Page 35 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 35
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. î
Activităţi
C P A D M QRÂ Ş.!1 - Unită}i noi
, : ' .- :...
E
MCOLAE CEAUŞESCU
politico-educative
STRĂLUCIT PROGRAM Oc MUNCA Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA realizări superioare
desfăşurate a CON
In ultima parte a anu DaWită acestui fapt, mai bun:
şl dc pr.
Organismele democraţiei muncitoreşti- de sindicate lui 1988 şi în zilele pît şi mai bunei folosiri apărarea
nul 198!!
care au trecut din acest a mijloacelor materiale,
Uuncdoar
revoluţionare - larg cadru de participare lui de la întreprinderea an, la Cooperativa de cooperativa a încheiat a- dc Şcoali
Qt Comitetul sindicatu
achiziţii
producţie,
şi nul trecut cu o uşoară
ţară atrlt
antrepriză de construcţii desfacerea mărfurilor din depăşire la activitatea de ■"yort-luri
Naţional
Orăştie s-au înfiinţat mai desfacere
mărfurilor
a
a oamenilor muncii la conducerea societăţii şi reparaţii siderurgice multe activităţi şi unităţi (0,5 la sută), cu o de rene, îns
Pionicrilo
Hunedoara a iniţiat, în
colaborare cu Centrul de noi. Este vorba de o păşire de 7,2 la sută a premiu x
daniile r
(Urmare din pag. 1) se răsfrînge asupra omu . rea şi apărarea avuţiei cultură şi creaţie „Cîn- unitate de croitorie pen producţiei de industrie dactie şi
lui. in acest sens, ea re naţionale încredinţată spre tru serie mică, o secţie mică, cu 14,8 la sută a unităţi şi
seninătate pentru întărirea prezintă un factor prin administrare şi bună gos tarea României" dezba foto color, două secţii prestărilor dc servicii şi onorează
nedorcani
democraţiei socialiste, pen care se dezvoltă trăsături podărire. in centrul acti terea „Sarcinile ce revin de cojocărie, dublarea cu 1 la sulă a expor Uuncdoar
tru dezvoltarea continuă noi ale conştiinţei oame vităţii politico-educative organelor şi organizaţiilor capacităţii la secţia de Instituţii
a autoconducerji muncito nilor muncii, grupate în ju trebuie să se situeze rea sindicale din Expunerea răcoritoare şi altele. tului. ciştlgat d
sccutiv.
reşti, cerinţă determinată rul competenţei profesio lizarea unor mutaţii cali t o v a r ă ş u l u i Nicolae
de sarcinile tot mai am nale, gîndirii economice tativ superioare in con Ceauşescu la şedinţa co
ple şi complexe pe care înaintate, spiritului gos ştiinţa oamenilor., în modul mună a Plenarei C. C. al
le ridică ex : genţele dez podăresc, responsabilităţii, P.C.R., a organismelor de BRJOÂDÂ „ m .06*" ÎN ZOOTEHNIE
voltării socialiste, intensive atitudinii comuniste faţă lor de a acţiona pentru mocratice şi organizaţiilor
a patriei. Realizindu-se în de proprietatea socialistă. realizarea, marilor sarcini de masă şi obşteşti din • 19,0
ce le revin in minerit, e-
strînsă dependenţă cu me lată de ce, organelor şi 28—30 noiembrie 1988, 19.25 Agr
canismele economice, au organizaţiilor de partid ie nergetică, siderurgie, in pentru formarea omului Toate eforturile subordonate grame
toconducerea muncitoreas revine importanta sarcină vestiţii, în celelalte dome nou". 19,45 Fii.
că este un proces de o de a acţiona pentru ca nii afe activităţii economi- valorificării depline istorie •
deosebită complexitate ca toţi oamenii să se implice co-sociale din judeţul nos O „Activitatea cultural- oi Festiv
re, prin implicaţiile sale cu răspundere in dezvoita- tru. educativă şi politică des „Cintareo
făşurată de centrele de a potenţialului fermelor! 20,35 Tri!
tei
iha
cultură şi creaţie „Cîn- Film seric
tarea României" in spri (Urmare din pag. 1) cilaţii de 40—50 1. in ra — partec
noi într-unoras frumos! jinul realizării sarcinilor soanele desemnate de con port de componenţa ra chiderea
Telejurna
Întrucît
ţiilor
asigurate.
