Page 34 - Drumul_socialismului_1989_01

- -41 ---
PROLETARI DIN TOÂTt TARILE, UNIŢI-VĂ!
tfA EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU }

j Construcţii noi intr-un oraş frumos}
s i m u a m rariul reportericesc pe te­ Nicolae Ceauşescu, privind arhitectură plăcută, o zonă o
Ne-am continuat itine-
realizarea, in toate oraşe­
deosebit de atrăgătoare a ^
le Văii Jiului, a unor con­
oraşului. Aici s-au realizai 1
ma construcţiilor de lo­
cuinţe în Valea Jiului Aşa
circa 150 'de apartamente [
strucţii şi ansambluri trai­
am ajuns la Vulcan, unde
nice, cu edificii social-
O parte din Irumuse- l
,frumuseţile pe verticală” culturale originale, cu arte­ in blocurile O, P, Z şi R. )
JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C pot fi intilnite la tot pa­ re de circulaţie moderne ţea Vulcanului provine, de- /
sul. După cum ne spu­ şi frumoase - totul pe mă­ sigur, şi de la peisajul 1
nea tovarăşul inginer Ma­ sura frumuseţii, dăruirii şi inegalabil din jur. Stincile ţ
tei Gheorghe, directorul spiritului de abnegaţie do­ semeţe şi sălbatice care t
Antreprizei de construcţii- vedite de mineri în adincu- alcătuiesc, dincolo de Jiu, J
montaj Petroşani, acest o- rile c-u cărbune. Ne-am un briu de creneluri numit ţ
Anul XLI, nr. 9 689 JOI, 12 IANUARIE 1989 4 pagini - 50 bani raş mineresc concură cu ţinut cu stricteţe de aceas­ Valea Arsului, pădurile veş- 1
mari şanse la obţinerea tă linie şi, in prezent, pu­ nic verzi pe care le poar-
r
rîvnitului titlu de cel mai tem spune că prin tot tă in spate oraşul, in pa - J
frumos oraş al Văii Jiului. ceea ce facem continuăm, tea dinspre Gorj, platoul ţ
Bineînţeles, este vorba de fapt, să construim în neted ca palma şi sus- i
despre o distincţie strict pendat pe malul drept al 1
sufletească, despre un loc Jiului — care te izbeşte |
STRĂLUCIT PROGRAM DE MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ ocupat pe ,,podiumul" din Valea Jiului prin măreţia construcţiilor l
inima oamenilor. Ce ar­
sale la intrarea dinspre J
gumente pot fi aduse pen­ văzută de Petroşani — sint tot ati- )
Organismele democraţiei muncitoreşti- tru susţinerea acestor afir­ pe schele (II) tea semne ale dărniciei i
maţii ?
naturii. „Dar, — observa /
— In primul rind — ne-a nota de frumuseţe pe care pe bună dreptate zidarul )
Gheorghe Radeş — eu l
revoluţionare - larg cadra de participare răspuns tovarăşul inginer oraşul Vulcan şi-a cîşti- consider că oamenii au ţ
Andrei Gabor,- şeful brigă­
zii nr. 30, din cadrul gat-o cu ani in urmă. adus oraşului frumuseţi i
a oamenilor muncii la conducerea societăţii A.C.M. Petroşani —, tre­ — După cum ştim, bri­ mult mai mari. Au imblin- |
buie specificat faptul că gada 30 pe care o con­ zit natura din jur, i-au t
frumuseţea Vulcanului nu duceţi construieşte de mai împrumutat din statura şi )
Epoca celor mat gran­ rituale, participarea lor la cratice, ce dezbat şi a- este dată doar de ultimele mulţi ani in Vulcan. Ce căldura construcţiilor, au \
dioase înfăptuiri în con­ organizarea şi conducerea probă programele dezvol­ blocuri construite aici. A- construcţii au fost înălţa­ făcut-o mai omenească. I
strucţia socialismului din vieţii sociale. tării economico-sociale ale cest oraş a început să te de colectivul brigăzii in De fapt, au îmbogăţit-o I" )
ţara noastră, cea inaugu­ Referindu-se la aceste ţării. Este vorba de Con­ poarte amprenta realizări­ 1988 ? — In acest an, 1989, în )
rată de Congresul al IX- probleme, secretarul ge­ siliul Suprem al Dezvol­ lor arhitectonice ,,pe înăl­ — In ansamblurile „Va- ce zone vor fi concentrate
lea a.l partidului — va in­ neral al partidului, tova­ tării Economice şi Socia­ ţime" — la fel ca alte multe sile Roaită" şi „Casa de forjele constructorilor ?
