Page 26 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 26
Fag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6*
Adunarea generală, cadru de manifestare Opţiuni pentru
a democraţiei de partid un an mai fructuos
— în Expunerea prezen re număr de comunişti în fectuează studii şi con se datoreşte în principal (Urmare din pag. î) orientările şi indicaţiile
tată în cadrul forumului toate aceste etape ale pre troale. la faţa locului. Cău unei activităţi necorespun din magistrala Expunere
democratic de la sfârşitul gătirii şi desfăşurării adu tăm ca toate să le efec zătoare a birourilor orga a producţiei, realizării sar a secretarului general al Telev
lunii noiembrie 1988, se nărilor generale. Conside tuăm cu responsabilitate nizaţiilor de bază şi unor cinilor de plan. partidului, t o v a r ă ş u l
cretarul general al parti răm important ca temati şi exigenţă, iar hotărîrile membri ai activului nostru Nieolae Ceauşescu, şi să • 19,00 •
dului, tovarăşul Nieolae ca propusă să fie rodul adoptate să constituie ro de partid. Se mai mani Ne-am prevăzut de a- întâmpinăm cea de a 45-a 1C "'< sa t
Ceauşescu, a subliniat fap gîndirii colective, să reflec dul gîndirii şi acţiunii co festă superficialitate şi semenea-, măsuri corespun aniversare a eliberării pa muncim in
tul că : „Au fost adoptate te şi să vizeze cele mai lective, să ducă efectiv la formalism în pregătirea şi zătoare privind utilizarea triei şi Congresul al XIV- melor eticii
măsuri hotărîte de perfec stringente probleme ale perfecţionarea activităţii desfăşurarea unor adunări raţională, integrală, a ca lea al partidului cu rezul socialiste o
ţionare a organizării parti producţiei, domeniile care celor 29 organizaţii de pacităţilor dc producţie şi tate deosebite în produc dustria _
dului, de dezvoltare a de ne frîmîntă şi trebuie să partid. O experienţă bună generale, în materializa a forţei de muncă, îmbu ţie. prioritare •
mocraţiei de partid, în sis le rezolvăm. în acest sens au organiza- rea unor hotărîri adopta nătăţirea activităţii de în tru tv. : „
temul de promovare a ca te. Nu se acordă încă în treţinere, revizii şi repa în aceste zile, gândurile trandafiri" c
drelor, de alegere a orga treaga atenţie întăririi spi raţii, perfecţionarea pro şi sentimentele de ştimă drieş. In
nelor de partid de. sus pî- Viaţa internă de partid, sub semnul ritului critic şi autocritic, fesională a personalului şi recunoştinţă ale ^munci Virgil Andri
nă jos, în creşterea răs nu se manifestă suficientă muncitor, de întărire a toarelor, ale întregului co la Nicolau,
punderii şi rolului organi exigenţei comuniste exigenţă în îndeplinirea controlului şi autocontro lectiv ai Ţesătoriei de mă silescu, C
zaţiilor şi organelor de sarcinilor încredinţate. De lului pe faze de fabricaţie, tase Deva — ctitorie a „E- nescu, lor
partid, al comuniştilor în — Care sînt ele la acest aici şi o seamă de proble incit să asigurăm continui pocii Nieolae Ceauşescu" Cristian Sof
adoptarea tuturor hotărîri- început de an ? ţiile de bază confecţii me me nerezolvate, de abateri tate producţiei, calitate — se îndreaptă spre con Sirbu, Mari<
lor...". în acest context, talice 1, tîmplărie, dispo şi încălcări ale disciplinei superioară produselor rea ducătorul iubit al partidu tu, Violeta B
un rol deosebit îl are a- — Avem răspunderi zitive, maşini unelte 1 şi de partid. Acţionăm însă lizate, eficienţă sporită lui şi statului. tovarăşul mitru Dimiti
pentru înlăturarea acestor
2, reductori ş.a.