şi angajamentelor asuma
te în întrecerea socialistă siliile populare care să sarcinile ce revin com
plexului din programul ju
participe la programul de
nivelului de viaţă al locui alţii. Succesele şi roade- ) in anul 1989" a fost te grajd (? !). deţean sînt mult sporite, 1^5
torilor. Numai pe artera le muncii noastre pe care ţ ma consfătuirii iniţiate de C.A.P. Ohaba. Este pozi se impune o preocupare
centrală a Vulcanului s-a le obţinem şi in aceste ( Consiliul municipal Petro tiv faptul că cei repar mai insistentă pentru îm
deschis o şaibă de noi zile de ianuarie 1989 le .' tizaţi să participe la bunătăţirea reproducţiei, DEVA:
In finalul popasului nos magazine şi unităţi comer dedicăm din toată inima ) şani' al sindicatelor. programul de lucru în avînd în vedere că în seria a
tru, maiştrii Roman Senea ciale, de prestări servicii cu profund respect şi deo- ( fermă se implică în orga prezent stocul de gestaţii 31 Dorad
<. );
şi Nicolaa Avram, din ca etc. - lg. parterul blocu sebită stimă tovarăşului / © Comisia inginerilor şi nizarea muncii şi în solu este de numai 54 la sută. I-, xu p
drul brigăzii 30, au ţinut rilor 4$, ,44, 4ăş:o. Reali Nicolae Ceauşescu, Iova- î tehnicienilor de fa între ţionarea problemelor, ur Deoarece la unul din I-II (Mod
să precizeze : ,,Am aiins zările înregistrate du <a răşei Elena Ceauşescu. Le l prinderea minieră Lupeni mărind valorificarea po adăposturi s-au strîns mari neva acc
in 1988 un adevărat virl , bază sprijinul deosebit pri adresăm cu toată dragostea i a organizat consfătuirea tenţialului animalelor prin cantităţi de dejecţii, se beşte (
Noaptea
in construcţia de loduinţe. mit. din partea organelor liinţei noastre urarea ,,La 1 cu tema: „Introducerea îmbunătăţirea condiţiilor cere acţionat mai ener .şr'-iUe
De cind există or-a-şul nu c locală de partid şi de star, mulţi ani !", fericire, sănă- ţ de îngrijire şi furajare a gic la transportul acestora JETEO
s-a construit atit. de mult. eforturile, şi dăruirea _ cu leite şi multă putere de i progresului tehnic şi .acti acestora. Se remarcă un pe suprafeţele destinate port se
în el, pe parcursul unui care au acţionat construc- muncă pentru a ne con- ' vitatea de creaţie teli- salt calitativ, comparativ producerii furajelor. Vacanţă !
lexnbrle);
an. Insă cel mai impor toii ca Tudor Sandu, J(ie duce şi în continuare spre \ nico-ştiinţifieă în spriji cu rezultatele din stabu- C.A.IL Teiu. - Se remar săi — sc
tant lucru îl constituie, di; Manda, Nscolac Dragu, visul d.s aur- al omeniri i nul realizării programelor laţia trecută, în privinţa că preocuparea în vede rea); LU
lapt, ridicarea continuă a Constantin Frîncu şi mulţi - societatea comunistă ! ' de cart (
de modernizare şi orga producţiei de lapte şi creş rea creşterii producţiei de CAN : 1
nizare a producţiei". terea indicelui de natali iapte marfă, însă nivelul crete (la
tate, în prezent stocul de acesteia este încă departe NEA : Al
gestaţie, fiind de 62 la de cerinţele realizării pla (Minerul)
© La Centrul de cul
sută. întrucît se întîm- nului. Cantităţile de fura Povestea
tură şi creaţie „Cîntarea pină unele greutăţi Ja a- je existente la Teiu şi Lă tezat); B
gul tău,
României" din Aninoasa, dăpatul animalelor, trebuie sau acoperă necesarul, dar roşie);
comitetul sindicatului de acţionat pentru trecerea nu sînt la nivelul stabi Visul un.
