Page 17 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 17
U i MUL ŢI A NI!
CE
Cald omagiu, profund respect
tovarăşei ELENA CEAUŞESCU,
patriot înflăcărat, eminent om
politic, savant de largă recunoaştere
internaţională, înalt şi strălucit
exemplu de muncă şi viată
U C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Ca în fiecare an, astăzi, înălţarea ştiinţei şi culturii patria noastră. Intruchipînd
întreaga naţiune română pe culmi nebănuite, re virtuţile creatoare ale po
adresează gînd fierbinte prezintă crezul suprem, ţe porului nostru, tovarăşa
de dragoste şi recunoştin lul unei vieţi exemplare. Elena Ceauşescu este un Anul XLI, nr. 9 685 SIMBĂTA, 7 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani
ţă ilustrei sale fiice, to Punîndu-şi întreaga putere exemplu de spirit revolu
varăşa academician doctor de muncă şi elanul virstei ţionar, de dăruire şi pa
inginer Elena Ceauşescu, în slujba luptei clase! siune în muncă.
membru al Comitetului Po muncitoare, încă din, fra Cu înaltă competenţă,
litic Executiv al C. C. al gedă tinereţe tovarăşa tovarăşa Elena Ceauşescu EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
P.C.R., prim-viceprim-minis- conduce activitatea ştiin
tnu al Guvernului Republi Elena Ceauşescu a partici ţifică, învăţămîntuJ şi cul
r
cii Socialiste România. o e- pat la acţiunile organizate tura românească, impri- S1JĂIUEIÎ PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARÂ
şedintele Con mindu-le cote
siliului Naţio valorice care
nal al Ştiin le impun în Prin generalizarea experienţei înaintate -
ţei şi învăţă- viaţa interna
mîntului, cu ţională prin
prilejul săr realizări no un însemnat salt calitativ în întreaga
bătoririi zilei tabile. Prin-
de naştere. tr-o gîndire
Cu senti îndrăzneaţă, agricultură a judeţului nostru!
mente de pro novatoare, o-
fundă stimă mul de ştiin
şi mindrie pa ţă de renu Reliefînd direcţiile zootehnie". Referindu-se, trează de la o unitate la
triotică, oa me mondial principale ale dezvoltării din nou, la obiectivele ce alta în condiţii pedocli
menii muncii care este to economico-sociale în cel trebuie înfăptuite pentru matice asemănătoare.
hunedoreni o- varăşa Elena de-al 9-lea'cincinal (1991 realizarea noii revoluţii Aprecierile, tezele, idei
magiază pri Ceauşescu a — 1995) şi în perspectivă, agrare. în cuvîntarea la le şi orientările formu
ma femeie a contribuit şi pînă în anul 2000. în plenara lărgită a Consi late îşi găsesc deplină
ţării, demn contribuie la Expunerea la şedinţa co liului Naţional a! Agri valabilitate şi prin situa
t o v a r ă ş de afirmarea chi mună a Plenarei C. C. al culturii, Industriei Ali ţiile concrete întîlnite în
luptă şi de miei româ P.C.R., a organismelor mentare. Silviculturii şi judeţul nostru, unde ex
viaţă al con neşti. Activi democratice şi organiza Gospodăririi Apelor din perienţa cooperativelor a-
ducătorului vi tatea de cer ţiilor de masă şi ob 15—16 decembrie 1988, gricole din Romos, Rapol-
zionar, tova cetare în do şteşti din 28—30 no- conducătorul partidului tu Mare, Boşorod şi Hă-
răşul Nicolae meniile chi rău a demonstrat că este
Ceauşescu, se miei polimeri posibil să se obţină pro
cretarul gene lor şi chimiei ducţii de orz şi sfeclă
ral ol parti macromolecu- Teze, idei, orientări din Expunerea de zahăr la nivelul crite
dului, pre lare este cu riilor stabilite pentru
şedintele Re noscută şi re tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU acordarea înaltului titlu
publicii. Oma cunoscută as la şedinţa comună a Plenarei C.C.