dunarea generală, ca au mari în sporirea producti deficienţe şi afirmarea tot întregii activităţi. Nieolae Ceauşescu, spre Troian • 2
tentic cadru de manifes vităţii muncii, a calităţii —Spuneaţi însă că nu mai puternică a adunări Sîntem hotărîţi să ac tovarăşa Elena Ceauşescu, acţiune. C
tare a democraţiei de producţiei şi creşterea efi peste tot adunările gene lor generale ca un auten centuăm în timp, ritmul şi le dorim, din adîncul dimensiune
partid. Care sînt preocu cienţei economice, în în rale se dovedesc un ca bun de lucru şi rezultate inimilor, la mulţi ani, să revoluţionar
tic cadru de manifestare
pările şi cum se acţionea făptuirea programelor de dru propice de afirmare a a democraţiei interne de le pozitive din primele zi nătate şi putere de mun lejurnal •
ză pentru folosirea aces modernizare şi organizare, democraţiei de partid. Ca le ale anului, să mate că, spre binele şi prospe derea progr
tui cadru în dezvoltarea reducerea consumurilor ma re sînt cauzele ? partid. rializăm neabătut, în în ritatea scumpei noastre
democraţiei de partid, to teriale şi energetice etc. — Aşa este iar aceasta VALENTIN NEAGU treaga activitate, ideile, patrii, România socialistă.
varăşe Vasile Sintioan, se Trebuie să s p u n e m
cretar .adjunct cu proble 'că toate acestea constituie
me organizatorice al comi priorităţi ale adunărilor
DEVA:
tetului de partid din în generale. Acordăm atenţie scria a 11-a \
treprinderea mecanică O- sporită pregătirii acestor Memoria regi
răştie ? adunări, pornind cu întoc HUNEDOARA
patrie — serii
— Practica şi experienţa mirea materialelor, desfă dern — A); C
noastră arată că în afir şurarea dezbaterilor, adop sus mă iubc:
marea democraţiei de tarea şi înfăptuirea măsu — BV* Tertt
ra);
partid o importanţă deo rilor stabilite. In toate a- pon «fcy* i
sebită o are atragerea co ceste probleme antrenăm Vaca 1
muniştilor, a tuturor mem concret un însemnat nu iembne); Alai
(Unirea); LT
brilor organelor de partid măr de comunişti, ceea ce coana Chiriţa
la elaborarea, adoptarea înseamnă afirmarea tot VULCAN: Sin
şi materializarea hotărîri- mai puternică a democra (Luceafărul);
lor. Iar în această impor ţiei de partid, continua ei Vine el, fi
(Mir rul) ; PE
tantă latură a muncii noas dezvoltare. năt- de şc
tre, adunările generale o- — Cum se procedează e- torese); ANIN
ria Mirabela
feră cadrul necesar. Toc fectiv în aceste direcţii ? resc); URICA
mai de aceea, acordăm o — Urmărim ca pe baza şura rea (Retez
atenţie deosebită felului unei profunde cunoaşteri Zbor pericul
roşie); ORAŞ”,
în care acestea sînt pregă a realităţii să stabilim o tele ascuns
tite, se desfăşoară şi con tematică adecvată, în de logodnică per
tribuie la realizarea mă plin consens cu necesita (Flacăra) ;
surilor stabilite. Vreau să tea producţiei, cu nevoile BAI: Visînd
(Centrul de
spun că ceea ce ne inte ei cele mai stringente. creaţie „Cîntt
resează în cel mai înalt Pentru redactarea materia nlei“); Ii AŢI
soarelui linişt
grad este atragerea şi im lelor de analiză stabilim BRAZI: Băiat!
plicarea unui cit mai ma un colectiv larg care e- gării ; CALA
măriţi cu u
(Centrul de
creaţie „Cînto
:'' V: niei“); SIMER
întărirea rolului şi perfecţionarea întreprinderea pentru materiale de construcţii Deva. Ultimele elemente de prefabricate realizate în cadrul nea „Zuzuc“
Miss
ILIA:
unei comenzi mai mari la export sînt pregătite pentru expediere. Comanda a fost integral realizată Ia termen (Lumina).