tra în istoria poporului răşul Nicolae Ceauşescu, le, Consiliul Naţional al localităţi ale patriei - in cultură" au fost predate — A început ridicarea u-
nost r u şi datorită uriaşului sublinia că: „Nu se poate Oamenilor Muncii, Consi­ cea mai fertilă perioadă a locatarilor, in marea ma­ nui nou ansamblu de Io-'
salt care a avut loc în a- construi cu succes socia­ liul Naţional al Agricultu­ istoriei noastre, „Epoca joritate mineri, un nuroăi cuinţe numit „Morişoara",
ceastă perioadă în dez­ lismul fără o largă demo­ rii, Industriei Alimentare, Nicolae Ceauşescu". Atit de circa 200 de aparta­ care vine să contureze
voltarea democraţiei mun­ craţie muncitorească, re­ Silviculturii şi Gospodări­ proiectanţii, cit şi noi, mente noi şi confortabile, artera centrală de circu­
citoreşti-revoluţiona re. voluţionară, fără participa­ rii Apelor, 1 congresele şi constructorii, am aplicat in în blocurile 7, 8, 9, 23, laţie a oraşului Vulcan.
conferinţele pe domenii de activtiatea practică sarci­ 29J 30 şi 31. Spre finele
activitate şi altele. nile şi indicaţiile formu­ anului trecut a fost fina­ MARIN NEGOIŢĂ
Teze, idei, orientări din Expunerea „Avem un sistem larg late de seccrctarul general lizat şi ansamblul „Parc"
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU democratic - consilii mun­ ai partidului, tovarăşul care conturează, printr-o (Continuare în pag. a 2-a)
citoreşti, organisme jude­
la şedinţa comună a Plenarei C.C. ţene, consilii naţionale pe
al P.C.R., a organismelor democratice domenii, congrese şi con­
şi organizaţiilor de masă şi obşteşti ferinţe naţionale periodi­
ce, .care, în ultimii 20 de Tribuna specialistului
din 28—30 noiembrie 1988 ani şi-au dovedit pe de­
plin justeţea şi superiori­
tatea — arăta tovarăşul din agricultură
In anii care au trecut rea activă a poporului la Nicolae Ceauşescu în Te­
de la acest istoric con­ făurirea conştientă a pro­ zele din aprilie. Trebuie
gres, partidul nostru a priului său viitor". Pornind să acţionăm pentru per­
fundamentat, din iniţiati­ de la această teză, parti­ fecţionarea în continuare Proiectarea şi amenajarea
va şi cu contribuţia hotă- dul nostru a elaborat şi a acestora, pentru ca, în-
rîtoare a tovarăşului aplicat acţiuni şi măsuri cepînd cu adunările gene­
Nicolae Ceauşescu, o con­ cu efecte de amploare în rale ale proprietarilor, pro­
cepţie nouă, revoluţiona­ ce priveşte atragerea lar­ ducătorilor şi beneficiari­ terenurilor in pantă destinate
ră, privind participarea gă, cuprinzătoare a oame­ lor, cu consilije oamenilor
maselor la elaborarea şi nilor muncii la luarea de­ muncii şi celelalte orga­
înfăptuirea politicii parti­ ciziilor, la aplicarea lor şi nisme, să se asigure dez­ plantaţiilor pomicole
dului şi statului. Aceasta obţinerea unor rezultate baterea largă a probleme­
şi-a găsit o strălucită ex­ deosebite. Se remarcă în lor, stabilirea măsurilor, in
presie în sistemul institu- acest sens rolul major şi vederea realizării în viaţă în Expunerea la şedinţa pe versanţii afectaţi de
ţional-democratic, unic în atribuţiile conferite adu­ a tuturor programelor şi comună a Plenarei C. C. procese de eroziune de
felul său, creat în ultime­ nărilor generale ale oa­ hotăririlor". al P.C.R., a organismelor suprafaţă sau adîncime în
le două decenii, care asi­ menilor muncii din între­ democratice şi organizaţii­ diferite grade, alunecări,
Aceste orientări funda­ întreprinderea de piese de
gură exercitarea de către prinderi, din toate unităţi­ schimb şi reparaţii utilaj lor de masă şi obşteşti exces de umiditate etc.
mentate de secretarul ge­
oamenii muncii a atribu­ le economice, consiliilor minier Deva. Strungarul clin 28—30 noiembrie 1988. în acest sens, se impune
ţiilor şi răspunderilor ce oamenilor muncii. Pe plan neral al partidului se află Nicolae Puntea confecţio­ secretarul general al parti­
la baza iniţierii unor ac­ nează bucşe pentru pom­ să fie cunoscute limita
decurg din noul . lor sta­ naţional se remarcă mă­ pele de la instalaţiile dului, tovarăşul Nicolae pînă la care se poale prac­
tut de proprietari, produ­ surile de mare importanţă ţiuni de cea mai mare în- uzinelor de preparare a Ceauşescu, a subliniat
cători şi beneficiari ai cu privire la instituirea u- minereurilor. necesitatea ca o atenţie tica o pomicultură raţio­
nală sub aspectul accesu­
bunurilor materiale şi spi­ nar organisme larg demo­ (Continuare în pag. a 2-aJ Foto N. GHEORGHIU deosebită să fie acordată lui şi mecanizării, precum
dezvoltării şi modernizării
pomiculturii, creşterii efi­ şi condiţiile în care se
cienţei întregii activităţi poate asigura rentabilita­
din acest sector de pro­ tea producţiei pomicole.
