Page 17 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 17

U i MUL ŢI A NI!
                                                   CE






                 Cald  omagiu,  profund  respect

               tovarăşei ELENA CEAUŞESCU,


                     patriot înflăcărat, eminent om

               politic, savant de largă recunoaştere

                    internaţională, înalt şi strălucit


                        exemplu de muncă şi viată
                                                                                                     U   C O N S I L I U L U I   P O P U L A R   J U D E Ţ E A N
               Ca  în  fiecare  an,  astăzi,   înălţarea ştiinţei şi culturii   patria noastră. Intruchipînd
             întreaga  naţiune  română   pe  culmi  nebănuite,  re­  virtuţile  creatoare  ale  po­
             adresează  gînd  fierbinte   prezintă crezul suprem, ţe­  porului  nostru,  tovarăşa
             de dragoste şi recunoştin­  lul  unei  vieţi  exemplare.   Elena  Ceauşescu  este  un   Anul XLI, nr. 9 685  SIMBĂTA, 7 IANUARIE 1989    4 pagini - 50 bani
             ţă  ilustrei  sale  fiice,  to­  Punîndu-şi întreaga putere   exemplu  de  spirit  revolu­
             varăşa academician doctor   de muncă şi elanul virstei   ţionar,  de  dăruire  şi  pa­
             inginer  Elena  Ceauşescu,   în  slujba  luptei  clase!   siune în muncă.
             membru al Comitetului Po­  muncitoare,  încă  din, fra­  Cu  înaltă  competenţă,
             litic  Executiv  al  C.  C.  al   gedă   tinereţe   tovarăşa   tovarăşa  Elena  Ceauşescu   EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
             P.C.R., prim-viceprim-minis-                       conduce  activitatea  ştiin­
            tnu al Guvernului Republi­  Elena Ceauşescu a partici­  ţifică, învăţămîntuJ şi cul­
                                 r
             cii Socialiste România. o e-   pat la acţiunile organizate  tura  românească,  impri-   S1JĂIUEIÎ PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARÂ
            şedintele Con­                                                 mindu-le  cote
             siliului Naţio­                                               valorice  care
             nal  al  Ştiin­                                               le  impun  în          Prin generalizarea experienţei înaintate -
             ţei  şi  învăţă-                                             viaţa interna­
             mîntului,  cu                                                ţională   prin
             prilejul  săr­                                               realizări  no­             un însemnat salt calitativ în întreaga
             bătoririi  zilei                                             tabile.   Prin-
             de naştere.                                                  tr-o   gîndire
               Cu  senti­                                                  îndrăzneaţă,                    agricultură a judeţului nostru!
             mente de pro­                                                novatoare,  o-
             fundă  stimă                                                 mul  de  ştiin­
             şi mindrie pa­                                               ţă  de  renu­        Reliefînd     direcţiile   zootehnie".  Referindu-se,   trează  de  la  o  unitate  la
             triotică,   oa­                                               me   mondial       principale  ale  dezvoltării   din  nou,  la  obiectivele  ce   alta  în  condiţii  pedocli­
             menii  muncii                                                care  este  to­     economico-sociale  în  cel   trebuie  înfăptuite  pentru   matice asemănătoare.
             hunedoreni o-                                                varăşa  Elena       de-al  9-lea'cincinal  (1991   realizarea  noii  revoluţii   Aprecierile,  tezele,  idei­
             magiază  pri­                                                 Ceauşescu  a      — 1995) şi în perspectivă,   agrare.  în  cuvîntarea  la   le  şi  orientările  formu­
             ma  femeie  a                                                 contribuit  şi    pînă  în  anul  2000.  în   plenara  lărgită  a  Consi­  late  îşi  găsesc  deplină
             ţării,   demn                                                contribuie  la     Expunerea  la  şedinţa  co­  liului  Naţional  a!  Agri­  valabilitate  şi  prin  situa­
             t o  v  a  r  ă  ş   de                                      afirmarea chi­     mună  a  Plenarei  C.  C.  al   culturii,  Industriei  Ali­  ţiile  concrete  întîlnite  în
             luptă  şi  de                                                 miei   româ­      P.C.R.,   a   organismelor   mentare.  Silviculturii  şi   judeţul  nostru,  unde  ex­
             viaţă  al  con­                                               neşti.  Activi­   democratice  şi  organiza­  Gospodăririi  Apelor  din   perienţa  cooperativelor  a-
            ducătorului vi­                                               tatea  de  cer­    ţiilor  de  masă  şi  ob­  15—16  decembrie  1988,   gricole  din  Romos,  Rapol-
            zionar,  tova­                                                cetare  în  do­    şteşti din 28—30 no-      conducătorul partidului  tu  Mare,  Boşorod  şi  Hă-
            răşul  Nicolae                                                 meniile  chi­                                                         rău  a  demonstrat  că  este