şl în condiţii de maximă calitate de către oamenii muncii de la linia a 4-a, secţia prefabricate.
activităţii statului, factor
I
f 7 Kw m:
3HB99
hotărîtor ai dezvoltării Potenţialul fermelor zootehnice trebuie valorificat deplin! tragerea extrat
Numerele es
Cooperativele agricole de deja să ruginească. Con tizate pe tot parcursul a- ducerile celor două coope noului an din :
FAZA I
societăţii româneşti producţie din Unirea şi ducerile celor două coo nului întrucît nu este fi rative şi nici consiliile 44, 16 ;
Extr. l : 27,
resc să se aglomereze în
perative au datoria să ia
Ciula au toate condiţiile
populare nu se implică su
pentru • buna desfăşurare toate măsurile pentru pu februarie—martie — aşa ficient în activitatea din Extr. n II-a
a actualei stabulaţii, pen nerea urgentă în funcţiune cum se vor petrece lucru zootehnie. Conform grafi 33, 2, 15, 13.
(Urmare din pag. 1) legăturii sale cu masele tru obţinerea de producţii a utilajelor respective, în rile în acest an. celor şi programelor în FAZA A II-I
a III-
Extr.
de oameni ai muncii, so animaliere superioare. Am scopul realizării furajului Buna desfăşurare a ’ ac tocmite, în fiecare zi tre 22, 9, 24, 44 ;
şi învăţămîn.tului reprezin luţionării operative şi ju bele dispun de nutreţuri unic şi evitării oricărei ri tivităţii din zootehnie tre buie să participe un fac Extr. a lV-a
tă aplicarea practică a dicioase a problemelor suficiente, în cele două sipe de nutreţuri, în spe buie să preocupe mai mult tor de răspundere din con 10, 2, 13;
Extr. a V-n :
principiului democratic po vieţii economice şi socia ferme zootehnice muncesc, cial de grosiere. şi personalul de la dispen ducerea colectivă a uni 18. 33, 45;
trivit căruia socialismul se le. Actualei etape îi este în general, oameni harnici în amîndouă fermele sarul veterinar din Uni tăţii şi de la primărie în Extr. a Vl-a
făureşte cu poporul şi pen caracteristică amplificarea şi pricepuţi. Cum se re zootehnice animalele sînt rea. Subliniem acest fapt cele două dimineţi la ca 37, 18, 22, io ;
Extr. a VII-i
tru popor. atribuţiilor economico-or- flectă aceste condiţii în lotizate după producţie şi deoarece în decembrie 1988, re ne refeream la Unirea 39, 23, 20, 2 ;
Documentele partidului ganizatorice ale statul A producţiile ce se obţin ? starea de gestaţie, iar va am fost de două ori la n-a participat nimeni la Extr. a VIII-
nostru, opera tovarăşului în sensul perfecţionării ro Iată ce am constatat în- cile cu lapte sînt hrănite Unirea şi Ciula, în decurs program din partea con 26. 2, 37, 1^ ;
Extr. a IX-C
Nieolae Ceauşescu au su lului său în viaţa econo tr-un raid întreprins re siliului popular comunal. 10, 13, 20, 4i ;
FAZA A . iii-
pus unei continue reîm mică, în activitatea pro cent : • La Ciula l-am găsit, într-o Extr. a : ■C-a :
prospătări teoretice con ductivă, prin îndeplinirea Ferma zootehnică a coo Faţă în faţâ C.A.P, Unirea şi C.A.P. Ciula dimineaţă, pe secretarul 36, 23, 37.
cepţia generală despre unor sarcini majore de perativei agricole din U- adjunct cu probleme de Fond total de
statul socialist, chemat previzionare, planificare, nirea este bine gospodări propagandă al comitetului 1 896 773 lei
să-şi adapteze funcţiile organizare, conducere şi tă, adăposturile de anima suplimentar cu fîn de bu de 10 zile, şi n-am găsit comunal de partid Răchi-
Ia amplul proces de de control. le din Tuştea — moderni nă calitate, siloz şi gro pe nimeni de la unitatea tova.
mocratizare a societăţii. Simultan cu funcţiile zate anii trecuţi — asigu- siere în cantităţile stabir respectivă la programul de Aşa cum arătam la în VREME)
complexe exercitate în lite în raţii. Cu toate aces ceputul acestor rânduri,
Are o deosebită valoare- concordanţă cu înfăptui rînd un microclimat cores dimineaţă.
