Page 25 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 25
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Cel de al 4-letţ an al cincinalului deplinirea ritmică, integrală, la nivel
calităţii şi eficienţei se desfăşoară sub superior de calitate şi eficienţă, a sar
semnul vibrantelor chemări şi îndem cinilor de plan pe acest an, redacţia
nuri din magistrala Expunere a secre ziarului nostru iniţiază un ciclu de con
tarului general al partidului, tovarăşul vorbiri cu cadre de conducere din uni
Nicolae Ceauşescu, la şedinţa comună a tăţi industriale, din investiţii, transpor
Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor turi şi circulaţia mărfurilor, plinind în
democratice şi organizaţiilor de masă evidenţă capacitatea de mobilizare şi
şi obşteşti din 28—30 noiembrie 1988 — acţiune a oamenilor muncii, sub con
strălucit program de muncă şi acţiune ducerea organelor şi organizaţiilor de
Anul XLI, nr. 9 687 MAR] !, 10 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani revoluţionară al partidului, ai întregu partid, pentru continua îmbunătăţire a
-
lui popor, pentru desăvlrşirea operei de activităţii productive, rezolvarea opera
construcţie socialistă în România. . tivă a tuturor protlurnelor ce apar, spo
1989 este şi anul celor două mari c- rirea contribuţiei la dezvoltarea econo-
venimente politice — aniversarea a pa mico-socială a patriei.
In acest sens am adresat trei între
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tru decenii şi jumătate de la victoria bări :
revoluţiei de eliberare socială şi naţio
nală, antifascistă şi antiimperialistă şi 1. CE SARCINI REVIN UNITĂŢII ÎN
STRĂLUCIT PROGRAM DE MUNCĂ Şt ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ cel de al XlV-lea Congres al Partidului ACEST AN?
Comunist Român —, pe care toţi, cei
ce muncesc din patria noastră sînt ho- 2. CU CE PROBLEME SE CONFRUN
tărîţi să le întîmpine cu realizări deo TA COLECTIVUL ?
întărirea rolului şi perfecţionarea sebite. 3. CE MASURI AŢI LUAT PENTRU
Pentru stimularea colectivelor la în REALIZAREA PLANULUI ?
activităţii statului, factor hotărîtor
ŢESĂTORIA DE MĂTASE DEVA
al dezvoltării societăţii româneşti
Opţiuni pentru un au mai fructuos
Expunerea secretarului piui proces de democra reprezentantul, suprem al
general cri partidului, to tizare a societăţii. proprietarilor şi producă unor unităţi economice din
varăşul Nicolae Ceauşescu, Ca urmare a cursului torilor, organizatorul vieţii Relativ tînără. cu un Deocamdată nu ne ţară care realizează pro
ta şedinţa comună a Ple înnoitor al Congresului al comune a întregului popor,, colectiv de asemenea tî- confruntăm cu pro-
narei C.C. al P.C.R., a or IX-lea, partidul nostru a a întregii naţiuni". . De năr, format în bună mă-, * bleme deosebite, în duse pentru parteneri de
peste hotare, am acţionat
ganismelor democratice şi adus o serie de clarifi aici decurg o serie de sură aici, la şcoala mun să asigurarea cu materii
organizaţiilor de masă şi cări principiale şi prac consecinţe politice şi eco cii, dar angajat dinamic prime şi materiale — la cu perseverenţă, din timp,
obşteşti din 28—30 noiem tice privind raporturile în nomice, concretizate şi şi responsabil în activita nivel cantitativ, calitativ pentru asigurarea desface
rii producţiei — fiind de
brie a.c., supune atenţiei care intră în mod nece sub formă de legi ce re tea productivă — Ţesăto- şi de structură contractat ja contractată pe întregul
— se situează permanent
o seamă de probleme le sar staitul, organismele sa glementează relaţiile de ria de mătase Deva a în centrul preocupărilor
gate de locul şi rolul sta le, cu poporul, în lumina armonie şi concordanţe marcat an de an creşteri an — precum şi a bazei
tului in aictuaiu! stadiu al conceptului că între so- dintre stat şi organismele ale producţiei, ale rezul noastre. Apreciem că noul materiale de care avem
indicator al planului de
democratice noi, în cadrul tatelor dobîndite. producţie' — „contracte" — nevoie. Ne-am stabiUt
structura sortimentală a
La întrebările redacţiei'
cărora muncitorii, ţăranii, răspunde ec. Doina Cris- va pune mai multă ordine produselor fizice, am emis
Teze, idei, orientări din Expunerea intelectualii deţin poziţii tea, directorul unităţii. în sistemul aprovizionării, comenzi de materii prime
economico-sociale de ega
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU litate, echitate, iar' „uni Aş sublinia mai în-, va determina toate unită şi materiale către princi
