Page 19 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 19
I 9 685 • SîMBĂTĂ, 7 IANUARIE 1989 Pag. 3
: e a u ş e s c u , EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU etapă fructuoasă şi |
Anul 1988 a fost o «.
STRĂLUCIT PROGRAM OE' MCA §1 ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ' pentru harnicul colectiv v
I
J de muncă al întreprin- |
ga recunoaştere Un însemnat salt calitativ în întreaga I derii de producţie in-
dustrială şi construcţii |
s
| căi ferate Deva. „Am j
s înscris în bilanţul lui *
agricultură a judeţului nostru j ’88 — ne relata tova- t
ncă şi viaţă (Urmare din pag. 1) pe ansamblul unităţii e- cultura judeţului nostru J răşul Marin Dachin, *
I contabilul şef al uni- |
xistă o strînsă legătură, să dovedească maximă tăţii — depăşirea pro-
cu rezultate superioare, care se reflectă nemijlo receptivitate faţă de tot k
IMA, ÎNALTĂ PREŢUIRE Şl CELE MAI CALDE URĂRI unele depăşind 3 500 litri cit în creşterea produc ceea ce este înaintat, să ducţiei marfă si, ceea |
v
lapte marfă pe fiecare ţiei şi a livrărilor la fon găsească soluţii în ve t cc considerăm deosebit
DE SĂNĂTATE, VIAJĂ ÎNDELUNGATĂ vacă. dul de stat, în întărirea derea pi-eluării şi genera J de important, realiza- j
Pornind de la aceste avuţiei unităţilor şi creş lizării experienţei frun
din 3- ha. In scopul sporirii rod îndemnuri tezele, ideile şi | rea unui beneficiu su ‘
tşindu-şl niciei terenurilor ce vor orientările tovarăşului realităţi, este necesar ca terea veniturilor perso taşilor, să combată cu . plimentar de peste 8 I
e şi o- li cultivate in primăvară, Nicolae Ceauşescu, cel în acest an organele şi nale, trebuie desfăşurată fermitate tendinţele de | milioane lei. Aceasta j
de to- au fost transportate in mai iubit tiu al poporului organizaţiile de partid, o susţinută muncă poli automulţumire şi justi
auşescu cimp şi administrate 500 român, care conduce cu conducerile unităţilor a- tică şl organizatorică în ficări, militînd activ, în s reprezintă rezultatul a- ,.
şedinţa tone îngrăşăminte organi clarviziune şl cutezanţă gricole, cadrele tehnice, scopul de a-i determina spirit revoluţionar, pen | plicării cu consecvenţă |
f Co-mi- ce, iar această acţiune revoluţionară partidul şl fiecare formaţie de lu pe toţi cooperatorii şi tru întărirea climatului » în practică a sarcinilor .
partidu- continuă. Strădaniile noas naţiunea noastră" pe dru cru să manifeste o preo mecanizatorii să-.şi per de ordine şi disciplină în | şi orientărilor stabilite |
demo• tre sint in dreptate şi spre mul civilizaţiei socialiste şi cupare deosebită în ve fecţioneze permanent fiecare sector de pro
iilor de buna desfăşurare a sta- comuniste. De asemenea, derea punerii depline în pregătirea profesională, ducţie şi la fiecare loc ‘ de secretarul general al *
i cuvin- bulaţiei animalelor, spo adresăm deplina noastră valoare a posibilităţilor să cunoască şi să aplice de muncă. | partidului, tovarăşul {
ara lăr- rirea continuă a produc recunoştinţă tovarăşei aca existente pentru creşterea noile tehnologii de culti Ţinînd seama de obiec J Nicolae Ceauşescu, pri- -
Naţio- ţiilor ce le obţinem. Reu demician doctor inginer producţiei la hectar la vare a pământului şi de tivele importante cuprin I vind creşterea accelc- {
Indus- şim o bună furajare şi în EJena Ceauşescu, eminent toate culturile. Rolul ho creştere a animalelor. se pentru acest an în 0 V
Silvicul- grijire a efectivelor, II- om politic, savant de lar tărâtor în atingerea unui Din schimburile de expe programele judeţene de 1 --------------------- . t
dezvoltare a agriculturii,
ii Ape- vrind zilnic la fondul de gă recunoaştere interna asemenea obiectiv revi rienţă organizate la uni precum şi de faptul că
agricole
fruntaşe
ne
oamenilor,
tăţile
modului
Mesajul stat şi de autoaproviziona- ţională, căreia, cu prilejul în care ei gîndesc şi ac din judeţ şi din ţară. la fiecare unitate trebuie
t puter re mari cantităţi de lapte zilei de naştere, îl urăm, ţionează pentru a-şi or staţiunile de cercetare să realizeze producţii cel Extinderea