            Ceauşescu, se­                                                miei polimeri­                                                        posibil  să  se  obţină  pro­
            cretarul gene­                                                 lor  şi  chimiei                                                      ducţii  de  orz  şi  sfeclă
             ral  ol  parti­                                               macromolecu-              Teze, idei, orientări din Expunerea        de  zahăr  la  nivelul  crite­
             dului,   pre­                                                 lare  este  cu­                                                       riilor   stabilite   pentru
            şedintele  Re­                                                noscută şi re­             tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU              acordarea  înaltului  titlu
            publicii. Oma­                                                 cunoscută as­             la şedinţa comună a Plenarei C.C.
            giază  perso­                                                  tăzi  pe  toa­                                                       de  ..Erou  al  Noii  Revo­
             nalitatea  vie­                                              te  meridiane­           al P.C.R., a organismelor democratice        luţii  Agrare".  De  ase­
            ţii  politice  şi                                             le   planetei,            şi organizaţiilor de masă şi obşteşti       menea.  rezultatele  dobîn-
            ştiinţifice  ro­                                              răsplătită  cu                                                        dite  de  fermele  legumi­
            mâneşti, care,                                                numeroase ti­                  din 28—30 noiembrie 1988               cole  ale  A.E.S.C.H.  Deva
            alături de cti­                                               tluri  ale  unor                                                      şi  Sîntandrei  I.A.S.  Si-
            torul   p nmâ-                                                 prestigioase                                                         meria  şi  altele,  au  do­
            niei SociaPste                                                foruri  ştiinţi­                                                      vedit  că  se  pot  realiza,
            t  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicoiae   de  partid,  şi  în  anii  de   fice  internaţionale.  Opera   iembrie  1988,''  secretarul   şi  statului  a  accentuat   prin  aplicarea  tehnolo­
            Ceauşescu,  nu  precupe­  neagră  teroare  ai  ilegali­  tovarăşei Elena Ceauşescu   general  al  partidului,  to­  necesitatea  ca  o  atenţie   giilor   înaintate.   recolte
            ţeşte  nici  un  efort  pentru   tăţii,  şi  mai  tîrziu,  în   este tipărită în multe limbi   varăşul Nicolae Ceauşescu,   deosebită  să  fie  acordată   de  25—30  tone  rădăei-
            continua înflorire a patriei,   timpul  revoluţiei  de  elibe­  de  pe  Terra,  ca  o  eloc­  a  subliniat,  între  altele   generalizării  largi  în  pro­  noase, 30—35 tone toma­
                             r
             pentru fericirea şi p osperi-   rare  socială  şi  naţională,   ventă recunoaştere a inte­  că :   „Problema princi­  ducţie  a  experienţei  uni­  te,  40—45  tone  varză.
             tatea  poporului,  căruia  îi   antifascistă şi antiimperia­  resului  larg  şi  preţuirii   pală  care  se  pune  este   tăţilor  agricole  fruntaşe,   20—25 tone ceapă la hec­
            dedică  întreaga  sa  activi­  listă  declanşată  prin  actul   deosebite   de   care   se   însă  buna  organizare  a   care  obţin  an  de  an  re­  tar.  în  acelaşi  timp,  nu­
            tate, lumina minţii şi neo-   istoric  de  la  23  August   bucură  în  rîndul  oameni­  activităţii   fermelor   de   colte  mari  la  hectar  la   meroase  ferme  zootehni­
            dihna faptei.             1944.  Umăr  la  umor  cu   lor  de  ştiinţă  din  întreaga   producţie,  dimensionarea   toate  culturile  şi  randa­  ce  de  stat.  ale  A.E.I.  şl
                                      cel  mai  iubit  fiu  al  na­                          conform  normelor  stabi­  mente  superioare  în  zoo-
              Exponenta   celor   mal                          lume contribuţia"^ remar­     lite  a  acestor  ferme,  tre­                     C.A..P.  între  care  cele
            alese  virtuţi  ale  poporu­  ţiunii,  tovarăşul  Nicolae   ca bi-lă la dezvoltarea chi­                  .tehnie.  cît  şi  a  rezulta­  din   Orăştie,   Rîu   Alb.
                                      Ceauşescu, tovarăşa Elena                              cerea  la  o  agricultură  in­  telor  cercetării  ştiinţifice
            lui nostru, tovarăşa Elena   Ceauşescu  a  contribuit   miei,  a  ştiinţei  în  gene­  tensivă  în  toate  dome­  agricole,   numai   astfel   Chimindia.  Peşteana,  Ro­
            Ceauşescu  este  omul  po­  activ  Ia  înfăptuirea  trans­  ral.                 niile,  înccpînd  cu  cerea­  putîndu-se  înlătura  dife­  mos şi altele, se înscriu
            litic  şi  savantul  pentru   formărilor revoluţionare, la                       lele,   în   legumicultura,   renţele   apreciabile   de
             care slujirea patriei, prin  construcţia socialismului in  (Continuare în pag. a 2-a)  pomicultură, viticultură,  producţii ce se înregis­  (Continuare in pag. a 3-a)

