Page 23 - Drumul_socialismului_1989_01

UMINiCĂ, 8 IANUARIE 1989 Pag. 3

In noul trimestru şcoieir
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE. CEAUŞESCU

STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA : Preocupări sporite pentru o mai

eficientă implicare a procesului de
Sistematizarea localităţilor —

un vast program ele asigurare a învăţămînt de formare a omului nou

unor condiţii superioare de trai tru al acestui an şcolar îşi în trimestrul I rezultate în pregătirea elevilor ia o
Cel de-al doilea trimes*
de partid am înregistrat
schimbare de atitudine fa­
începe activitatea în at­ bune la învăţătură, con­ ţă de muncă, în sensul
(Urmare din pag, 1) In anii viitori va avea loc un spital cu 50-100 de pa­ mosfera efervescentă, ge­ cretizate intr-un procent de a-.şi organiza mai bine
pe această linie, în primul turi şi maternitate, ceea ce nerată de magistrala Ex­ de promovabilitate pe ju­ activitatea, de a utiliza o
comunei, in etapa urmă­ rînd o valorificare superi­ va asigura o simţitoare punere a secretarului ge­ deţ de 91,84 la sută, iar metodologie şi o tehnolo­
toare se va acorda o aten­ oară a potenţialului econo­ creştere a calităţii asisten­ neral al partidului, tova­ pe cicluri de învăţămînt gie didactică care să asi­
ţie prioritară realizării pro­ mic al satului. Prin lucra­ ţei medicale. răşul Nicolae Ceauşescu, de 99,50 la cel primar, gure o participare activă
gramului stabilit in urmă rea superioară a pămîntu- Rezolvarea problemei u- la şedinţa comună a Ple­ 91,59 la cel gimnazial şi a elevilor la lecţii şi o
cu 20 de ani, de organi­ lui şi folosirea în activităţi nor locuinţe moderne pen­ narei C.C. al P.C.R., a or­ 82,01 la sută la cel liceal. pregătire a acestora la ni­
zare pe baze moderne a industriale a resurselor na­ tru locuitorii satelor repre­ ganismelor democratice şi Rezultate deosebite au ob­ velul cerinţelor programei
comunelor. turale se urmăreşte să se zintă o necesitate obiectivă, organizaţiilor de masă şi ţinut colectivele şcolilor şcolare.
Vastul program de mo­ asigure condiţii de muncă izvorîtă din politica parti­ obşteşti din 28—30 noiem­ generale nr. 1 Brad, nr. 1 Eforturi sporite trebuie
dernizare a localităţilor ru­ tuturor cetăţenilo satelor. dului de creştere continuă brie 1988, eveniment de Deva, nr. 5 Deva, nr. 4 depuse în continuare pen­
rale ale patriei nu începe Modernizarea satelor inclu­ a nivelului de trai şi ridi­ covîrşitoare însemnătate Hunedoara, Călan, nr. 2 tru creşterea funcţionali­
acum. Sîntem de mulţi ani de, deci, în mod firesc, care a calităţii vieţii. A- în viaţa partidului şi a Simeria, nr. 1 Orăştie, Iha, tăţii laboratoarelor şi ca­
martorii înnoirilor ce au în construirea de capacităţi de ceastă cerinţă se va realiza ţării. nr. 2 Haţeg, nr. 1 Lupeni binetelor de specialitate,
permanenţă loc în satele producţie adecvate a- în cadrul acţiunii de mo­ Abordînd problematica şi liceele Brad, nr. 2 De­ precum şi pentru dotarea
noastre, în mod deosebit în cestui scop. dernizare a satelor, atit formării omului nou, cu o va, nr. 1 Hundoara, nr. 1 acestora cu material di­
cele care sînt centre de Pe această bază se ur­ prin investiţii alocate de înaltă conştiinţă revolu­ Orăştie, matematică-fizică dactic şi mijloace de în-
comună şi sedii de consilii măreşte crearea în toate stat pentru locuinţe desti­ ţionară, Expunerea relie­ Petroşani şi „Decebal" De­ văţămînt.