ţile să-şi realizeze priori
ia şedinţa comună a Plenarei C.C. tatea indisolubilă a clasei I tîi faptul că în anul tar producţia fizică şi s-o palii noştri furnizori, am
muncitoare, ţărănimii, in ( primit deja cantităţi în
al P.C.R., a organismelor democratice telectualităţii şi celorlalte recent încheiat am livreze operativ beneficia semnate, aşa că, cel puţin
rilor. în baza comenzilor
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti categorii sociale munci obţinut realizări mai mari din timp .şi temeinic, fun pentru luna ianuarie, nu
decît în 1987 cu 15 la sută
se pun probleme să nu- ne
din 28—30 noiembrie 1988 toare reprezintă — în con la producţia marfă şi cu damentate. Alte griji pe onorăm clauzele contrac
cepţia partidului nostru - 20 la sută la cea fizică. care le avem se referă la
temelia de grainit a orîn- continua înnoire şi diver tuale cu beneficiarii. Desi
duirii noastre socialiste". De asemenea, ne-am înde gur, în continuare, printr-o
construcţiei socialiste, in cialism şi democraţie e- plinit prevederile proprii sificare a producţiei, adap
perspectiva înaintării Ro xistă o deplină unitate. Pornind de la noua rea la toţi indicatorii de efi tarea rapidă, din mers, la permanentă şi mai strîn-
mâniei spre comunism. In legătură cu aceas litate economică, socială cienţă, am înregistrat eco cerinţele modei, pe sezoa să conlucrare cu colabo
Procesul revoluţiei şi ta, t o v a r ă ş u l Nicolae şi politică, partidul nos nomii la cheltuielile mate ne, respectarea severă a ratorii noştri — şi în baza
construcţiei socialiste în Ceauşescu arăta că renun tru a adoptat forme şi riale şi totale, beneficii tehnologiilor de fabricaţie contractelor. încheiate —,
România pune în lumină ţarea la teza dictaturii structuri adecvate ale vie suplimentare, ne-am înca şi a disciplinei muncii, o- prin sprijinul mai consis
tent al centralei de resort,
rolul puterii de stat ca pîr- proletariatului şi adopta ţii democratice — adună drat în stocurile normate. perativitatea în livrarea sperăm să primim la.timp
ghie cu ajutorul căreia rea unei teze care să o- rile generale şi consiliile în 1989 sarcinile între mărfurilor spre beneficiari. baza tchnico-materială ne
s-a transformat radical so glindească mai bine sta oamenilor muncii, consilii prinderii noastre-sînt mo cesară desfăşurării fluente
cietatea româneaiscă, s-a diul actual de dezvoltare le judeţene, naţionale şi bilizatoare. Deşi - sînt spo O Avînd în vedere că
înfăptuit linia politică de a societăţii româneşti, şi congresele oamenilor mun rite cu 34 la sută în ra ^ aproape jumătate din
industrializare socialistă, anume statul democraţiei cii din industrie, agricul port cu realizările'din 1988,. * volumul total al Convorbire realizată de
de cooperativizare a agri muncitoreşti revoluţionare, tură, învăţă mint, ştiinţă, se situează la nivelul 'ca producţiei fizice a între DUMITRU GHEONEA
culturii, de înflorire a în- ţin seama de faptul că cultură — care asigură pacităţilor de producţie şi prinderii este destinat ex
văţămîntului, ştiinţei şi noua orînduire asigură, o participarea maselor largi deci sînt posibil de înfăp portului indirect, respectiv (Continuare în pag. a 2-a)
culturii, a unei noi vieţi daltă cu înlăturarea clase la conducerea întregii ac tuit. De altfel, au fost dez
spirituale. Prin generaliza lor exploatatoare, realiza tivităţi economico-sociale. bătute şi aprobate în adu
rea relaţiilor socialiste de rea unei societăţi în care Trebuie subliniată, pe a-
producţie în întreaga e- masele populare, poporul cest. fond, originalitatea narea generală a oameni
conomie, statul nostru a însuşi să participe activ sistemului politic all socie lor muncii din luna oc
dobîndit o bază socială la conducerea vieţii eco-_ tăţii socialiste româneşti, tombrie a anului trecut,
nouă. Această nouă reali nomico-sociale. în cadrul căruia partidul sînt popularizate în fieca
tate politică a făcut ca in stadiul actual dl con deţine rolul conducător, re secţie — prin formele
statul socialist să devină strucţiei socialiste în ţara de centru vital, iar struc propagandei vizuale — şi
un factor esenţial al edi noastră, oamenii muncii turile democratice din e- s-a trecut cu toate forţe
ficării şi perfecţionării noii sînt, în forme specifica, conomie, din sfera ştiinţei le, din primele zile ale a-
orîaduiri, chemat să-şi a- proprietarii mijloacelor de nului, la materializarea
dapteze funcţiile la am- producţie, iar „statul este (Continuare în pag. a 2-a) lor.