                       Eroii Ia înălţimea cerinţelor lui 1989!                                                             Eficienţa să se regăsească

            Colectivul   întreprinderii   mai  fertile  perioade  din   menii  din  abataje,  secre­  celor  mai  noi  cuceriri  ale
          miniere   Paroşeni   —   u-   construcţia  socialistă,  eta­  tarul  general  al  partidu­  ştiinţei  şi  tehnicii  româ­  în creşterea producţiei
          nitate  de  prestigiu  a  căr­  pă  inaugurată  de  istoricul   lui  a  spus  :  „Minerii  din   neşti  o  datorăm  mult  sti­
          bunelui  românesc,  care  se   Congres  al  IX-Iea  al  parti­  Valea  Jiului  au  c  bogată   matei   tovarăşe   Elena
          poate  mîndri  cu  cucerirea   dului  şi  intrată  în  Isto­  experienţă.  Ei  au  dat  do­  Ceauşescu  savant  de  lar-       agricole
          titlului  de  Erou  al  Mun­  rie  cu  numele  de  „Epoca   vadă  în  decursul  timpului,   i  ”  recunoaştere  interna­
          cii  Socialiste  —  a  intrat   Nicolae  Ceauşescu".  Mine­  că  atunci  cînd  îşi  propun   ţională,  care  a  dat  noi   După  ce  anterior  a  fost   legumicultor  să  vadă  con­
          în  noul  an.  1989,  animat   rii  de  azi  ai  Paroşeniului,   o  sarcină,  nimic  nu  le   dimensiuni  cercetării  româ­  dezbătută  lecţia  avînd  ca   cret  modul  cum  trebuie
          de  hotărîrea  fermă  de  a   care  şi-au  ridicat  unita­  poate sta în cale".  neşti  prin  îmbinarea  a-   temă  pregătirea  terenului   procedat  pentru  ca  să  s®
          acţiona  cu  toate  forţele                                                      cesteia  cu  practica  şi  cu   în  vederea  înfiinţării  cul­  obţină  răsaduri  de  cali­
          de  care  dispune  pentru  a                                                     problemele  imediate  şi  de   turilor  de  legume  în  seră,   tate   viguroase,   ţinînd
          răsplăti   înalta   distincţie                         goma mVi.\r>TW, OI1/ $r   perspectivă   ale   produc­  joi.  5  ianuarie  a.c..  lucră­  seama  de  influenţa  hotâ-
          prin   noi   şi   importante                                                     ţiei.  Pentru  grija  purtată   torii   de   la   A.E.S.C.H   rîtoare  ce  o  are  mate­
          sporuri  de  producţie.  „Tre­                                                   şi  sprijinul  permanent  ce   Sîntandrei   au   participat   rialul  de  plantat  asupra
          buie  să  consemnăm  —  nc                     ^ U-r 33 U , -{jijif'j ţi 3 (/ V j{ • jf j M “  ni-1  acordă  aducem  un   la  o  nouă  lecţie,  aceasta   recoltei de legume.
          declara  cunoscutul  miner                                                       cald  şi  respectuos  omagiu   cuprinzînd  modul  de  pre­  Deoarece  lucrătorii  de  la,