unice agroindustriale de satele a elementelor nece­ nate specialiştilor, altor oa­ fează rolul • important al va. Considerăm însă că Sub îndrumarea organe­
stat şi-cooperatiste, în care sare unui grad ridicat de meni ai muncii de la sate, şcolii şi învăţămîntului în rezultatele obţinute de u- lor de partid din şcoli,
s-au creat deja centre ci­ civilizaţie şi bunăstare, ba­ cît şi prin încurajarea această direcţie, contribu­ nele unităţi de învăţămînt, trebuie îmbunătăţită mun­
vice moderne, cu locuinţe, ză materială trainică pen­ construcţiei de locuinţe in­ ţia adusă la ridicarea ni­ cum sînt şcolile nr. 1 şi 7 ca de educaţie, cadrele
edificii sociale şi de cultu­ tru o înfloritoare viaţă so- dividuale proprietate perso­ velului general de cunoş­ Hunedoara,' liceele Petri- didactice, organizaţiile do
ră, unităţi prestatoare de ciplă. Din 1990 se va ge­ nală, după proiecte apro­ tinţe al tuturor oamenilor la, Barza, nr. 3 şi 4 Deva, copii şi tineret, comitete­
servicii, adică aşa cum neraliza învăţămîntul liceal bate în perimetrul construi- muncii. Pornind de la a- nr. 1 şi 2 Lupeni, care le cetăţeneşti de părinţi
concepe secretarul general obligatoriu. In modernizarea bil al localităţii. ceastă teză, de la sarci­ dispun de o încadrare eu avînd datoria de a colabo­
al patidului satul românesc satelor va fi deci inclusă Grandioasa operă de mo­ personal didactic calificat ra şi a găsi cele mai a-
contemporan, bunăstarea prioritar constucţia de şcoli, dernizare a tuturor locali­ nile care rezultă din pro­ şi de condiţii didactico- tractive şi eficiente mij­
şi civilizaţia vieţii la ţară de ateliere şcoală. în co­ tăţilor ţării este consacrată gramul de muncă şi ac­ materiale bune, sînt sub loace de educare a elevi­
Avem în judeţ suficiente a munele centre de consilii ridicării bunăstării oameni­ ţiune revoluţionară al nivelul posibilităţilor şi al lor. în adunările generale
semenea exemple ta Do unice agroindustriale, acti­ lor, scopul său fundamental partidului, al întregului exigenţelor etapei actuale. ale părinţilor ce se vor
bra, llja, Geoagiu, Pui, Ba vitatea de sănătate va tre­ fiind creşterea necontenită nostru popor, pentru sluji­ Recentele dezbateri au organiza, în perioada 20—
ru, Băiţa, Bata de Criş şi bui să cuprindă, în afară de a calităţii vieţii tuturor ce­ torii şcolii, procesul de subliniat necesitatea am­ 30 ianuarie, la nivelul cla­
în alte localităţi. ceea ce există deja, cîte tăţenilor ţării. formare a omului nou ca­ plificării preocupării tutu­ selor din toate unităţile
pătă dimensiuni sporite, ror cadrelor didactice pen­ de învăţămînt. trebuie să
care se materializează în tru creşterea calităţii şi e- se dezbată al.it cauzele cît
perfecţionarea procesului fieienţei muncii la clasă. şi implicaţiile absenteis­
de predare-învăţare, în Se impune să acordăm o mului care, în unele şcoli,
activităţile ce vizează e- atenţie mai mare pregăti­ cum sînt nr. 1 Lupeni, 2
ducaţia comunistă a tine­ rii pentru lecţii, atit sub Petrila, 1 Petroşani, 2 U-
retului şcolar. raport ştiinţific, dar mai ricani, 1 Orăştie, Călan şi
început sub imperativul ales sub raport metodic, liceele Petroşani, Vulcan,
perfecţionării muncii de pedagogic, astfel incit să 1 Deva şi 1 Hunedoara, a
educaţie ale cărei proble­ asigurăm o creştere a gra­ devenit un fenomen îngri­
me au fost dezbătute în dului de accesibilitate a jorător, ale cărui conse­
zilele de 5—7 ianuarie, în acestora şi o însuşire a cinţe sînt rezultatele sla­
cadrul consfătuirilor în­ esenţialului încă din cla­ be la învăţătură, precum
tregului personal didactic să. Se cere din partea con­ şi unele carenţe in com­
din judeţ, trimestrul al ducerilor de şcoli, a şefi­ portamentul elevilor.
