Page 31 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 31
DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 9 (1
Pag. 2
Preocupare pentru ridicarea
calităţii actului artistic
ea nou;
DL dESFA
Festivalul muncii şi crea Actuala ediţie a Festi faza pe C.U.A.S.C. şi din ricanl, la
ţiei „Cîntarea României" valului naţional „Cîntarea martie la cca judeţeană, nou bloc de
a cunoscut cu fiecare edi României" se desfăşoară se numără intensificarea struit tu (
Iul, se va i
ţie o tot mai mare am în atmosfera de puternică repetiţiilor formaţiilor ar cehe zile
ploare atît pe plan naţio emulaţie spirituală gene tistice. Iar cele care în i -^azin K<
nal, cit şi în judeţul nos rată de magistrala - Expu faza de masă s-au remar Puse la dii
hiţiei o gi
tru. Creşterile înregistra nere a tovarăşului Nicolae cat printr-o comportare cată de ar
te n-au fost numai canti Ceauşescu la şedinţa co deosebită, dovedind certe brăcăminto
valori repertoriale şi in raţiuni lnt<
terpretative s-au bucurat mărfuri In
de o mai atentă îndruma tea SPEC
re şi coordonare din par GIAL. For
tea specialiştilor în mate ral-artlstlce
centralei IM
rie existenţi în judeţul zentat, zile
nostru. Impresionantă este scena aşezi
tative — materializate în mună a Plenarei C.C. al dorinţa oamenilor de a a- cultură di
spectacol o
numărul mereu sporit al P.C.R., a organismelor de răta ce ştiu şi ce pot rea cat aniver:
creatorilor, al membrilor mocratice şi organizaţiilor liza şi în plan spiritual naştere şi
tei aetlvilă
cercurilor şi cursurilor u- de masă şi obşteşti. Răs- nu numai în muncă, ceea nare ale i
niversităţilor cultural-şti- punzînd imperativelor, ma ce generează ambiţii care deniicinn <
inţifice, al artiştilor ama jore ce-i revin activităţii fac posibilă apariţia pe Elena Ceau
tacolul,' cai
tori —, cit mai ales ca culturale în formarea o- scenă a unor genuri noi, de un de
litative, o dovadă elocven mului nou se acordă o a- valorificarea unor comori va fi susţl
tă constituind-o obţinerea tenţie deosebită acţiunilor folclorice, toate într-o in localităţi c
„Stelei de
în ediţia a Vl-a de mişca politico-ideologice şi cultu- terpretare de calitate.
rea culturală hunedorea- în noua fază a festiva
Constructori Uunciloreni în neobosiţii lor lucrare la noul turnai 1, ce se ridică ral-artistice de , educaţie lului, ce se va declanşa
la Combinatul siderurgic din Hunedoara. nă a 657 de premii şi tit patriotică, revoluţionară,
Foto NICOLAE GHEORGHIU luri de laureat. în curînd, vom urmări for
materialist-ştiinţifică, eti maţii consacrate, impuse
că şi estetică a oamenilor în conştiinţa spectatorilor
muncii. hunedoreni prin evoluţii • 19,00
La toate genurile artis
Împliniri deosebite Reparaţiile la tractoare tice, din sectoarele literar, constant bune: corurile ţările f o i
19,25 Teze
„Freamătul adîncului" Pe-
muzical sau coregrafic, ac trila, ale combinatelor si t o v a r ă ş
(Urmare din pag. 1) la furnizări pentru livra tuala ediţie cunoaşte o Ceauşescu
în numai două decenii rea lor în raport de nevoi, derurgice din Hunedoara
evitării formării de stocuri creştere cantitativă şi, şi Călan, ţărăneşti din de muncă
ceea ce este demn de re
revoluţiom
(Urmare din pag. 1) ducţie — agregate, aer, a- calităţii lucrărilor, iar de supranormative şi încadră marcat, o preocupare deo Dobra şi Ghelari, teatrele I r ‘ tria