la întreprinderea minieră la realizarea adăpătorilor lirii unor raţii bogate, de nerul); .
ciaraţle d
cu nivel constant.. producţie, care să permită trla);
a organizat o seară edu Deşi producţia zilnică valorificarea eficientă a ţian (Fi
cativă şi cultural-distrac- de lapte marfă a fost în potenţialului real al fer GIU-BAI:
tivâ dedicată » fruntaşilor creştere în ultima decadă, mei zootehnice. sumă ris
cultură ş
cantitatea livrată este In scopul îndeplinirii o-
în întrecerea socialistă. tarea Ro
încă redusă faţă de posi biectivelor ce revin fiecă ŢEG : VI
Tot la Aninoasa a fost bilităţile reale ale ferme! rei ferme din programul (Dacia);
iniţiat schimbul de expe şi de prevederile planu judeţean de dezvoltare a r * tttitâ
ci I-
rienţă „Generalizarea teh lui, ceea ce impune o a- zootehniei, organizaţiile de p. coţi 1
nologici dc exploatare eu tenţie sporită faţă de con partid de la sate, condu rcşul); I
dul — si
diţiile de furajare a vaci cerile unităţilor şi ferme
abataje frontale . şi tavan mina).
lor aflate în lactaţie, lor au datoria să urmă
de rezistenţă, în vederea A.E.I. Grind. Ordinea rească îndeaproape gospo
creşterii productivităţii şi disciplina instaurate în dărirea judicioasă a nu |*ROI
muncii". rîndul colectivului de treţurilor, întărirea ordi
muncă al complexului se nii şi disciplinei, perfec
Numere
Rubrică realizată reflectă în starea fiziolo ţionarea pregătirii profe tragerea
gică bună a animalelor, sionale a lucrătorilor şi
cu sprijinul Extr. I
Oraşele Văii Jiului — In permanentă dezvoltare şi modernizare. în ceea ce priveşte pro organizarea temeinică a u, « ;
Folo ALEXANDRI! TATAR Consiliului judeţean al ducţia zilnică de lapte producţiei de furaje din Extr. a
sindicatelor marfă s-au înregistrat os acest an. 43, 31, 4
Fond t<
.WAW'AV.V.V.V.V.'.'.V.V.VAV.V.V.V.V.V.VAV.V.V.-.V.V.V 80U 547 le
(Urmare din pag. 1) tul că la inierbarea dintre
Proiectarea şi amenajarea terenurilor în pantă speciile utilizate în cazul
amestecurilor cea mai
bună adaptare la condi
■ învelişul de sol este for surilor şi lucrărilor de riflate pozate la 1,10 m în vedere executarea de cultura pomilor în siste ţiile locale şi climatice, Pentru
mat din soluri aparţinind combatere a eroziunii so adîncime. terase- continui pe o su mul de benzi în pantă general i
zona de
clasei argilovisol.urilor, lului au arătat că acestea Amplasarea reţelei de prafaţă de 14' ha, cu pantă naturală cu platformele cu o rezistenţă sporită la . t Văi. Ceri
secetă, s-a dovedit a fi,
fiind brun argilo-iluvial sînt eficiente şi îşi ating drumuri s-a conceput in transversală de 10—12 la înierbate Intre rinduri dintre graminee, Bromusui . bil. Iz
Se constată, de asemeiea, scopul urmărit numai în ideea unei optimizări a sută pentru 4—6 rinduri pentru cultura mărului, inermis şi Dactylis glome- slab. Ti
1
prezenţa, rocii mamă la cazul cind se aplică în organizării interioare a de pomi, cu lăţimea de vişinului şi prunului. A- rata şi, dintre leguminoa polei. V