giază perso tăzi pe toa de ..Erou al Noii Revo
nalitatea vie te meridiane al P.C.R., a organismelor democratice luţii Agrare". De ase
ţii politice şi le planetei, şi organizaţiilor de masă şi obşteşti menea. rezultatele dobîn-
ştiinţifice ro răsplătită cu dite de fermele legumi
mâneşti, care, numeroase ti din 28—30 noiembrie 1988 cole ale A.E.S.C.H. Deva
alături de cti tluri ale unor şi Sîntandrei I.A.S. Si-
torul p nmâ- prestigioase meria şi altele, au do
niei SociaPste foruri ştiinţi vedit că se pot realiza,
t o v a r ă ş u l Nicoiae de partid, şi în anii de fice internaţionale. Opera iembrie 1988,'' secretarul şi statului a accentuat prin aplicarea tehnolo
Ceauşescu, nu precupe neagră teroare ai ilegali tovarăşei Elena Ceauşescu general al partidului, to necesitatea ca o atenţie giilor înaintate. recolte
ţeşte nici un efort pentru tăţii, şi mai tîrziu, în este tipărită în multe limbi varăşul Nicolae Ceauşescu, deosebită să fie acordată de 25—30 tone rădăei-
continua înflorire a patriei, timpul revoluţiei de elibe de pe Terra, ca o eloc a subliniat, între altele generalizării largi în pro noase, 30—35 tone toma
r
pentru fericirea şi p osperi- rare socială şi naţională, ventă recunoaştere a inte că : „Problema princi ducţie a experienţei uni te, 40—45 tone varză.
tatea poporului, căruia îi antifascistă şi antiimperia resului larg şi preţuirii pală care se pune este tăţilor agricole fruntaşe, 20—25 tone ceapă la hec
dedică întreaga sa activi listă declanşată prin actul deosebite de care se însă buna organizare a care obţin an de an re tar. în acelaşi timp, nu
tate, lumina minţii şi neo- istoric de la 23 August bucură în rîndul oameni activităţii fermelor de colte mari la hectar la meroase ferme zootehni
dihna faptei. 1944. Umăr la umor cu lor de ştiinţă din întreaga producţie, dimensionarea toate culturile şi randa ce de stat. ale A.E.I. şl
cel mai iubit fiu al na conform normelor stabi mente superioare în zoo-
Exponenta celor mal lume contribuţia"^ remar lite a acestor ferme, tre C.A..P. între care cele
alese virtuţi ale poporu ţiunii, tovarăşul Nicolae ca bi-lă la dezvoltarea chi .tehnie. cît şi a rezulta din Orăştie, Rîu Alb.
Ceauşescu, tovarăşa Elena cerea la o agricultură in telor cercetării ştiinţifice
lui nostru, tovarăşa Elena Ceauşescu a contribuit miei, a ştiinţei în gene tensivă în toate dome agricole, numai astfel Chimindia. Peşteana, Ro
Ceauşescu este omul po activ Ia înfăptuirea trans ral. niile, înccpînd cu cerea putîndu-se înlătura dife mos şi altele, se înscriu
litic şi savantul pentru formărilor revoluţionare, la lele, în legumicultura, renţele apreciabile de
care slujirea patriei, prin construcţia socialismului in (Continuare în pag. a 2-a) pomicultură, viticultură, producţii ce se înregis (Continuare in pag. a 3-a)
Eroii Ia înălţimea cerinţelor lui 1989! Eficienţa să se regăsească
Colectivul întreprinderii mai fertile perioade din menii din abataje, secre celor mai noi cuceriri ale
miniere Paroşeni — u- construcţia socialistă, eta tarul general al partidu ştiinţei şi tehnicii româ în creşterea producţiei
nitate de prestigiu a căr pă inaugurată de istoricul lui a spus : „Minerii din neşti o datorăm mult sti
bunelui românesc, care se Congres al IX-Iea al parti Valea Jiului au c bogată matei tovarăşe Elena