          şef  de  brigadă  Ferenc  Fa-                                                    tovarăşei  academician  doc­  gătire  a  producerii  răsa­  asociaţia   respectivă   au
          zacas  —  că  am  încheiat   tea  prin  hărnicia  şi  dărui­  Prin  exemplul  colectivu­  tor  i  n  g  i  n  e  r    Elena   durilor,  formarea  ameste­  sarcina  să  producă  în  a-
          cel  de-al  treilea  <m  al  cin­  rea  muncitorească  pînă  la   lui  mineresc  de  ia  Paro­  Ceauşescu,  cu  prilejul  zi­  cului.  însămînţarea  şi  re-   cest  an  6  milioane  fire
          cinalului  actual  cu  înde­  înaltul  titlu  de  Erou  al   şeni  s-a  dovedit  pe  de­  lei  sale  de  naştere,  şi  îi   picatul.  Important  de  re­  de  răsaduri,  din  care  1.5
          plinirea  şi  depăşirea  sar­  Muncii  Socialiste,  ştiu  că                     urăm  din  adîncul  inimii   ţinut  este  faptul  că  lecţia   milioane   pentru   nevoi
          cinilor de plan".                                     plin  justeţea  acestei  pre­  „La mulţi ani !"       s-a  desfăşurat  la  locul  de   proprii,   s-a   insistat   în
                                     mina  noastră  a  fost  inau­  viziuni.   Oamenii   noştri                       muncă.  în  seră.  avînd  un   detaliu  asupra  cerinţelor
            —   Istoria  unităţii  care,   gurată  cu  ocazia  vizitei  de   şi-au  pus  în  gînd  să  spo­  —  Anul  1989  este,  fără   pronunţat  caracter  prac­
          de  fapt,  este  în  întregul   lucru  efectuată  în  octom­  rească  rodnicia  abatajelor   îndoială,   decisiv   pentru   tic.  Conducătorul  cursu­  ce  trebuie  să  fie  îndepli­
          său  o  istorie  de  azi,  cu­  brie  1966  de  către  cel  mai   noii  mine  Paroşeni  şi  au   îndeplinirea  în  mod  co­            nite  în  vederea  realizării
           noscută nouă,             iubit  fiu  al  naţiunii  noas­  reuşit  să-şi  prindă  pe  piept   respunzător a tuturor o-  lui,  ing.  Viorica  Ardeanu.   în cele mai bune condiţii
                                                                                                                      şeful  fermei  nr.  1,  a  ales
            —     într-adevăr,   mina   tre,  t  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicolae   înaltul  titlu  de  Erou  al   MARIN NEGOIŢĂ   o  asemenea  modalitate  de   NICOLAE TIRCOB
          Paroşeni  reprezintă  o  crea­  Ceauşescu.  Cu  acel  prlej,   Muncii Socialiste.                           lucru  si  a  organizat  ast­
          ţie  de  prestigiu  a  celei  referindu-se  direct  la  oa­  Introducerea  în  abataje  a  (Continuare în pag. a 3-a)  fel cursul îneît fiecare  (Continuare in pag. a 3 a)
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22