ni aptul - de vacă. după datina străbună, „La ganiza. temeinic, pe ba cu profil agricol, din puţin la nivelul planului,
tive ale Am consemnat cele de mulţi ani 1", deplină pu ze ştiinţifice, întreaga diferitele materiale ce organele şi organizaţiile I
mai sus pentru a releva tere de muncă spre binele cooperării
r e. Ho- activitate ce vizează fo înfăţişează metodele noi de partid de la sate sint
;â obţi angajarea deplină a coo şl fericirea poporului, a losirea eficientă, cu ran de muncă în agricultură chemate să asigure pu
i-o cere peratorilor, mecanizatorilor cărui fiică de seamă este dament maxim, a pămân şi rezultatele obţinute, nerea în valoare a tutu la produsele
d f ?. şi specialiştilor din Coo şi pe care il slujeşte cu tului, forţei de muncă, a se desprind concluzii ce ror resurselor existente
perativa agricolă de pro înalt şi pilduitor devota
irc.’. ,V ducţie Băcia în realiza ment patriotic. mijloacelor materiale şi se constituie intr-un bo pentru sporirea randa
in ates- rea politicii interne şi ex fondurilor băneşti. gat tezaur de învăţă mentelor la hectar şi în de export
ea cui- terne o partidului. TILIŞCA MERGHEŞ, înţelegînd că între minte cu reale valenţe sectorul zootehnic, a efi
piu, ce In strădaniile ce le de cooperatoare calitatea muncii fiecărui practice. Deosebit de cienţei întregii activităţi I t
de 218 punem ne sint preţioase Ia C.A.P. Băcia lucrător din agricultură important este însă ca din agricultura hunedo-
şi rezultatele economice toţi specailiştii din agri reană.
NEMĂRGINIT AL CERCETĂTORILOR ŞTIINŢIFICI rată a eficcinţei şi ren- t
cerce;.., al secretarului general al bleme capitale ale pro | labilităţii în toate uni- jj
■n do- partidului: „Să facem un ducţiei de oţeluri. Intre Creşterea producţiei agricole J tăţile economice, prin «
•urat de oţel de calitate dar şi un acestea se înscriu asimilă I reducerea consumurilor. Jj
e din om superior oricărui oţel rile de noi mărci de oţe (Urmare din pag. 1) rei recolte de legume i se şi fermei zootehnice să J specifice, îndeosebi a *
partidu- de calitate !". Asemenea luri cu destinaţie specială, asigură baze trainice. acorde mai multă atenţia I celor de energie elec- i
ejul să oameni caracterizaţi de în soluţiile pentru moderni — potrivit graficelor de Joi şi-a desfăşurat acti asigurării cantitative şi
vuite ari drăzneală şi perseverenţă zarea proceselor de pro eşalonare stabilite pentru vitatea şi cursul cu lucră calitative a bazei fura * trică si combustibilii- J
lui om s-au format in unitatea ducţie din C.S. Hunedoara. plantat — a obiectivelor torii din zootehnie de la jere, astfel incit să fie I '- I
lui
nt de noastră după exemplul lu Pentru -toate acestea, cr prevăzute. împreună cu G.A.P. Sîntandrei. Lecţia evitate situaţiile de felul s — Cu cit au fost re-
raţiona- minos al tovarăşei acade eam cind aniversăm ziua participanţii la curs, şeful avind ca temă măsurile celei existente acum, cind ) duse costurile ?
emician mician doctor inginer de naştere a tovarăşei fermei a insistat asupra tehnieo-organizatorice ce se înregistrează un defi
•r Elena EJena Ceauşescu. Elena Ceauşescu, cercetă fiecărei operaţii din teh trebuie îuate în vederea cit apreciabil la fibroase — Se poate consemna •>
cu toa- Invăţămintul, ştiinţa şi nologia lucrărilor de pro creşterii producţiei de şi suculente. în acelaşi * o micşorare a chcltuie- {
urmind cercetarea ştiinţifică au torii ştiinţifici din unita ducere a răsadurilor, evi lapte s-a bucurat de in timp. o preocupare mai | Iilor totale la 1 000 Iei J
tea
exprimă
îşi
noastră
r noştri cunoscut în România un profunda recunoştinţă şi denţiind necesitatea evi teres din partea cursanţi susţinută se impune în producţie marfă cu I I
>varăşu- avinl deosebit in anii care tării oricăror abateri de lor, între care Ştefan Bota, privinţa îmbunătăţirii re
seu, ale au urmat celui de al IX- respectul nemărginit faţă la normele stabilite. După Ion Scurtu, Candin Băda, producţiei, deoarece nata I Iei şi a celor materiale j!