suprafaţă, formată din complex, în mod diferen terenurilor în pantă şi în 20—21,6 m, in treimea cest sistem, faţă de ame se, Onobrychis viciifo- slab pîn(
sectorul
marne, gresii, lentile de ţiat, în funcţie de con vederea măririi acesibilită- inferioară unde panta na najarea terenului în terase lia , râturile
nisip, ceea ce a impus o diţiile naturale locale. ţii şi ridicării procentului turală a necesitat o mo duce la o scădere a va cuprinse
intervenţie, cu utilajul te- Lucrările hidroameliora- lorii lucrărilor de amena Dintre amestecurile re şl minus
cele ma:
rasier, superficială şi pe tive au vizat eliminarea jare cu 40 la sută, la re zistente, care asigură o 2 Şl 7 g
anumite zone. dirijată a excesului de ducerea mărimii traseului bună protecţie a taluzului ceţoase
grade. Ii
Conceptul care viza sta apă provenit din precipi tehnologic cu 60 la sută, din strat, pînă în toam ple şl pe
bilirea sistemelor de a- reducerea suprafeţei de nă, se remarcă cele sim nala cet
menajare şi cultură a po taţii şi scurgeri laterale teren supus tasării meca ple (1 graminee -j- 1 legu care, 1
milor pe terenurile în prin : realizarea unei re nice cu 40 la sută şi un minoasă) — Bromus iner chiciură.
pantă în funcţie de con ţele de canale marginale spor de densitate, pentru mis 70 la sută şi sparceta Ea nu
diţiile locale a impus ne în lungime de 5,5 km la materialul biologic de 50 30 la sută faţă de cele general
cesitatea soluţionării unor reţeaua interioară de dru de mecanizare a lucrări bilizare cît mai mică de la sută. complexe (3 graminee + cerul va
derat di
probleme ridicate de te muri proiectată ; executa lor. A rezultat astfel o re teren în scopul creării 1 leguminoasă sau 3 gra vest, i
renurile. în pantă canto rea de debuşee in cele ţea de drumuri compusă lor. Pe panta de peste 18 Privind lucrările fito- minee + 2 leguminoase). izolate,
nate pe versanţi, prin lu trei microbazine delimi din 6 drumuri în lungi la sută şi cu roca mamă ameliorative s-au abordat Metodele prezentate con văl, care
clurâ.
crări de combatere a ero tate in cadrul perimetru me de 7,4 km, din care 4 la zi, atît in treimea in aspecte legate de stabili siderăm că sînt de mare serviri u
ziunii solului de suprafaţă lui, fiecare cu o supra sînt pe curba de nivel şi ferioară cît şi la mijlo rea metodelor de consoli utilitate şi pot să fie folo
şi ndîncime, care a con faţă de colectare de apro 2 de legătură în serpenti cul şi, mai ales, în trei dare şi întreţinere a ta-
dus la o investiţie spe- ximativ 20—28 ha ; con nă şi reprezintă o supra mea superioară, pe o su luzurilor, acostamentelor, site în toate cazurile în
eifică pe hectar de 65 000 struirea unei reţele de faţă ocupată de o,5 la prafaţă de 29 ha, a fost aleilor de trafic şi debu- care se prevede înfiinţa
lei Rezultatele obţinute drenaj pe !0 ha, cu lun sută din total. amenajat terenul cu terase şoelor înierbate. rea de noi livezi pe astfel
iri urma introducerii mă gime 1,8 km, din tuburi La amenajare s-a avut pentru alei de trafic şi Se poate evidenţia fap de terenuri.
