Page 13 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 13
IN PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA! ---------------------------- t ţ
Din primele zile ^
ale anului,
\ importante succese j
ţ în producţie )
MINEREU PESTE
PLAN
mimEmfflniniiM s încheind anul 1988
cu realizări deosebite
U I A R J U D E Ţ E A N în producţie, oamenii i
muncii de la Mina De
va au abordat noul an
— penultimul din cel
Anul XLI, nr. 9 684 VINERI, 6 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani de-al optulea cincinal
— cu hotărîrea de a
obţine noi şi importan
te succese, de a cinsti
cea de-a 45-a aniver
sare a eliberării pa
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU triei şi Congresul al
XlV-lea al partidului
cu însemnate depăşiri
STRĂLUCIT mmmOE MUNCĂ şi: acţiune revoluţionară de plan, asigurînd eco
nomiei naţionale canti
c tăţi sporite de metale
Sporirea veniturilor oamenilor muncii — în concentrate. mobilizare
Printr-o
exemplară la toate lo
indisolubil legată de dezvoltarea forjelor curile de muncă din
subteran şi de la su
prafaţă, prin organiza
de producte, creşterea productivităţii rea judicioasă a lucru
lui pe formaţii şi schim
muncii, ridicarea nivelului buri şi folosirea la pa
rametri a utilajelor şi
echipamentelor din do
calitativ al produselor tare, minerii de la De
va au extras peste pre
vederi, de la începutul
Partidul Comunist Român nomiei româneşti _ teme Din iniţiativa tovarăşu primei săptămîni a a-
a conceput dezvoltarea lie trainică pentru ridi lui Nicolae Ceauşescu, de nului 1989, mai mult de
economico-socială a ţării carea continuă a calităţii la 1 august 1988 s-a tre 600 tone minereu cupri
nu ca pe un scop în sine, vieţii — este rezultatul po cut la o nouă majorare a fer şi 300 tone mine
ci ca singura cale de ri liticii clarvăzătoare a retribuţiei, acţiune ce se reu complex. Crîntpei din vastul tablou al şantierelor de investiţii
dicare a calităţii vieţii oa partidului nostru, a mo va încheia în august a.c. Asemenea întregului hunedorene. Foto NICOLAE GHEORGHIU
menilor. In Expunerea la dului strălucit în care se prima etapă a majorării, popor, ei îşi îndreaptă
înaltul forum democratic cretarul său general, tova retribuţia minimă pe eco cu recunoştinţă gîndu-
din luna noiembrie 1988, răşul Nicolae Ceauşescu, a nomie s-a ridicat Ia 2 000 rile spre secretarul ge Baze temeinice viitoarei
t o v a r ă ş u l Nicolae aplicat legităţile generale lei lunar. De la 1 noiem neral al partidului, Mi
brie 1988 se aplică deja nerul de Onoare al ţării, recolte de legume
etapa a ll-a a majorării, t o v a r ă ş u l Nicolae
Teze, idei, orientări din Expunerea ceea ce ridică numărul ce Ceauşescu, spre tovară
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU lor ce au beneficiat de şa Elena Ceauşescu şî Ferma nr. 7 a Asociaţiei a fost producţia pe tere
majorare la mai mult de le urează, din inimi horticole Deva, condusă nul neacoperit. La cul
la şedinţa comună a Plenarei C.C. jumătate din totalul per calde de mineri „La de ing. Mircea Muzicaş. tura de ardei gras produc
al P.C.R., a organismelor democratice sonalului muncito-r. mulţi a n i s ă n ă t a t e a acumulat o bună expe ţia medie înregistrată a
ajuns la 38 tone la hectar,
rienţă în privinţa culti
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti Se aplică cu hotărîre şi viaţă lungă, spre glo vării legumelor în solarii. iar la castraveţi soiurile
principiile socialiste de re ria şi fericirea patriei
din 28—30 noiembrie 1988 tribuire a muncii, respec- noastre dragi, România Acest fapt îşi găseşte ex cele mai productive au dat
tîrtdu-se în acelaşi timp socialistă. presie concretă în rezul o recoltă de 70—Oo tone
normele echităţii socialis i tatele înregistrate în pro la hectar.
Ceauşescu, secretarul ge aie socialismului la con te. Majorarea a început ducţie în anul trecut, cînd Şeful fermei apreciază
neral al partidului, subli diţiile concrete ale Româ cu retribuţiile cele mai planul la producţia fizică că un factor cu influenţă
nia : „In întreaga sa po niei. mici. In cadrul fiecărei a fost depăşit cu două hotărîtoare asupra produc
litică, partidul nostru a Urmarea firească a a- etape, primii la majorare fN ZIARUL DE AZI ; procente, iar la venituri ţiei îl reprezintă folosirea
pornit şi porneşte de la cestei evoluţii — impresio au fost oamenii munci: cu şase procente. unor seminţe din categorii
faptul că ridicarea nivelu nantă în anii de după din sectoarele prioritare • Reparaţii de calitate Cu toate că ferma nu biologice superioare, cît şi
lui de trai material şi spi Congresul al IX-lea aJ ale economiei. la utilajele agricole — a avut asigurată folia de a unor răsaduri viguroase,
ritual al poporului consti partidului — a fost spori- Personalul muncitor din poLietilenâ necesară decît de calitate. Iată de ce
tuie obiectivul fundamental rea avuţiei sociale şi a ve economie a primit ve sarcină principală a pentru acoperirea a 5,8 ha s-a acordat atenţie pro
al dezvoltării economico- nitului naţional, factori ne nituri suplimentare şi mecanizatorilor din cele 15 destinate pro ducerii în fermă, pentru
sociale, al politicii parti mijlociţi al creşterii nive prin creşterea adaosu • Cantitatea nu justifi ducţiei de legume, datorită unele sortimente de le
dului nostru comunist, e- lui de acord, a spo valorificării cu eficienţă gume, a unor cantităţi spo
lului general de trai, a că lipsa calităţii în ridicată a potenţialului rite de sămînţă. cu însu
senţa însăşi a societăţii veniturilor fiecărui om al rului de vechime şi a ce productiv al pămîntului şiri biologice superioare.
