Page 37 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 37
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 f>89 9 JOI, 12 IANUARIE 1989
D E C L A R A Ţ I A TURNEU DE VOLEI FEMININ
' i • ' . ' . r ' . * " • ;
Guvernului Republicii Socialiste România în legătură LA PETROŞANI
Timp do 3 zile, în Sala trecerii multe lipsuri la
din
sportive
cu adoptarea documentului final al Conferinţei de la Paris jocurilor s-a desfăşurat preluări şi atacurile la
Petroşani
fileu. Dc altfel, nu întîm-
un turneu dc volei femi- plător ca a ocupat ultimul
în legătură cu proiectul masă şi, în primul rînd, ' acţiona în conformitate înlăturarea oricăror posi nin, dotat cu „Gupa Vii loc în clasamentul acestei
de Declaraţie finală al a armelor nucleare, pen cu prevederile acestui bilităţi de şantaj cu folo torul". La această întrece- competiţii ! în schimb,
actualei conferinţe, dele tru eliminarea şi lichida • Protocol. sirea unei arme sau al ce, organizată în preajma formaţia Viitorul II a dat
gaţia română este împu rea armelor chimice. Ţinîhîd seama de evolu teia, ,cu folosirea forţei şi începerii returului cam o replică curajoasă parte
ternicită să declare ur De aceea, In legătură cu ţiile intervenite în produ ameninţării cu forţa şi să pionatului de volei, au nerelor ci de întrecere,
mătoarele : proiectul Declaraţiei fi cerea armelor de distru se asigure pe deplin suve participat formaţiile „U" ocupind în final locul III.
România • consideră că nale, România subliniază gere în masă, de apariţia ranitatea şi independenţa Electronica Cluj-Napoca, Păcat că în partida cu
actuala Conferinţă inter necesitatea unor acţiuni unor noi arme cU mare fiecărei ţări, pe baza unor Confecţia Bucureşti şi Vii Confecţia Bucureşti, tine
naţională privind interzi ferme pentru interzicerea putere de distrugere şi, în angajamente corespunză torul I.G.C.L. Petroşani, rele jucătoare de la Vii
cerea armelor chimice de producerii, depozitării şi primul rînd, de apariţia toare ale tuturor statelor. care activează în seria a torul II, după. ce au cîş-
la Paris are o deosebită folosirii, armelor chimice, armelor nucleare, România România se pronunţă H:a a diviziei B. De ase tigat relativ repede pri
importanţă pentru procesul pentru înlăturarea lor de ' consideră că orice hotărîre ferm pentru încheierea menea, a mai luat parte şi mele două seturi, le-au
general de dezarmare. plină din arsenalele mi privind interzicerea ar unuii tratat sau acord ge echipa Viitorul II din lo pierdut la limită pe urmă
România a participat la litare ale statelor. în a- melor chimice trebuie să neral de interzicere a calitate, compusă în bună toarele 3, scăpind astfel
această conferinţă cu do cest context, România de fie parte componentă a producerii, folosirii şi de parte din junioarele de din mină victoria şi, în
rinţa de a-şi aduce în clară că. rămîne fidelă unui ansamblu de măsuri pozitării armelor chimice aici, care bat la porţile acelaşi timp, locul II în
treaga sa contribuţie şi semnăturii date pe Proto oare să vizeze interzice şi a unui tratat general afirmării. De menţionat acest turneu.
sprijin pentru oprirea colul de la Geneva din rea, producerea,, depozita universal privind lichida este şi faptul că regula Trofeul acordat de gaz
cursei înarmărilor, pen 1925 privind interzicerea rea şi folosirea oricăror rea armelor nucleare şi a mentul acestei competiţii de a revenit pe merit e-
tru eliminarea tuturor folosirii armelor chimice arme de distrugere în oricăror arme de distru a prevăzut desfăşurarea a chipei „U" Electronica
armelor de distrugere In în timp de răzbpi şi va masă şi. hi primul rînd, gere în masă, încetarea 5 seturi în fiecare parti Cluj-Napoca (antrenor prof.
a armelor . nucleare. Mă producţiei şi experimentă dă. în general, meciurile Ioan Binda), urmată în
rii acestora, care să intre au fost destul de echili
surile privind dezarmai'ea clasament de Confecţia
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONFERINŢEI chimică, nucleară, conven- în vigoare -în acelaşi timp brate şi de un bun nivel Bucureşti.
cu Convenţia pentru in
• ţională trebuie să fie în tehnic, fiind urmărite cu Au arbitrat Vasile Miha-
PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE strînsă legătură şi apli terzicerea producerii, folo interes de către numerosul lache (Bucureşti), Gelu
cate simultan, sub un sirii şi depozitării armelor public prezent. Din pă Tndrei (Deva) şi Dorin
PARIS 11 (Agerpres). — ierea unei asemenea con strict control interna chimice. cate, echipa Viitorul Calmar (Petroşani).