şi semnificaţie conceptul rea liniei strategice a fău punzător. în bazele fura tea, la Unirea, intr-un a- Ziceam că am fost de fermele zootehnice de la Pentru azi : -
privind caracterul larg ririi societăţii socialiste jere este ordine, nutreţu dăpost, am văzut că va două ori în decembrie a- Unirea şi Ciula au condi va încălzi uş
va f I tempor
democratic a.l statului şi multilateral dezvoltate, sta rile se păstrează şi se gos cilor li s-a pus în iesle nul trecut la Ciula şi U- ţii bune pentru desfăşura Vor cădea t
rolul său în conducerea tul nostru desfăşoară o podăresc cu grijă. Şi la dis-de dimineaţă paie, nu nirea. Prima dată l-am rea corespunzătoare a sta- mixte in curs
mai ales In Cri:
unitară a vieţii economice politică externă activă, di Ciula se manifestă grijă fîn, cum ar fi fost normal găsit la datorie pe Viorel bulaţiei animalelor, pentru slab pînă la m«
şi sociale, în concordanţă na mic,ă, de lărgire a co faţă de furaje, dar am vă şi cum scrie în programul Ţăndău, şeful fermei zoo sporirea producţiilor. A- sectorul vestic,
cu principiul centralismu laborării economice, poli zut şi coceni de porumb de grajd. tehnice din Ciula, a doua ceste condiţii însă nu sînt turile maxime
prinse intre pl
lui democratic. Pornind de tice, tehnico-ştiinţifice şi împrăştiaţi prin bazele de Producţiile de lapte sînt oară nu sosise nici la o- puse în valoare, nu se re grade, iar cele
la considerentul că statul culturale internaţionale, a- nutreţuri de la Ciula Mică însă mici. C.A.P. Unirea rele 8. Pe Elvira Szabo, găsesc în rezultatele ce se Intre minus
va continua, încă o lungă şi Boita. Atît la Unirea livrează zilnic la fondul şefa fermei de la Unirea o-bţin. Organele şi organi grade. Local s
şezînd neabătut la baza cît şi la Ciula există uti de stat 120—130 1 lapte, şi pe Ana Ţandău, econo zaţiile de partid, condu duce ceată.
perioadă de timp, inclusiv acestor relaţii principiile
laje pentru tocarea fura iar C.A.P. Ciula în jur de mista unităţii, nu le-air cerile colective, consiliile La munte : v
în societatea comunistă, suveranităţii şi indepen-, Ii în general
jelor, dar acestea nu se 110 1, ceea ce este foarte întîlnit la program nicio populare din cele două co
să aibă un rol important denţei naţionale, ale ega folosesc. La Tuştea bucă puţin. Este adevărat că dată. Prima dintre ele fa mune au datoria să ana cu cerul varial
în organizarea vieţii’ so lităţii în drepturi, neames tăria este nouă-nouţă, dar multe vaci se află în sta ce naveta şi obişnuieşte să lizeze temeinic activitatea tor va lulgul i
moderat din
ciale, în dezvoltarea so tecului în treburile interne n-a funcţionat încă deoa diu avansat de gestaţie şi vină tîrziu în unitate. E- acestora şi să ia măsurile Izolat ceaţă ce
cietăţii, partidu! nostru a- şi avantajul reciproc, res rece — cum ne-au spus urmează să fete în curind. conomista însă locuieşte ce se impun pentru valo re de chiciură,
log de ser
cordă o importanţă deose pectării dreptului fiecărui îngrijitorii de animale de Cei doi operatori însămîn- aproape de Tuştea unde-şi rificarea deplină a posibi Dănuţ).
bită întăririi rolului şi func popor de a-şi hotărî sin aici — lipsesc cîteva piese ţători — respectiv Costică are sediul ferma din Uni lităţilor de care dispun
ţiilor acestuia, perfecţio gur soarta, corespunzător din tabloul electric. La Meleru şi Sonia Stratulat rea. deci nu are motiv să cele două ferme zooteh
nării activităţii întregului intereselor şi aspiraţiilor Ciula tocătoarea de nutre — au datoria să dirijeze întîrzie. Fiind vorba de nice. ffli
aparat de stat, întăririi sale vitale. ţuri este ţinută afară, sub .'©producţia în aşa fel în- participarea la program.
cerul liber, unde a început cît fătările să fie repar- . trebuie spus că nici con TRAIAN BONDOR