Toate eforturile subordonate valorificării ducţie agricolă. Sarcinile în asemenea preocupări
ce revin pomicultorilor au se înscrie şi amenajarea
depline a potenţialului fermelor! fost accentuate din nou la unei suprafeţe de 85 de ha
plenara lărgită
a Consi­
versant în cadrul S.C.P P.
liului Naţional al Agricul­
In colaborare cu secţia plină, fiind prezenţi la da­ făşurat programul de ză tocate şi preparate sub turii, Industriei Alimen­ Geoagiu, care vizează, prin
pentru agricultură a Co­ torie toţi îngrijitorii şi după-amiază. De altfel, de formă de furaj unic, asi- tare, Silviculturii şi Gos­ tema de proiectare, stabili­
mitetului judeţean de membrii echipei de fura­ cîtva timp, ferma zooteh­ gurîndu-se unităţile nutri­ podăririi Apelor, relevîn- rea sistemelor de amenajare
partid şi Direcţia agricolă jare. nică a C.A.P. Tîmpa s-a tive stabilite pentru fie­ şi de cultură a pomilor pe
judeţeană, „Brigada ful­ Furajele se administrea­ „pus pe picioare". Pledea­ care lot de animale. Faţă du-se cerinţa sporirii pro­
ger" a ziarului a efectuat ză tocate şi preparate, a- ză pentru această afirma­ de aceeaşi perioadă a a- ducţiei de fructe şi ran­ astfel de terenuri Ver­
marţi, 10 ianuarie, un sigurîndu-se zilnic bovine­ ţie ordinea şi curăţenia nului trecut producţia de damentului livezilor pen­ santul luat în studiu este
raid prin ferme zooteh­ lor (care sint lotiizate pe care există în’ fermă, a- lapte este mai mare. tru înfăptuirea obiectivelor complex, -atit din punct
nice din C.U.A.S.C. Sime- categorii) furaj unic mela- dăposturile bine puse la C.A.P. Sîntandrei. Ca şi de vedere al variaţiei pan­
ria şi Ilia, urmărind cum în celelalte două ferme, noii revoluţii agrare. tei (14—28 la sută), cit şi
se desfăşoară pi'ogramul şi aici viţeii şi vacile cu în ansamblul normelor
de după-amiază, cum sint BRIGADA „FULGER" ÎN ZOOTEHNIE lapte sînt hrănite eu fu­ stabilite în acest scop, un al direcţiilor de înclinare,
distribuite şi se gospodă­ raje tocate şi preparate. loc aparte îl ocupă măsu­ formîndu-se adevărate
resc. furajele, evoluţia pro­ De la cele peste 100 de rile referitoare la înfiin­ micro-mozaicuri de forme
ducţiei de lapte şi a e- sat. Ca urmare, de la în­ punct, faptul că în baza vaci în lactaţie se obţin concrete de relief, cu o
fectivelor, . alte aspecte ceputul anului, producţia furajeră se află la aceas­ zilnic aproximativ 320 li­ ţarea noilor livezi. Una
de lapte marfă se află în
privind ordinea, şi disci­ tă dată stocuri dc nutre­ tri de lapte marfă. dintre problemele esenţia­ expoziţie generală estică
plina muncii. Redăm, în creştere. Cele 188 de vaci ţuri (400 tone de fibroa­ Se cuvine menţiunea că le ale pomiculturii ac­ şi o lungime pe linia de
continuare, principalele gestaute reprezintă 66 la se, 900 tone de suculente în nici una din cele trei tuale şi ale celei viitoare cea mai mare pantă de
constatări. sută din efectivul matcă, şi 425 tone de grosiere, unităţi nu am găsit per- 600 m.
C.A.P. lîăcia. Condus de ceea ce garantează şi în toate de bună calitate), este modul în care se pot
ing. Pavel Petrovici, şeful acest an realizarea nata­ care asigură o hrănire Brigada fulger : şi trebuie să ^fie folosite M. VISEROIU,
fermei zootehnice, pro­ lităţii prevăzute. corespunzătoare a bovine­ NICOLAE TiRCOB, terenurile in pantă, cu cercetător ştiinţific
gramul de grajd a înce­ C.A.P. Tîmpa. Nimic lor pînă la ieşirea pe pă­ MIRCEA LEPADATU diferite înclinări, pentru la S.C.P.P. Geoagiu
put la- timp şi s-a desfă­ de reproşat în ce priveş­ şune. Şi aici toate nu­ cultura pomilor, luarea mă­
şurat în ordine şi disci­ te modul în care s-a des- treţurile se administrea­ (Continuare in pag. a 2-a)
surilor necesare nentru
r / ISI**** 3 A r s g m , amenajarea terenurilor de (Continuare in pag. c 2-a)