muncitoreşti din Hunedoa
bur, piese de schimb, con la atelierul pentru nevoi rii în cheltuielile prevăzu P . ' r e
fecţii metalice, reparaţia proprii se detaşează Fran- te cu reparaţiile. sebită pentru calitate. A- ra şi Lupeni, brigăzile ar
— Penultimul an al ac utilajelor şi multe alte cisc Uiheli, Cornel Farcaş, In legătură cu îmbună lături de formaţii de tra tistice ale Uzinei 7 a decenii
tualului cincinal va fi pen materii şi lucrări yitale". Victor Oneasă, Romulus tăţirea calităţii reparaţii diţie, reprezentative pen C.S.H., de la „Vidra" O- măreţe. E
tru toţi oamenii din uni — Cum a fost, pentru Cic şi Mihai Dohotaru, ca lor, mai consemnăm şi tru marile colective mun ră.ştie, grupurile de satiră rar-muzic
tatea noastră o nouă şi dumneavoastră, 1988 ? re depun mult interes în faptul că săptămînal co citoreşti din judeţul nos şi umor din Călan şi Pe- • 20,40 I
frumoasă probă de dărui — în anul trecut secţia vederea desfăşurării în misia internă constituită tru, au apărut altele noi. trila, ansamblurile folclo fi cetăţeai
re muncitorească, revolu noastră a participat la bune condiţii a reparaţii la S.M.A. face recepţia la Comună tuturor formaţii rice „Parîngul", „Getusa", î0-"'aliste
ţionară, de acţiune fermă confecţionarea tiparelor lor. tractoare şi utilajele re lor este însă grija pentru „Silvana", „Doina Crişu- ta râspun
pentru înfăptuirea neabă pentru producţia de pre Analizele săptămînale parate, dovedind exigenţă abordarea unui repertoriu lui", „Doina Mureşului" că, revolt
tută a tezelor şi sarcinilor fabricate destinată expor ce se fac împreună cu con şi , intervenind pentru re cu un înalt mesaj ' politi şi „Ardeleana", ' tulnicăre- neretului-
stabilite de secretarul ge tului. Circa 80 la sută din ducerile unităţilor S.M.A. medierea pe loc a even co—e-clu.cativ, într-o realiza sele din Bulzeşti şi Blă- rul Rom
neral al partidului, tova tre aceste tipare s-au fă şi bazei de aprovizionare tualelor defecţiuni consta re artistică de calitate. 'jeni, tarafurile din Brad Din mărci
răşul Nicolae Ceauşescu, cut aici. s-au dovedit a fi de mare tate. Există astfel certitu şi Vaţa de Jos, obiceiurile triei • 21
la marele forum democra Şi, desigur, nu putea utilitate, ele oferind, po dinea că se asigură o bu In curînd, formaţiile ar folclorice din Hărţăgani, iubită ţ<
ţie din 28—30 noiembrie lipsi din itinerarul nostru sibilitatea cunoaşterii ope nă funcţionare şi folosire a tistice promovate în faza Prăvăleni, Crişrin, Poieni Telejurnal
1988. Avem în vedere, în chiar nucleul întreprinde rative a reperelor deficita bazei tehnieo-materiale a de masă a Festivalului na ţa Voinii, Orăştioara de chiderea f
primul rînd, sarcina ce ni rii — secţia prefabricate. re în scopul intervenţiei unităţii în acest an. ţional „Cîntarea Româ Sus, căluşerii din Boşorod,
s-a trasat privind dezvol Interlocutor, tovarăşa sub- niei" intră în faza pe Geoagiu şi Orăştioara,
tarea puternică a bazei inginer Rodica Someşan, C.U.A.S.C. a întrecerii. Ce dansurile pădurerieşti din
tehnieo-materiale şi asigu adjunct şef secţie. sporirea productivităţii mun s-a întreprins pentru o cît Lelese, Ruda-Ghelari, Fe-
rarea unei bune aprovizio — Care este plusul de cii şi reducerea costurilor mai bună evidenţiere a regi, Bunila, Topliţa ş.a.
de producţie.