îuşescu, lea Congres al partidului. de înaltul exemplu de dă ce s-a demonstrat practic Ion Razba, Ion Măgureanu litatea de numai 65 la sută > cu 5 lei. Dintre sub fl
i hune- Noul avint il datorăm mo ruire, de perseverenţă re cum se compune ameste şi alţii, s-au dovedit a fi la bovine are o influenţă J unităţi ponderea ce
H
iui 9- dului magistral în care voluţionară pe care ni-1 cul, cum şe face însămîn- participanţi activi la dez negativă asupra produc I mai însemnată în a-
it: in tovarăşa Elena Ceauşescu dă zi de zi in înfăptuirea ţarea şi repicatul, s-a pur bateri. Conducătorul cursu ţiei de lapte, diininuînd „ ceste rezultate bune a |
de raş a condus şi conduce des politicii partidului şi-l tat o fructuoasă dezbatere lui, ing. Ignaţ'Blaga, s-a serios şi rezultatele eco-
tri reu- tinele acestor importante urează din toată inima cu legumicultorii, urmă- străduit să imprime un nomico-financiare ale fer | avut-o secţia mccano- s
de oţe- domenii de activitate. „La mulţi ani!" rindu-se verificarea cu conţinut bogat şi să facă mei şi unităţii. Iată doar \ energetică.
'.ercetă- Beneficiind de condiţii noştinţelor acumulate de lecţia cit mai atractivă, două probleme-cheie ce se — Ce nc puteţi spu- |
entrului minunate de muncă şi a- Ing. ZENOBIA TEIUŞAN, aceştia . Având o expe referindu-se la exemple cer rezolvate cu întreaga J ne despre primele zile ’
oiectare firmare, cercetătorii din cercetător ştiinţific rienţă îndelungată în ac concrete din unitate, cu răspundere, numai astfel
uita unitatea noastră au re la Centrul de cercetare tivitatea din legumicul- accent pe factorii ce con putîndu-se vorbi şi de o ( ale lui 1989?
îndemn zolvat in ultimii ani pro şi proiectare Hunedoara tură, cursanţii Tudora Fi- cură la valorificarea mai eficienţă sporită a cursu I — Au intrat în fa- s
ruţă, Marja Avasiloaie, bună a potenţialului pro rilor învăţămîntului agro » bricaţie o gamă largă (
E DRAGĂ TUTUROR OAMENILOR DE LA CATEDRĂ Aurelia. Bo.şca, Ioana Po- ductiv al animalelor. zootehnic. Evident, este
rtribuţie tidului de edificare a so mentează opera ştiinţifică peseu şi alţii, au dovedit Deoarece producţia de foarte important ca fiecare | de picşc şi repere noi, J
emician cietăţii . socialiste multi exemplară, de mare pres o bună pregătire profe lapte ce se obţine în lucrător din zootehnie să-şi J cuprinse în planul de |
Elena lateral dezvoltate şi tnain-' tigiu a tovarăşei acade sională, posedând cunoş prezent este încă departe însuşească temeinic tehno | colaborare cu LC.M. îj
îdintetle tare a României spre co mician doctor inginer tinţe temeinice, teoretice de a reflecta posibilităţile logiile înaintate de creşte ! Reşiţa. Incepînd din t
al ai munism. Activitatea multiplă Elena Ceauşescu se in- şi practice, în legătură cu reale ale fermei, s-a des re a animalelor, dar pen | 1989 ne-am extins cola- j
untului, şi rodnică conturează o scriu şi distincţiile acor lecţia programată, ceea ce prins necesitatea ca în tru ca preocuparea în
ranspu- biografie de excepţie, date de către înalte foru dă certitudinea că viitoa acest an conducerile C.A.P. vederea ridicării pregătirii v borarea şi la producţia J
politicii străbătută de fiorul neîn muri ştiinţifice de pe cele profesionale să se regă | de export pe care o |
roita rea trerupt ce stă pavăză dem mai diverse meridiane. sească în rezultate practi * realizează _____ ___ _____ ,
partenera ’
cunos- nităţii şi mindriei între Pentru toţi cei ce lu ce este necesar ca or I noastră. De asemenea, ţ
reciată. gului popor. Acesta este crează in domeniul învă Eroii ia înălţimea cerinţelor ganizaţia de partid şi con
i româ- motivul pentru care sărbă ţăm! n tutui, pentru între (Urmare din pag. 1) Anul Nou adresat între siliul de conducere al j s-a extins producţia de >.