Miercuri după.-amiază au venţii; se arată în decla ţional. România reafirmă .şi în I.G.C.L. (I) a avut o evo
luat sfârşit în capitala raţia finală, statele parti acest cadru hotărârea sa luţie neconvingătoare, ma- C. MATEESCU,
Franţei lucrările Confe cipante la Conferinţa de România consideră că în de a contribui şi în vii nifestînd pe parcursul în corespondent
rinţei internaţionale pri la Paris consideră nece adoptarea oricăror măsuri tor, împreună cu alte sta
vind interzicerea armelor sar ca fiecare să dea do de eliminare a armelor te, la atingerea scopului
chimice, deschisă la 7 ia vadă de reţinere şi să ac nucleare, chimice şi con nobil al dezarmării, al
nuarie. Cele 149 de dele ţioneze cu simţ de răs venţionale trebuie să se înlăturării pericolului dis
gaţii participante — re pundere. ' pornească de la asigura trugerii vieţii pe planeta
prezentând statele care au Declaraţia finală menţio rea securităţii egale pen noastră şi asigurării păcii Clasamentele turului campionatului
adorat la Protocolul de nează sprijinul deplin a- tru toate statele, de la şi securităţii popoarelor. judeţean al juniorilor
la Geneva din 1925 privind cordat Organizaţiei Naţiu
interzicerea folosirii ar nilor Unite în înfăptuirea
melor chimice în timp de obiectivelor şale, în con J u n i o r i II
război, precum şi alte sta formitate cu Carta O.N.UT., Partidului Sociaf-Democrat
te interesate — au adop şi afirmă că Organizaţia din R.F.G., informează i. Mureşul Deva 10 10 0 0 50— 9 20
tat, în şedinţa de închi Naţiunilor Unite reprezin m agenţia ADN, 2. Viitorul Hunedoara 10 7 2 1 23—10 16
dere, textul unei decla tă acel cadru şi acel In acest context, el a 3. Minerul Lupeni
raţii finale în şase puncte. instrument care permit co cerut guvernului R.F.G. să 10 6 1 3 31—10 13
în declaraţie se relevă munităţii i n ter n a ţ i o n a le H MOSCOVA. - Refe- exercite o ialuenţă pozi 4. Aurul Brad 10 6 1 3 24—11 13
— între altele — că sta să-şi manifeste vigilenţa rindu-se la starea sănătă tivă în domeniul dezarmă 5. Corvinul Hunedoara 10 5 0 5 34—19 10
tele participante la Con în ce priveşte interzicerea ţii cosmonauţilor sovietici rii, atît în cadrul Alianţei 6. Jiul Petroşani 10 5 0 5 27—1G 10
ferinţa de la Paris sînt şi utilizarea armei chi Vladimir Titov şi Musa nord-atlantice, cît şi în ce 7. Retezatul Haţeg 10 5 0 5 32—2G 10
hotărîte ’să acţioneze în mice. Manarov, care au petre priveşte relaţiile Est-Vest. 8. C.F.R. Simetria
direcţia instaurării păcii Statele participante sub cut împreună 365 de zile H STOCKHOLM. - La 10 4 0 G 32—18 8
şi securităţii internaţiona liniază necesitatea conti pe orbită, specialistul so Stockholm a avut loc o ce 9. Minerul Vulcan 10 3 2 5 10—26 8
le în întreaga lume în nuării cu hotărîre a e- vietic Anatoli Grigoriev, re 10. Paroşeni-Vulcan 10 1 0 9 10—G9 2
conformitate cu Carta Na forturilor în vederea asi levă că, de la 21 decem remonie în cadrul căreia 11. Mecanica Orăştie 10 0 0 10 4—G8 0
secretarului general al
ţiunilor Unite şi să înfăp gurării dezarmării gene brie 1988, cind ambii au O.N.U., Javier Perez de
tuiască măsuri efective de rale şi loiale, sub un con revenit din spaţiu, cei doi Cueflar, i-a fost remis
dezarmare. în acest con trol internaţional eficient, cosmonauţi şi-au refăcut „Premiul Olof Palme" pe J u n i o i r i 1I I I
text, statele participante astfel incit să se asigure integral greutatea corpo- anul 1988 pentru activită- I
sînt ferm hotărîte să pre- dreptul tuturor statelor la rală, volumul ţesuturilor ţile sale şi ale Naţiunilor | 1. Viitorul Hunedoara 7 G 1 0 22— 2 13
îretîmpine orice recurgere pace şi securitate. musculare şi funcţiile ves- Unite destinate realizării 2. Mureşul Deva G 5 0 1 22—11 10
la armele chimice prin în şedinţa de închidere tibulare, relevă agenţia destinderii pe plan inter- ^
completa lor distrugere. a Conferinţei, în cadrul TASS. naţional şi creşterii roiului | 3. Aurul Brad 7 4 0 3 11—10 8
Ele îşi afirmă solemn an dezbaterilor pentru adopta 4. Corvinul Hunedoara 7 2 2 3 8—10 G
gajamentul de a nu folosi rea declaraţiei finale, a In timpul zborului, Vla organizaţiei în soluţionarea , 5. Mecanica Orăştie 6 1 0 5 7—21 2
unor conflicte regionale,
armele chimice şi condam luat cuyîntul ministrul dimir Titov a pierdut în G. C.F.R. Simeria 7 0 1 G 1—17 1
ki
nă utilizarea lor. român al afacerilor ex greutate aproximativ ce 3 Ma transmit agenţiile de pre- I ' ,
'
să.