DEVA:
nări a activităţii de pro prefabricate realizat în potenţialului artistic ? Li se vor alătura o parte scria a J
ducţie prin înfăptuirea 1988 ? — întrebăm. mm Ti&Em * 5 EJ La întreprinderea de — Printre măsurile ini din cele 117 formaţii noi, Memoria i
neabătută a programelor, — S-a realizat, la nivel hirtie Buşteni au fost intro ţiale — ne spune Mircea creaţii ale actualei ediţii HUNEDOA
duse în fabricaţie noi pro
patrie — s
din domeniul materialelor de unitate, o producţie su H La Şantierul naval Ol duse destinate beneficiarilor Bele,. directorul Centrului a festivalului, animate de dern — A)
de construcţii, în care ac plimentară de 13 555 mc teniţa, judeţul Călăraşi, a interni şi celor do peste judeţean de îndrumare a dorinţa de a se afirma şi sus mâ ii
hotare. încă de la primele
ţionăm noi. Ne-am stabi de prefabricate, din care: 'fost lansată la apă prima livrări, hîrtia sUport-tapet creaţiei populare şi a de a contribui la întregi — r u h
r
lit foarte bine ce .avem panouri mari — 3 998 mc, motonavă din acest an, cu şi-a cîştigat o desfacere si mişcării artistice de masă rea vieţii cultural-artisti- I- uSec
de făcut şi vom înfăptui tuburi PREMO — 8 km, o capacitate de 3 300 tdw, gură pe piaţa externă. A- — pentru ca fiecare loca ce hunedorene. .ţă 1;
ex
destinată
partenerilor
aceste deziderate 1 elemente structuri pentru terni. De altfel, în cursul ceastă hirtie se realizează litate să se prezinte la un iembrie); .
pe utilaje existente, după o
(Unirea);
„Vom înfăptui" ! „Ne hale industriale — 5 462 lunii ianuarie, pe acest şan tehnologie proprie de fabri nivel cît mai ridicat la VIORICA ROMAN coana Cili
tier se materializează im
vom respecta cum se cu mc, stîlpi LEA — 423 mc, portante măsuri menite să caţie. Deosehit de apreciată VULCAN:
este şi hîrtia abrazivă uti
(Lu coafării
vine sarcinile şi angaja planşee şi fî.şii cu goluri conducă la îndeplinirea rit lizată la şlefuirea carose Alcxandr
mentele asumate" ! Sînt — 2 665 mp şi altele. mică a tuturor indicatorilor riilor de autoturisme. Pro rul); PE'l
de plan. Intre acestea se
expresiile pe care le con — Acum, în calitatea află începerea montajului dusul, care pînă acum se rubrica tineretului rul de şe
procura din import, se fa
semnăm cel mai des în pe care o aveţi pe linie pe cală al motonavei do brică tot. po utilajele exis resc); AN
discuţiile purtate cu oa politică — aceea ele se 5 000 tdw şi asamblarea pri tente, avînd la bază o teh ria Mirat
rose); UIi
mului remorcher de 2 x 1 000
menii, la locurile lor de cretar adjunct cu proble CP destinate exportului. De nologie elaborată în comun tea drago
muncă. Muncitorul Dumi me organizatorice al comi menţionat eă prin lucrările de specialiştii întreprinde Acţiuni de muncă patriotică BRAD:
rii din Buşteni cu cei de
Anca
(S
tru Mihăilă, de la secţia tetului de partid — vă de modernizare efectuate pe la filiala Suceava a Insti GURA BAI
şantier ca şi prin măsurile
panouri mari, ne informea rugăm să enumeraţi cîţiva de recuperare şi refolosire tuiţii de Cercetări şi Pro în sprijinul producţiei nei baler
ză: „In acest an vom e- dintre oamenii care se a unor materii prime şi ma iectări celuloză şi hîrtie. ORAŞTIE
xecuta un nou proiect de află mereu printre frun teriale se vor înregistra (Agerpres) integraţi activ în efor tierele naţionale, judeţene cuns (Pat
ni că peni
panouri mari, care vizea taşii în activitate ? tul colectivelor muncito-" şi locale de muncă patrio căra); <
ză sporirea confortului în — Operatorii Sever Ve reşti hunedorene de a ma-' tică, unde lucrările . reali Coplan îş
apartamente, creşterea spa cea, Benedict Ghiduş, Ioan terializâ marile obiective zate depăşesc 28 milioane (Centrul
ţiului de locuit. Ştim cu Gordan, Florea Surcel — ale cincinalului actual din lei, iar cele de recuperare creaţie „(
niei“);
toţii că aceste noutăţi sint de la secţia prefabricate, minerit, siderurgie, ener a materialelor refolosibile unei ac
o încununare a cercetări Vasile Ungureanu, Iosif getică, agricultură, con 24 milioane lei. BRAZI: C
lor de profil realizate în Sebeşi, Dumitru Răstăşan strucţii, din celelalte do între organizaţiile U.T.C. CALAN:
cu un că
ţara noastră sub conduce — de la panouri mari, menii ale economiei, ce care s-au evidenţiat în ob de cultul
:
rea nemijlocită — la fel Gligor Corb, Emil Iuga, peste 100 000 de utecişti ţinerea acestor rezultate, 'uitarea
ca întreaga cercetare şti Ioan Dobrotă — de la s-au aflat şi se află per menţionăm pe cele din M MERI A:
condamna
inţifică şi tehnică româ b.c.a., Ema Boroş, Paras- manent angajaţi în efec municipiul Petroşani, din moarte (i\
nească — a tovarăşei aca chiva Popa, Ileana Blăna- tuarea unor acţiuni de oraşele Vulcan, Petrila, Miss Tugo
demician doctor inginer ru, Ştefan Blănaru — de muncă patriotică în spri Călan, Urmam, Lupeni, na).