e cu- torind-o pe tovarăşa Elena gul popor, aniversarea zi gii naţiuni. Am acumulat, C.A.P. să asigure o bună [ prelate C.F.R., iar volu- |
intui o- Ceauşescu, împreună cu lei de naştere a tovarăşei biectivelor ■ din actuala in primii trei ani ai ac organizare a întregii ac | mul de fabricaţie Ia ?
lentu,^. întregul nostru popor, ca academician doctor inginer etapă de construcţie socia tualului cincinal, o produc tivităţi din fermă, urmă J plăcile de cale creşte în I
îuşescu, drele didactice şi elevii din Elena Ceauşescu constituie listă. Cum a început 1989 ţie suplimentară de peste rind ca obiectivele din
cetarea toate formele de înţep fă- o sărbătoare dragă, un pentru colectivul 1. M. Pa- 246 000 tone de cărbune. programul judeţean de j zcest an cu circa 25 Ia b
noas• mint şi care Învaţă cu pa emoţionant prilej de a-i Plusurile ce le obţinem se dezvoltare a zootehniei să b sută.
fiori. A- siune chimia, aduc un adresa, cu alese sentimen roşeni ? datorează, în principal, fie realizate exemplar. I î
— încă din primele zile
iversare profund omagiu personali te de preţuire şi admira ale lui 1989, unitatea a măsurilor luate pentru
a tova- tăţii sale multilaterale. ţie, alături de întregul reuşit să-şi înscrie în bi creşterea productivităţii
■seu, o- Sub conducerea de înal nostru popor, cele mai lanţul activităţii o pro muncii. Do exemplu, în a-
tru po- tă competenţă ştiinţifică ă calde urări de sănătate, ducţie suplimentară de batajul în care munceşte 0 comisie de femei activă
aduce tovarăşei Elena Ceauşescu, viaţă lungă şi multă pu brigada mea sau în fron
pentru cercetarea ştiinţifică româ tere de muncă, de noi şl peste 500 tone de cărbu tul unde acţionează briga
ne. Este pilda concretă a
i dedi- nească a înregistrat suc tot mai mari succese in modului în care este ho- da minerului Vasile Co- Comisia de femei din deosebit Livia Brad, Cris-
igrame- cese deosebite, realizind activitatea pe care o con tărît colectivul nostru do jocaru se obţine în mod cartierul „Aurel Vlaicu", tina Oroianu, Hermina
a eco- numeroase tehnologii ori sacră alături de iubitul muncă să materializeze permanent o depăşire a oraşul Haţeg, se implică Biro, Maria Ocolişan, Eli-
celor ginale brevetate in fară nostru conducător, tovară ideile, tezele şi orientările productivităţii fizice cu cu vrednicie în activită sabeta Sucigan, Constanţa
luri de şi peste hotare. Rezultate şul Nicolae Ceauşescu, în stabilite de secretarul ge 1 000 — 2 000 kg de căr Călinescu şi altele, femei
igreş Şi le de excepţie ale vastelor făptuirii politicii partidu neral al partidului, tova bune pe post. La înălţi ţile de bună gospodărire care contribuie efectiv şi
naţiunii cercetări s-au materializai lui, ridicării României pe mea cerinţelor lui 1989, a împrejurimilor blocuri la menţinerea ordinii şi
i suWe- in realizarea unor mari noi trepte de progres şi răşul Nicolae Ceauşescu, considerăm că s-au ridicat lor de locuinţe, de ame
vânesc, intsalaţii industriale cu civilizaţie. în Expunerea la şedinţa — încă din primele zile — najare şi întreţinere - a curăţeniei pc casa scărilor
comună a Plenarei C. Q. al
auşescu pondere deosebită in e- P.G.R., a organismelor de şi colectivele brigăzilor zonelor verzi şi aleilor, şi în spaţiile de folosinţă
rtrălucl- conomia naţională. Intre Prof. EMILIA NISTOR, mocratice şl organizaţiilor conduse de colegii mei comună. Aceeaşi comisie
i sacrale însemnele recunoştinţei, sti Liceul „Decebal" de masă şi obşteşti din Mihai Bărbăcaru, Nicolae răspunzînd cu regularitate de femei şi-a .realizat'pla
lui par mei şi preţuirii ce argu Deva chemărilor consiliului popu nul economic propria
28—30 noiembrie 1988, pre Andraşic, Mihai Şchiopu
cum şi în Mesajul de Şi alţii. . ... . lar Se remarcă în mod înainte de termen. -