în
timp
lograme,
, Totodată, în declaraţia terne, Ioan Totu, care a
finală se arată că statele prezentat Declaraţia Gu nă,rov s-a îngrăşat cu 2 ES HAVANA. - Intr-o I
vernului Republicii Socia
participante, reafirmînd kg. In prezent, Titov şi declaraţie făcută agenţiei |
solemn interzicerea folo liste România în legătură Manarov se află în curs Prensa Latina, vicepreşedin-
cu adoptarea documentu
sirii armelor chimice aşa lui final al Conferinţei de refacere fizică, perioa tele Etiopiei, Fesseha Des-
1
cum a fost ea stabilită dă care se va încheia ta', s-a pronunţat pentru UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA
prin Protocolul de la Ge de la Paris. complet ia 60—70 zile de respectarea şi aplicarea A N U N Ţ Ă
Tot în şedinţa de înche
neva din 1925, cheamă toa iere a Conferinţei, dele la aterizare. întocmai a rezoluţiei 435
te ţările care nu au făcut gaţia siriană a făcut o a O.N.U. privind proble organizarea cursurilor de pregătire pen
încă acest lucru să adere declaraţie asemănătoare H DAR ES SALAAM. - ma namibiană. El a ară tru concursul de admitere din iulie 1989, în
la protocolul respectiv. Comitetul Executiv al Con
în care se arată, între gresului Naţional African tat că orice alterare a fiecare duminică, începînd cu data de 15
în declaraţie se subli altele, că în documentul a proclamat 1989 an al conţinutului rezoluţiei ar
niază, în continuare, ne final al Conferinţei lip favoriza „planurile neoco- ianuarie 1989, între orele 9,00—13,00, după
cesitatea încheierii, la o dată seşte legătura necesară campaniei de masă împo lonialiste ale Africii de programul afişat în avizierele facultăţilor.
cît mai apropiată, a unei dintre măsurile de lichi triva regimului rasist de Sud, punînd în pericol
Convenţii globale, atotcu dare a armelor chimice la Pretoria, a anunţat, la independenţa Namibiei".
prinzătoare şi verificabilă şi cele privind eliminarea Dar es Salaam, Gertrude
efectiv — pe durată neli armelor nucleare; a ori Shope, membră a comi Wi PRETORIA. - In
mitată — privind inter căror mijloace de distru tetului. Ea a arătat că cursul anului trecut auto
zicerea conceperii, produ gere în masă. patrioţii sud-africani sînt rităţile rasiste de la Pre
cerii, stocării şi utilizării Este de menţionat că, hotărîţi să-şi intensifice toria au interzis activita SECŢIA EXPLOATARE
tuturor tipurilor de arme în timpul desfăşurării lu acţiunile împotriva poli tea a cel puţin 32 de or Şl REPARAŢII UTILAJE HUNEDOARA
chimice, precum şi distru crărilor conferinţei, o se ticii de apartheid, relevă ganizaţii obşteşti. Comi
gerea lor. în acest scop, rie de delegaţii au subli agenţia APS. sia pentru drepturile omu str, Peştişu Mare nr. 1
se cere Conferinţei pentru niat necesitatea ca pro lui, creată recent la
dezarmare de la Geneva blema interzicerii armelor EJ BONN. - Trebuie să Johanesburg, arată în- ÎNCADREAZĂ :
să-şi sporească eforturile chimice să fie abordată se pună capăt fără intîr- tr-un raport că aceste ® contabil principal
pentru rezolvarea rapidă a într-o viziune globală, ac- ziere politicii N.A.T.O. de măsuri a.le guvernanţilor
problemelor încă în suspen ţionîndu-se pentru lichida promovare a programelor de la Pretoria atestă am Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt
sie şi pentru încheierea Con rea acestor arme şi, în efe înarmare sub eticheta pla ofensivă a regimului cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi Le
venţiei în cel mai scurt acelaşi timp, pentru eli modernizării, a subliniat, împotriva forţelor democra
timp. Statele participante minarea treptată a armelor intr-o declaraţie, Horst tice, care se pronunţă gea nr. 57/1974.
cheamă toate statele lumii nucleare, convenţionale, Ehmke, vicepreşedintele pentru eradicarea politicii Informaţii suplimentare la telefon 11287,
să adere la Convenţie pentru asigurarea securi fracţiunii parlamentare a de apartheid.
imediat după încheierea tăţii egale a tuturor ţă Hunedoara.
acesteia. Pină la înche rilor şi popoarelor.
COLEGiUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Ghecnea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolaa Tîrcob. {' «ass |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr, 275.