poate mîndri cu cucerirea dului şi intrată în Isto experienţă. Ei au dat do Ceauşescu savant de lar- agricole
titlului de Erou al Mun rie cu numele de „Epoca vadă în decursul timpului, i ” recunoaştere interna
cii Socialiste — a intrat Nicolae Ceauşescu". Mine că atunci cînd îşi propun ţională, care a dat noi După ce anterior a fost legumicultor să vadă con
în noul an. 1989, animat rii de azi ai Paroşeniului, o sarcină, nimic nu le dimensiuni cercetării româ dezbătută lecţia avînd ca cret modul cum trebuie
de hotărîrea fermă de a care şi-au ridicat unita poate sta în cale". neşti prin îmbinarea a- temă pregătirea terenului procedat pentru ca să s®
acţiona cu toate forţele cesteia cu practica şi cu în vederea înfiinţării cul obţină răsaduri de cali
de care dispune pentru a problemele imediate şi de turilor de legume în seră, tate viguroase, ţinînd
răsplăti înalta distincţie goma mVi.\r>TW, OI1/ $r perspectivă ale produc joi. 5 ianuarie a.c.. lucră seama de influenţa hotâ-
prin noi şi importante ţiei. Pentru grija purtată torii de la A.E.S.C.H rîtoare ce o are mate
sporuri de producţie. „Tre şi sprijinul permanent ce Sîntandrei au participat rialul de plantat asupra
buie să consemnăm — nc ^ U-r 33 U , -{jijif'j ţi 3 (/ V j{ • jf j M “ ni-1 acordă aducem un la o nouă lecţie, aceasta recoltei de legume.
declara cunoscutul miner cald şi respectuos omagiu cuprinzînd modul de pre Deoarece lucrătorii de la,
şef de brigadă Ferenc Fa- tovarăşei academician doc gătire a producerii răsa asociaţia respectivă au
zacas — că am încheiat tea prin hărnicia şi dărui Prin exemplul colectivu tor i n g i n e r Elena durilor, formarea ameste sarcina să producă în a-
cel de-al treilea <m al cin rea muncitorească pînă la lui mineresc de ia Paro Ceauşescu, cu prilejul zi cului. însămînţarea şi re- cest an 6 milioane fire
cinalului actual cu înde înaltul titlu de Erou al şeni s-a dovedit pe de lei sale de naştere, şi îi picatul. Important de re de răsaduri, din care 1.5
plinirea şi depăşirea sar Muncii Socialiste, ştiu că urăm din adîncul inimii ţinut este faptul că lecţia milioane pentru nevoi
cinilor de plan". plin justeţea acestei pre „La mulţi ani !" s-a desfăşurat la locul de proprii, s-a insistat în
mina noastră a fost inau viziuni. Oamenii noştri muncă. în seră. avînd un detaliu asupra cerinţelor
— Istoria unităţii care, gurată cu ocazia vizitei de şi-au pus în gînd să spo — Anul 1989 este, fără pronunţat caracter prac
de fapt, este în întregul lucru efectuată în octom rească rodnicia abatajelor îndoială, decisiv pentru tic. Conducătorul cursu ce trebuie să fie îndepli
său o istorie de azi, cu brie 1966 de către cel mai noii mine Paroşeni şi au îndeplinirea în mod co nite în vederea realizării
noscută nouă, iubit fiu al naţiunii noas reuşit să-şi prindă pe piept respunzător a tuturor o- lui, ing. Viorica Ardeanu. în cele mai bune condiţii
şeful fermei nr. 1, a ales
— într-adevăr, mina tre, t o v a r ă ş u l Nicolae înaltul titlu de Erou al MARIN NEGOIŢĂ o asemenea modalitate de NICOLAE TIRCOB
Paroşeni reprezintă o crea Ceauşescu. Cu acel prlej, Muncii Socialiste. lucru si a organizat ast
ţie de prestigiu a celei referindu-se direct la oa Introducerea în abataje a (Continuare în pag. a 3-a) fel cursul îneît fiecare (Continuare in pag. a 3 a)