Elena. Ceauşescu. Noi, cei la secţia materiale izola jinul producţiei, în agri Simeria şi din comunele
de la I.M.C. Deva — ală toare şi mulţi alţii. Im cultură şi' silvicultură, în Hărău, Certeju de Sus,
turi de oamenii muncii portant este că am înce recuperarea şi reintroduce Baia de Criş, Brăhişca,
din întreaga ţară — sîn- put cu bine anul 1989 şi rea în circuitul economie Ilia, Lunca Cernii, Topli
tem atît înfăptuitorii cît am reuşit să obţinem pe a materialelor refolosibile, ţa, Bretea Română, Beriu, Pentru ;
şi beneficiarii acestor cer ste plan mai multe canti efectuarea unor lucrări e- Peştişu Mic etc. fi caldă, (
cetări laborioase, fapt pen tăţi de produse. Toate dilitar-gospodăreşti etc. Şi în acest început de rar noros.
tru care aducem un cald succesele obţinute în ac Grăitoare în acest sens an nou tinerii hunedoreni dea precij
sub foriru'
şi profund omagiu tovară tivitatea noastră le dedi sînt cîteva cifre. In anul desfăşoară numeroase ac ninsoare,
şei Elena Ceauşescu şi îi căm din adîncul inimii trecut, valoarea lucrărilor ţiuni de muncă patriotică, slab la m«
urăm din toată inima „La strălucitului ctitor al Ro realizate depăşeşte 570 mi hotărîţi să-şi depăşească vest şi di
peraturile
mulţi ani !". mâniei socialiste, tovară lioane lei, ceea ce înseam angajamentele asumate. fi cuprins
Continuăm dialogul la şul Nicolae Ceauşescu, nă îndeplinirea angajamen Este dovada de netăgăduit 4 şi plus
pe văi nu
secţia mecano-energetică marele şi iubitul nostru telor anuale în proporţie a răspunderii şi abnegaţiei la minus
— subunitate care consti conducător spre comunism, de 113 la sută. Numai în cu care tînăra generaţie cele maxi
tuie o adevărată inimă a îi adresăm, în numele în industrie, în cercetare şi acţionează pentru transpu 2 şi plus
întreprinderii. Şeful unei tregului.. nostru colectiv, proiectare tinerii au efec nerea în viaţă a impor se va s
Izolat con
echipe de lăcătuşi, losi-f fierbinţi mulţumiri pentru tuat lucrări de 436 mili tantelor sarcini încredinţa
Penteleu, ne spune: „Din grija ce ne-o poartă, cal I.M.M.R. Simeriii. La atelierul do întreţinere şi repa oane lei, iar în agricultu te de partid
‘cadrul secţiei noastre se de urări de sănătate, feri raţii instalaţii de ridicat şl transport, şeful formaţiei ră de 32 milioane lei. O
mixte Lazăr Avramescu şl elec trielenii Glicorglie Andrei şi
asigură — pentru toate cire şi putere de muncă. Eugen Lupuţ pregătesc reparaţia unei macarale. intensă şi rodnică activi DAN BETEA,
celelalte sectoare de pro La mulţi ani ! tate s-a desfăşurat pe şan corespondent