doilea este hotărîtor in lor de catedre şi comisii­ Dispunem de tonte con­
asigurarea unei temeinice lor metodice, să acorde o diţiile pentru ca în tri­
pregătiri teoretice şi prac­ mai mare grijă îmbună­ mestrul pe care îl înce­
tice a elevilor şi încheie­ tăţirii conţinutului lecţii­ pem mîine să obţinem re­
rea cu succes a acestui an lor şi eliminării formalis­ zultate po măsura exigen­
şcolar. mului diţi activitatea me­ ţelor pe care partidul le
todică, să asigure un ca­ pune în faţa şcolii si pen­
Ca urmare a eforturilor
Regulatorul do circulaţie şi mişcare Deva. In sala calculator, operatorul analist racter concret activităţii tru care se cere fiecărui
Aurel Dimulescu şi operatorul calculator Norică Burta introduc datele în calculator colectivelor didactice,--, ale planificate pentru zilele dascăl pasiune, perseve­
referitor la compunerea trenurilor de marfă, pentru stabilirea unor indici eficienţi elevilor şi părinţilor- aces­
de calitate şi cantitate a transportului feroviar în zona de activitate. tora, sub conducerea or­ metodice. Analizele, ce se renţă, dăruire in muncă.
ganelor şi organizaţiilor vor desfăşura în adunări­
le generale din perioada Prof. VASILH BLEMDFA,
15—30 ianuarie, trebuie inspector general a.rjunct
la Inspectoratul şcolar
Construcţia de locuinţe în plin avînt să determine cadrele di­ al judeţului Hunedoara
dactice cu rezultate slabe
(Urmare din pag. 1) a devenit un ansamblu ,,de o adevărată culoare pen­ Unul dintre cei mai buni
cap“ al Petroşaniului care tru tot ce s-a ctitorit in dulgheri din Petroşani, şe­
bilite de secretarul general încheie, de lapt, imaginea cea mai fertilă perioadă a ful de formaţie Gheorghe
al .partidului, tovarăşul nouă începută ia intrarea construcţiei socialiste din Nemeş, ne declara ; „S-a
Nicolae Ceauşescu în Ex­ dinspre Deva, pe Bulevar­ patria noastră, intrată in construit mult in anul tre­
punerea făcută la şedinţa dul Republicii. istorie şi in memoria şi su­ cut. Din cîte cunosc eu, în
comună a Plenarei C.C. al De ta ,, Aeroport” con­ fletul oamenilor cu nume­ 1988 antrepriza noastră a
P.C.R., a organismelor de­ structorii s-au mutat ciţivg le celui mai iubit fiu al atins cel mai ridicat nivel
mocratice şi organizaţiilor paşi mai încolo, spre sta­ naţiunii noastre, tovarăşul de realizare din existenţa
de masă şi obşteşti. Acest dion, Lmde au înălţat de- Nicolae Ceauşescu. Cu pri­ sa, in construcţia de apar­
lapt se poate constata di­ ia prrfrşele două blocuri lejul uneia dintre vizitele tamente. Atit ca număr,
rect în chipul semeţ al o- din noul ansamblu de lo­ de lucru efectuate In a- cit şi din punct de vedere
raşelor minereşii, în imagi­ ci calităţii. Putem afirma
nile noi adăugate, de fapt, că s-a construit pentru"
pe parcursul anului 1988". viitor. Cind spun aceasta
Am reţinut această ulti­ VALEA JIULUI VĂZUTA
