordun  au  ţinut  să  fio  toţi  prezenţi  în  această  Imagine,   Petru  Bugnaru,  cje  la  sec­  a-J alege in fruntea lor.  tuburi   ,,Premo",   apoi   am
             pentru  că  momentul  coincide  cu  încheierea  la  timp  şi  de   ţia   mecano-energetică.   E-   -  Ca  orice  inceput,  şl   pornit  o  linie  de  cărămizi,   purtind   emblema   „I.M.C
             calitate  a  primei  comenzi  do  prefabricate  realizată  aici  în   ram   diriginte   de   şantier   la  noi  a  fost  greu  -  ne   una  de  vată  minerală,  ca   Deva"  pe  reverul  salope­
             linia  4,  secţia  prefabricate,  pentru  export.  Maistrul  Glteor-   din   partea   beneficiarului.                                telor de lucru.
             ghe  cliiorean,  secretarul  organizaţiei  de  bază  pe  secţie,  ne-a           spune   el.   Dar   colectivul   an  de  an  să  ne  dezvoltăm
             vorbit  despre  abnegaţia  cu  care  fiecare  om  al  muncii  a   In  1969  am  pornit  cu  două   s-a  închegat  bine,  oame­  şi  să  diversificăm  produc­  GH. i. NEGREA
             acţionat,  lucrînd  de  multe  ori  peste  orele  de  program,  pen­  secţii:   prefabricate   şi   tu­  nii  s-au  instruit  din  mers,   ţia:   cehie   pentru   teraco­
             tru  a  putea  acum  cu  mîndrie  să  spună  că  produsele  lor  îl   buri „Premo". Apoi ne-am
             reprezintă pe ei şi ţara.                                                        fabrica noastră a crescut  tă, panouri mari, poiistiren  (Continuare în pag. o 2-a)
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18