socialiste multilateral dez muncii. In această perioa lorlalte adaosuri la re munca de propagan s-au obţinut recolte supe Fireşte, pe întregul ciclu
voltate pe care o edifi dă, fondul de retribuţie a tribuţie care se calculea dă vizuală rioare la fiecare cultură. de producţie s-a acordat
căm cu succes pe pămîn- crescut de aproape şase ză în funcţie de retribu- Pe suprafeţele acoperite,
tul patriei". ori, Iar retribuţia medie • Curier social-cetăţe spre exemplu, s-au reali NICOLAE TIRCOB
Evoluţia dinamică a eco- de peste trei ori. (Continuare în pag. a 2-a) nesc zat 80 de tone tomate la
ha, faţă de 50 de tone cît (Continuare în pag. a 2-a)
„Putem face mai mult, mai bine“
De aproape două dece dezvoltat an de an, am văzind cu ochii, diversifi- expandat, elemente de be
nii, I.M.C. Deva şi-a făcut devenit un adevărat com cindu-şi producţia, in func ton armai şi precomprimat
un nume. Unul cunoscut binat de materiale de ţie de necesităţile de con etc. Astăzi producem peste
şi recunoscut de către toţi construcţii. Nu-i nici o strucţie din judeţ, din 900 tipuri de materiale pen
beneficiarii din ţară, chiar exagerare : producem peste ţară. Astăzi avem peste tru construcţia de locuinţe,
de unii parteneri externi. 900 sorlotipodimensiuni 1 800 de lucrători, din care - pină la cele pentru iriga
Da, pentru că, in anii din pentru beneficiarii din ţară mai bine de 35 la sută ţii şi alte obiective de
urmă, produsele I.M.C. De şi de peste hotare. sint comunişti, constituiţi mare însemnătate pentru
va sint căutate şi peste ho economia naţională.
tare. Sfirşit de am, inceput de
— Deci, anul acesta, cind ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE an. Moment Pe bilanţ :
vom cinsti împlinirea a Diploma de întreprindere
patru decenii şi jumătate DE CONSTRUCŢII DEVA fruntaşă in 1971 - la doi
de la eliberarea patriei ani de la înfiinţare ; „Or
şi va avea loc Cong'esui Tot de la inceput mun in 10 organizaţii de bază. dinul Muncii" clasa a ll-a
al XlV-lea al partidului, ceşte aici şi maistrul — Dacă ar ii să lacem în 1972 ; întreprindere Irun
I.M.C. Deva va împlini Nicolae Bozdog, secretarul un scurt istoric al produc taşă pe ramură - in 1973
douăzeci de ani de exis comitetului de partid, un ţiei noastre - intervine in şi 1975, „Unitate model"
tenţă. meseriaş de elită, care a ginerul Dionisiu O Iţea nu, pe ramura materialelor de
- Eu am venit in fa trecut prin toate secţiile şeful serviciului organiza construcţie. Sint tot atitea
brică înainte de punerea de bază ale întreprinderii, rea producţiei şi a muncii, steie ce strălucesc la Pd
ei în funcţiune - ne spu dobindind încrederea mun am putea spune că am noul de onoare al munci
întreprinderea pentru ma terinlo de construcţii Deva. ne unul dintre veterani, citorilor, a comuniştilor de inceput cu prefabricate şi pentru acest harnic şi des
Oamenii muncii din formaţia de lucru condusă de Ioan toinic colectiv de muncă
Gordun au ţinut să fio toţi prezenţi în această Imagine, Petru Bugnaru, cje la sec a-J alege in fruntea lor. tuburi ,,Premo", apoi am
pentru că momentul coincide cu încheierea la timp şi de ţia mecano-energetică. E- - Ca orice inceput, şl pornit o linie de cărămizi, purtind emblema „I.M.C
calitate a primei comenzi do prefabricate realizată aici în ram diriginte de şantier la noi a fost greu - ne una de vată minerală, ca Deva" pe reverul salope
linia 4, secţia prefabricate, pentru export. Maistrul Glteor- din partea beneficiarului. telor de lucru.
ghe cliiorean, secretarul organizaţiei de bază pe secţie, ne-a spune el. Dar colectivul an de an să ne dezvoltăm
vorbit despre abnegaţia cu care fiecare om al muncii a In 1969 am pornit cu două s-a închegat bine, oame şi să diversificăm produc GH. i. NEGREA
acţionat, lucrînd de multe ori peste orele de program, pen secţii: prefabricate şi tu nii s-au instruit din mers, ţia: cehie pentru teraco
tru a putea acum cu mîndrie să spună că produsele lor îl buri „Premo". Apoi ne-am
reprezintă pe ei şi ţara. fabrica noastră a crescut tă, panouri mari, poiistiren (Continuare în pag. o 2-a)