mă remarcă a interlocuto­ DE PE SCHELE (I) mă gindesc, totodată, şi la
rului nostru ca pe o invi­ blocurile de locuinţe des­
taţie de a vizita citeva din tinate, in exclusivitate, ti­
inegalabilele aşezări ale nerilor. Aşa sint cele trei
Văii Jiului. Şi i-am răspuns c ui.nţe numit „Stadion coastă zonă, conducătorul blocuri de garsoniere
cu multă plăcere, in acest Nou". Consemnăm părerea iubit ai partidului şi sta­ construite in ansamblul
început de ianuarie 1989. succintă a şefului forma­ tului nostru arăta : ,,Să fa­ „Dacia" pentru tinerii mi­
ţiei de zidari loan Posto- cem din Valea Jiului nu neri de la Dilja, apoi încă
...Primul popas, în cartie­ trei in zona centrală - u-
rul ,, Aeroport" din Petro­ lache : ,,Am vrut şi sper numai un centru minier nul pentru studenţi şi al­
şani. Imaginilor cunoscute, că am reuşit să imprimăm puternic, ci şi un centru tul pentru tineri mineri şi
familiare, li s-au adăugat celor două blocuri de aici muncitoresc în care condi­
mai multe blocuri noi cu Irumuseţea stadionului de ţiile de viaţă şi de muncă de alte profesii".
o arhitectură modernă, cu fotbal. Mă refer ia trăini­ să fie exemplare 1". Încheiem aceste rinduti
linii neaşleptate şi balcoa­ cie, la armonia construc­ Constatăm cu vie satis­ despre noile ediiicii ctito­
ne zvelte care decupează ţiei. in 1989 vom continua facţie că aceste calde în­ rite in Petroşani cu numele
spaţii şi rămin parcă sus­ cu construcţiile in această demnuri se regăsesc pe cîtorva dintre „meşterii
pendate pe verdele întune­ zonă". deplin şi in peisajul ce ne Manole" care şi-au zidit
cat al pădurilor de conife­ Nu prea departe de sta­ înconjoară. Aici, în zona in frumuseţea acestor
re de pe munţii din iur. dion se află Spitalul Nou. Spitalului Nou, la naştere construcţii o parte din su-
- Aici - ne declară to­ De fapt, această unitate lletul şi visele l o r : Aurel
varăşul Matei Cheorgbe, sanitară a căpătat deja ansamblul de locuinţe Ardean, Dumitru Militaru, întreprinderea mecanică Orăştie. Venirea muncitorului
directorul Antreprizei de un pic din „patina vre­ „Mignon". Au lost preda­ Gheorghe Beţivu, Dumitru Marin Păsăroi, ca de altfel a fiecăruia dintre cel care lu­
crează în a te! ierul precizie de la scc|ia sculării», este con­
construcţii-monta! Petroşani mii", ceea ce înseamnă că te primele apartamente in Negoiţă, Nicolae Sabin, siderată promovare, pentru că la modernele maşini de pre­
- s-au construit şl predai, nu este chiar nouă. Dar, blocul 25. Blocurile 24 şl Constantin Popescu, Con­ lucrare nu pot fi admişi tic cit cel mai buni meseriaşi,
în 1988, circa 500 de a- constatăm cu satisfacţie, 26 se află în stadii avan­ stantin Tonciu şi mulţi selecţionaţi din rîndul colectivului întreprinderii.
partamenle. „Aeroportul" că acest adjectiv este ca sate de execuţie. ai ţii. Foto NICOLAE GHEORGHIU