Cu forţe sporite la fertilizarea terenului
Răspunzînd importante dea la transportul a 200 turi de mecanizatorii Ion Beefi, Victor Cimenti, Ion
lor sarcini formulate şi tone gunoi de grajd pe Taşcu, Eugen Seroiu, Lu Pop şi Alexandru Vulc.
chemărilor adresate lucră suprafaţa destinată cultu cian Enăşescu şi Viorel In preocuparea mecani
torilor din agricultură de rii cartofilor. între cei ca Vlăiconi au lucrat cu zatorilor se află şi fertili
secretarul general al parti re au contribuit la reali multă conştiinciozitate, pe zarea suplimentară a cul
dului, tovarăşul Nicolae zarea acţiunii i-ăm notat aproape toată perioada va turilor însămînţate în
Ceauşescu, mecanizatorii pe Petru Brînda, Dorin toamna trecută, cu rezul
de la S.M.A. Haţeg acor Bîlc, Andrei Partenie, Ion canţei, elevii Săndel Pur- tate mai bune înscriindu-
dă întreaga atenţie lucră Ceuţă, Nicolae Breteanu celoni şi Gheorghe Timote se C.A.P. Haţeg, Rîu Băr
rilor de fertilizare a tere şi Filimon Bîlc. O altă for de la Liceul agroindustrial bat şi Sîntămăria-Orlea.
nului. Directorul unităţii, maţie, din care au făcut Haţeg. Activitatea în cîmp con-'
ing. Nicolae Vancea, ne-a parte Ion Galben, Tiberiu Pe suprafeţele reparti tinuă şi la alte lucrări de
precizat că zilele de la zate pentru producerea fu sezon, între care amintim
Bal, Nicolae Sorin, Ion rajelor, la A.E.I. Bărăşti
sfîrşitul lunii decembrie a Hobeanu şi Emil Bîlteanu, aplicarea tratamentelor
anului trecut şi începutul a transportat cele 300 to se transportă zilnic în fitosanitare în livezi. Ale
acestui an i-a găsit în pli ne îngrăşăminte organice cîmp cîte 150—200 tone xandru Brejan II şi Ioan
nă activitate pe mecaniza aflate în stoc la ferma îngrăşăminte organice se- Durcan sînt cei care au
tori, fiind constituite mai C.A.P. Să laş u de Jos, ur- milichide. Acţiunea res lucrat cu întreaga răspun
multe formaţii care asi mînd ca apoi să fie apli pectivă. se bucură de a- dere. la efectutarea primei
gură aplicarea îngrăşămin cat cu M.I.G.-urile. tenţie sporită şi la A.E.I. stropiri de iarnă în liva
telor organice pe terenu O bună organizare la Ponor. Intre mecanizato da C.A.P. Haţeg, adueîn-
rile destinate însămînţă- fertilizarea terenului des rii care asigură aplicarea du-şi astfel o însemnată
rilor de primăvară. tinat cultivării legumelor îngrăşămintelor de la cele contribuţie la pregătirea,
In săptămîna trecută, am întîlnit şi la brigada două complexe zootehnice unor baze temeinice vii Aspect de Ia întreprinderea de mecanică pentru material'
toarei recolte de fructe.
una din formaţii a lucrat din Ciopeea a C.A.P. Sîn- merită să fie evidenţiaţi rulant Simeria. Foto N"~'' î GHEORGI-liU
,Ai
pe ogoarele C.A.P. Liva- tămăria-Orlea. Aici, ală Gheorghe Ciobanu, Marin NICOLAE TlRCOB
